Al XX-lea Congres SNPCAR,

Băile Felix, 18-21.09.2019

Detalii privind
al XX-lea Congres SNPCAR: noutati, informatii, program, inregistrare, taxe, rezumate, cazare, sponsori, contact

A 42-a Conferinta Nationala de Neurologie − Psihiatrie si Profesiuni Asociate a Copilului si Adolescentului cu participare internationala


ADOLESCENTA – PERSPECTIVE ASUPRA IDENTITĂŢII, ORIENTALII SEXUALE ŞL A FORMELOR DE ABUZ’ INTRAFAMILIAL

Autor: adriana-maria-nuta

Rezumat: 

Rezumat

Lucrarea prezintă rezultatele aplicării unui chestionar la adolescenţi de 14 şi 16 ani, chestionar care şi-a propus evaluarea existenţei diferitelor forme de abuz intrafamilial, conturarea unui profil psiho-social al familiilor acestor tineri, dar şi aspecte legate de identitate sexuală, informaţii şi opinii pe care ei le au la această vârstă.

Chestionarul a fost aplicat la 143 de elevi, grupaţi în două categorii de vârstă-14 şi 16 ani. întrebările au vizat în prima parte aspecte legate de atmosfera familială, existenţa unei forme de abuz în familie, iar în partea a doua au fost urmărite aspecte de identitate sexuală, modul în care au luat contact cu informaţii referitoare la un abuz sexual precum şi atitudinea avută în aceste cazuri, dar şi cunoştiinţele pe care le au tinerii şi opiniile lor despre forme deviante ale comportamentului sexual.

Concluziile arată că tinerii percep o atmosferă familială rigidă, deseori conflictuală, cu abuz fizic şi psihologic. în ce priveşte partea a doua a chestionarului s-a observat că mijloacele media au un rol important în informarea tinerilor referitor la experenţe sexuale abuzive, la sexualizare şi la comportamente sexuale deviante, că aceste subiecte sunt dificil de abordat la tineri şi nu întotdeauna informaţiile pe care le deţin sunt corecte.

 


 

Introducere

Psihosexualizarea. Aspectele psiho-sexuale ocupă un loc central în dezvoltarea copilului atât prin importanţa intereselor sexualeîncompartimentelesocialşiemoţional, cât şi prin influenţarea formării personalităţii.

în discuţia despre dezvoltarea psihosexuală trebuie făcută diferenţierea următoarelor noţiuni: copilul îl atribuie actului respectiv, sens ce se poate schimba în timp, pe măsură ce copilul progresează în etapele de dezvoltare.

Se poate întâmpla ca abuzul sexual asupra copilului să nu fie „traumatic” dar copilul să manifeste unele distorsiuni cognitive şi convingeri de nesiguranţă, de exemplu, „e în regulă să atingi alte persoane pentru că acest lucru te face să te simţi bine”.

Abuzul emoţional include eşecul persoa­nei de îngrijire de a oferi un mediu suportiv potrivit cu nevoile de dezvoltare ale copilului şi include acte cu efect advers şi impact asupra sănătăţii emoţionale şi dezvoltării copilului. Aceste acte includ restricţionarea mişcărilor copilului, denigrarea, ridiculizarea, ameninţarea şi intimidarea, discriminarea, rejetul şi alte forme ostile în care e tratat copilul.

Obiectiv

Prin această lucrare s-a urmărit o evaluare calitativă a existenţei diferitelor forme de abuz, în special sexual, în familiile unor adolescenţi elevi, cu vârste de 14 şi 16 ani, elevi, cu rezultate şcolare bune şi foarte bune, fără nici o legătură evidentă cu servicii psihiatrice sau medico-legale. De asemenea, s-a încercat conturarea unui profil psiho-social al familiilor acestora perceput din perspectiva subiecţilor, aspecte de identitate sexuală la aceşti tineri precum şi informaţii sau opinii ale acestora privitoare la unele deviaţii ale comportamentului sexual ca şi parte integrantă a realităţii în care trăim.

Material şi metodă

Lotul luat în studiu este format din 143 de adolescenţi elevi, grupaţi în două categorii de vârstă – 14 ani şi 16 ani.

Din cei 143 de tineri, 65 au avut 14 ani (31 de fete, 34 de băieţi) şi 78 au avut 16 ani (42 de fete şi 36 de băieţi). Tabelul I.

 

Chestionarul de concepţie originală aplicat acestor tineri (tabel II), care şi-au păstrat anonimatul, este format din două părţi. In prima parte acest chestionar este format din 27 de întrebări care vizează 6 aspecte: abuzul psihologic perceput în familie (scor P), atmosfera rigidă percepută în familie (scor R), conflicte şi situaţii tensionate existente în familie (scor C), abuz sexual al cărui victimă a fost subiectul chestionat (scor S), abuzul fizic intrafamilial (scor F), consumul de alcool al părinţilor (scor A).

întrebările au avut patru variante de răspuns-O, 1,2,3,4, fiecare corespunzând unei definiţii ce reprezintă frecvenţa fenomenului urmărit de întrebare: 0 – niciodată, 1 – rar, 2

–   uneori, 3 – foarte des, 4 – totdeauna.

în cotarea răspunsurilor, fiecărui număr i-a fost atribuit un procent de la 0 la 100 %. La câteva întrebări s-a făcut cotarea inversă, în funcţie de aspectul vizat de întrebarea respectivă.

După obţinerea valorilor procentuale s-a obţinut o medie pentru fiecare din scorurile care au fost luate în calcul.

A doua parte a chestionarului, formată din 9 întrebări (tabel II), vizează:

  • aspecte legate de identitatea sexuală
  • cu două variante de răspuns (da/nu), transformate în procente şi obţinându-se ulterior o medie,
  • aspecte legate de experienţe sexuale traumatizante, proprii sau ale altor persoane, modul în care au recepţionat informaţiile şi felul în care au reacţionat
  • cunoştinţe şi opinii pe care le au tinerii asupra unorforme deviante de comportament sexual.
  • La ultimele întrebări, cele legate de comportamentele sexuale deviante, răspunsurile au fost evazive, lacunare, de multe ori evitate, ceea ce relevă încă o dată dificultăţile de abordare a problematicii, dar a fost totuşi posibilă tragerea unor concluzii.

Rezultate şi discuţii

în ceea ce priveşte prima parte a chestionarului, s-a încercat realizarea unui profil psiho-social al familiei, aşa cum este percepută ea de tinerii luaţi în studiu.

Tabel II. Chestionar

Prima parte

1

Părinţii tai se distrează pe socoteala ta?

0

1

2

3

4

2

Părinţii tai îşi spun cuvinte grele unul altuia?

0

1

2

3

4

3

Trebuie sa urmezi un regim strict de viata la tine in familie?

0

1

2

3

4

4

Cand esti pedepsit, intelegi care este motivul?

0

1

2

3

4

5

Cand nu îndeplineşti regulile casei, esti pedepsit?

0

1

2

3

4

6

Părinţii tai te insulta şi iti dau porecle?

0

1

2

3

4

7

S-a intamplat ca cineva sa te atingă pe părţile intime fara voia ta?

0

1

2

3

4

8

Ai fost sau esti pedepsit in modalităţi neobişnuite? (legat sau inchis undeva)

0

1

2

3

4

9

Ai avut pana acum vreo experienţa sexuala despre care ti-e ruşine sa vorbeşti?

0

1

2

3

4

10

Ai fost bătut vreodată astfel incat sa ai nevoie de ingrijire?

0

1

2

3

4

11

Ai fost sau esti pedepsit adesea prin bătaie?

0

1

2

3

4

12

Cand erai pedepsit ca şi copil mic, simţeai pedeapsa ca fiind meritata?

0

1

2

3

4

13

Cat de des se supărau cu adevărat părinţii tai pe tine?

0

1

2

3

4

14

Ca şi copil mic ai simţit ca la voi in familie violenta poate izbucni oricând?

0

1

2

3

4

15

Poti sa aduci alti copii sau tineri la tine in casa?

0

1

2

3

4

16

Acasă te simţi in siguranţa?

0

1

2

3

4

17

Cand esti pedepsit, simţi ca peseapsa este in acord cu gravitatea faptei?

0

1

2

3

4

18

Părinţii te critica mult?

0

1

2

3

4

19

Ti s-a intamplat sau ti se intampla ca drept pedeapsa sa nu primeşti de mancare?

0

1

2

3

4

20

Striga părinţii la tine?

0

1

2

3

4

21

Ai fost vreodată supus unor acţiuni care ti se păreau indecente cand vreunul din părinţii tai erau sub influenta alcoolului?

0

1

2

3

4

22

Simţi nevoia sa ai pe cineva căruia sa-l impartasesti necazurile tale?

0

1

2

3

4

23

Cat de des ai fost lăsat singur acasă?

0

1

2

3

4

24

Te-au invinovatit părinţii tai pentru lucruri pe care nu le-ai făcut?

0

1

2

3

4

25

Cat de des se intampla ca vreunul sau ambii părinţi sa bea?

0

1

2

3

4

26

Te-au bătut vreodată părinţii cand nu te aşteptai?

0

1

2

3

4

27

Consideri ca ai avut o copilărie dificila?

0

1

2

3

4

Partea a doua

28

Te-ai imbracat vreodată in hainele sexului opus ca sa te simţi bine? da nu

29

Te-au imbracat părinţii in astfel de haine cand erai mic? da nu

30

Ti-ai dorit vreodată sa fi avut alt sex? da nu

31

Cunoşti cazuri de copii care au fost abuzaţi sexual? da nu

32

De unde ai aflat despre astfel de cazuri? sunt cunoştiinte/prieteni •    de la TV

din ziare/reviste

ţi s-a întâmplat ţie

altele (detaliază)………………………………

33

Daca o cunostinta/prieten a fost victima unui abuz sexual, ce atitudine ai avut? nu ai spus nimănui ai povestit părinţilor ai povestit prietenilor

ai povestit autorităţilor (profesori, alte instituţii)
altele (detaliază)…’……………………………………

34

Ce părere ai despre homosexualitate/lesbianism?

35

Dar despre prostituţie?

36

Dar despre perversiunile sexuale? Enumera câteva dintre acestea.

Respectiv prin procentele obţinute la scorurile menţionate s-au urmărit anumite aspecte:

–   scorul P-percepţia existenţei în familie a abuzului psihologic

–   scorul R – atmosferă rigidă percepută în familie

–   scorul C-stărileconflictuale, tensionate din familie

–   scorul S – abuzul sexual în familie

–   scorul F – abuzul fizic în familie

–   • scorul A – consum de alcool din partea părinţilor.

Comparând rezultatele obţinute la aceste scoruri în cadrul categoriilor de vârstă de 14, respectiv 16 ani, dar şi după sex (fete – băieţi) s-au constatat următoarele (graficele 1, 2):

–   valorile crescute ale scorului R faţă de celelalte scoruri arată perceperea unei atmosfere rigide, cu reguli impuse în familie, atât pentru categoriile de vârstă, cât şi pentru cele de sex, fără să existe însă diferenţe semnificative între tinerii de 14 ani faţă de cei de 16 ani şi între fete şi băieţi

–   valori reduse la aproximativ jumătate s-au obţinut la scorurile P, C şi A pentru ambele categorii, de asemenea cu diferenţe nesemnificative între grupele de vârstă şi cele de sex, relevând că adolescenţii chestionaţi se percep ca fiind abuzaţi emoţional într-o familie tensionată, conflictuală, în care consumul de alcool este frecvent

–   valori mult scăzute ale scorurilor S şi F arată că abuzul sexual şi cel fizic (pedepse corporale) nu reprezintă fenomene frecvente în familiile tinerilor chestionaţi

–   în cadrul categoriilor de vârstă, adolescenţii de 14 ani se percep mai puţin abuzaţi emoţional, trăind în familii cu atmosferă mai puţin rigidă, mai puţin conflictuală şi cu consum de alcool mai redus decât adolescenţii de 16 ani

–   înschimbînfamiliilecelorde 14anis-au găsit valori mai mari la scorurile S şi F, arătând că abuzul sexual şi cel fizic intrafamiliale sunt mai frecvente decât la cei de 16 ani, scorul S la cei de 14 ani fiind chiar dublu decât la cei de 16 ani

–   valorile uşor mai mari ale scorurilor R, C şi A obţinute de fete faţă de băieţi arată că ele au perceput o atmosferă familială mai rigidă, mai conflictuală şi cu un consum mai mare de alcool decât băieţii

–   atât fetele cât şi băieţii au obţinut valori aproximativ egale la scorurile P, S şi F, deci au avut o percepţie asemănătoare asupra fenomenelor intrafamiliale de abuz emoţional, sexual şi fizic.

Pentru întrebările din partea a doua a chestionarului s-a putut face o analiză cantita­tivă a răspunsurilor numai laîntrebările 28,29 şi 30, întrebări relevante pentru aspectele legate de identitatea sexuală, cunoscut fiind faptul că premergător apariţiei tulburărilor de identitate sexuală există un sentiment de inadecvare în realizarea expectanţelor familiale asociate

cu rolul sexului propriu, disconfort în ceea ce priveşte comportamentul sexului propriu ducând la modificări ale individului către comportamentul sexului opus.

–   □ întrebarea nr.28 – băieţii au manifestat tendinţe de două ori mai reduse de se îmbrăca în hainele sexului opus comparativ cu fetele. In ceea ce priveşte categoria de vârstă, la 14 ani această tendinţă a fost mai redusă decât la 16 ani (grafic 3).

–   □ întrebarea nr. 29- referitor la tendinţa părinţilor de a îşi îmbrăca proprii copii în hainele sexului opus, la categoria de vârstă 14 ani diferenţa între cele două sexe a fost nesemnificativă, dar de două ori mai mare la fete decăt la băieţi la grupa de 16 ani (grafic 4).

–   □ întrebarea nr. 30- s-a evidenţiat o dorinţă mult mai mare a fetelor de a fi avut sexul opus comparativ cu băieţii; la 14 ani această tendinţă a fost de aproximativ 6 ori mai mare ca la băieţi, iar la 16 ani de aproximativ 4 ori (grafic 5).

La următoarele întrebări (32 – 36) din partea a doua a chestionarului nu s-a putut face o cuantificare a răspunsurilor, acestea fiind evazive sau lacunare, dar se pot trage câteva concluzii:

□    Tinerii chestionaţi au aflat despre cazuri de copii abuzaţi sexual, mai ales din mass-media (TV, ziare, reviste etc.), puţini având informaţii despre situaţii de acest fel ale cunoştinţelor/prietenilor;

□    Atitudinea adolescenţilor în cazurile în careau avut cunoştinţe/prieteni victimeale unui abuz sexual a fost defensivă, neimplicându-se şi preferând discuţii cu persoane apropiate, dar din afara familiei sau instituţiilor;

□    în ce priveşte opiniile legate de orientări sexuale deviante, unii dintre tineri tolerează aceste orientări, atât timp cât nu sunt implicaţi ei sau persoane apropiate lor, o altă parte nu acceptă homosexualitatea sau lesbianismul, unii dintre băieţi sunt de acord cu lesbianismul sub formă de fantezii sexuale care sunt exacerbate la această vârstă;

□    Prostituţia este văzută de cei mai mulţi tineri ca o meserie, de cele mai multe ori impusă de condiţiile económico-financiare precare, puţini nefiind de accord cu aceasta sau considerănd-o riscantă sau degradantă;

□   La această vârstă puţini tineri au cunoştiinţe adecvate despre perversiunile sexuale, informaţiile pe care le deţin provenind mai mult din mijloacele media, astfel că au o perspectivă deformată asupra acestui subiect.

Concluzii

In urma interpretării rezultatelor, se pot trage câteva concluzii:

□    Din discuţiile purtate cu adolescenţii în general s-a constatat că aspectele de sexualizare, actele sexuale mai mult sau mai puţin consensuale, sunt un subiect delicat, dificil de comunicat unor persoane străine, tinerii se inhibă, preferă discuţii la modul general, idealistic. In continuare aceste subiecte sunt considerate ca fiind interzise, prea puţini părinţi acceptând discuţii libere cu copiii;

□    Adolescenţii percep o atmosferă familială rigidă, conflictuală, abuzuri fizice şi emoţionale din partea părinţilor;

□    Modul de percepţie la adolescenţi a acestor fenomene este asemănător la cele două categorii de vârstă, diferenţele ţinând doar de etapele de dezvoltare individuală, de anturajul tinerilor;

□    Asemănarea dintre vestimentaţia fetelor şi băieţilor nu semnifică neapărat o tulburare de identitate sexuală, fiind de multe ori rezultatul comodităţii;

□    La vârsta pubertăţii fetele au tendinţa de a se identifica cu sexul opus, temându-se de ceea ce le dezvăluie perspectiva sexualizării;

□    în continuare mijloacele media au o influenţă majoră în informarea tinerilor cu privire la aceste subiecte, informare nu întotdeauna conformă cu realitatea.

Bibliografie

  1. IMacCoby E., Jacklin C.N. – Psychological Sex Differences, in Developmental Psychiatry (Ed. M. Rutter), American Psychiatric Press, 1987.
  2. 2. RutterM.-PsychosexualDevelopment, in Developmental Psychiatry (Ed. M. Rutter), American Psychiatric Press, 1987.
  3. Asociaţia Psihiatrilor Liberi din România – Tulburările de identitate sexuală, Tulburările sexuale, în DSM lll-R, Manual pentru Diagnosticul şi Statistica Tulburărilor Mentale, 1993.
  4. GelderM., Gath D., Mayou R. – Oxford Textbook of Psychiatry, second Edition, Oxford Medical Publications, 1989.
  5. Berk L. A. – The Development of Sex Differences and Sex Roles, in Child Development (ed. Allyn & Bacon), Bacon Press, 1989.
  6. Bross, D.C et al. – World perspectives on child abuse: thefourth international resource book. Denver, CO., Kempe Children’ Center, University of Colorado School of Medicine, 2000.
  7. Green R. – Atypical Psychosexual Development, in Child and Adolescent Psychiatry, Modern Approaches (Eds. M. Rutter, E. Taylor, L. Hersov), Blackwell Scientific Publications, 1994.