Al XX-lea Congres SNPCAR,

Băile Felix, 18-21.09.2019

Detalii privind
al XX-lea Congres SNPCAR: noutati, informatii, program, inregistrare, taxe, rezumate, cazare, sponsori, contact

A 42-a Conferinta Nationala de Neurologie − Psihiatrie si Profesiuni Asociate a Copilului si Adolescentului cu participare internationala


CONSUMUL DE SUBSTANȚE ȘI MODELUL “ALTERNATIVE FIVE” DE PERSONALITATE

Autor: Paul Sarbescu

Obiectivul lucrării constă în identificarea legăturii dintre modelul alternativ în cinci factori şi consumul de substanţe precum alcoolul, tutunul, droguri soft şi droguri hard. Identificarea acestor legături a fost realizată din perspectiva modelului alternativ în cinci factori şi a unui chestionar privind stilul de viaţă. Designul utilizat în lucrare este de tip non-experimental și corelațional. Rezultatele obținute indică faptul că o serie de caracteristici ale personalității precum un nivel înalt al sociabilităţii corelează cu fumatul și un scor ridicat la căutarea impulsivă de senzaţii corelează cu consumul de alcool şi consumul de droguri hard. Rezultatele cercetării au potenţial aplicativ atât în aria psihologiei clinice şi medicale şi în cunoaşterea factorilor care pot prezice consumul de substanţe.

Introducere

Scopul lucrării este de a accentua impactul pe care îl are consumul de substanţe asupra personalităţii, evidenţiind corelaţia dintre consumul de substanţe şi Modelul alternativ în cinci factori ai personalităţii. Necesitatea acestui studiu este cu atât mai mare cu cât creşte numărul de consumatori în rândul adolescenţilor cât şi a celor ce devin dependenţi, numar care este în continuă creştere.
Am ales acestă temă deoarece consider că este o problemă importantă şi cât se poate de actuală, care se răspândeşte pe zi ce trece printre tineri şi nu numai.
„Se consideră greşit că numai copii proveniţi din familii înstărite consumă droguri, drogurile nu ţin seama de clasa socială din care provin consumatorii şi nici de vârstă, sex, sau IQ, dependenţa dată de consumul lor este aceeaşi pentru toţi”. (Agenţia Naţională Antidrog, 2012).
Singura diferenţă dintre consumatori şi noi ceilalţi este voința de a rezista tentaţiei. A consuma sau nu e o decizie personală a fiecăruia dintre noi, totuşi trebuie să ne gândim la consecinţe şi să fim conştienţi de ce se întâmplă cu noi.
Am ales acest studiu pe adolescenţi, deoarece adolescența este o etapă care include schimbări majore în plan emoțional, social, mental şi fizic, schimbări, care vor forma personalitatea adolescentului, interesele şi comportamentul acestuia.
În adolescență, persoanele au mai multă independență și crește timpul petrecut fără supravegherea unui adult, lucru care poate influența performanța și achiziționarea comportamentelor de risc. „Adolescenta reprezintă etapa decisivă în achiziţionarea unui stil de viaţă”. Tendinţele comportamentale dobândite în copilărie sunt consolidate în această perioadă. (Rodrigo MĂ, Máiquez ML, Garcia M, Mendoza R, 2004) Apud. (Pedro Ángel Latorre Román, José Carlos Cámara Pérez, Felipe García Pinillos, 2014).
Foarte multe substanţe se înscriu în clasa drogurilor. Unele le întâlnim în magazine, (solvenţi organici, lacuri, vopsele, tutun, cafea); altele se cumpără din farmacii (medicamente antidepresive, somnifere sau antialgice).
Se estimează că aproape un sfert din populaţia tânără din Uniunea Europeană, respectiv peste 80 de milioane de adulţi tineri au consumat droguri ilegale într-un anumit moment din viaţa lor.

O scurtă prezentare a estimărilor privind consumul de droguri în Uniunea Europeană;

Canabis: 73,6 milioane sau 21,7% dintre adulți (15-64 de ani) au consumat canabis pe parcursul vieții; 18,1 milioane sau 5,3% dintre adulți (15-64 de ani) au consumat canabis în ultimul an 14,6 milioane sau 11,2% dintre tinerii adulți (15-34 de ani) au consumat canabis în ultimul an.
Cocaină: 14,1 milioane sau 4,2% dintre adulți (15-64 de ani) au consumat cocaină pe parcursul vieții; 3,1 milioane sau 0,9% dintre adulți (15-64 de ani) au consumat cocaină în ultimul an; 2,2 milioane sau 1,7% dintre tinerii adulți (15-34 de ani) au consumat cocaină în ultimul an.
Amfetamine: 11,4 milioane sau 3,4% dintre adulți (15-64 de ani) au consumat amfetamine pe parcursul vieții; 1,5 milioane sau 0,4% dintre adulți (15-64 de ani) au consumat amfetamine în ultimul an; 1,2 milioane sau 0,9% dintre tinerii adulți (15-34 de ani) au consumat amfetamine în ultimul an.
Ecstasy: 10,6 milioane sau 3,1% dintre adulți (15-64 de ani) au consumat ecstasy pe parcursul vieții; 1,6 milioane sau 0,5% dintre adulți (15-64 de ani) au consumat ecstasy în ultimul an; 1,3 milioane sau 1,0% dintre tinerii adulți (15-34 de ani) au consumat ecstasy în ultimul an.
Opioide: 1,3 milioane de consumatori problematici de opioide (15-64 de ani); 3,5% din totalul deceselor în rândul europenilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 39 de ani sunt cauzate de supradoze de droguri. Opioidele se regăsesc în aproape trei sferturi dintre cazurile de supradoze letale. De asemenea, este principalul drog menționat în aproximativ 45% dintre cererile de tratament pentru consumul de droguri din Uniunea Europeană.
În accepţia clasică, „drogul este substanţa care fiind absorbită de un organism viu, îi modifică una sau mai multe funcţii” (O.M.S.); în sens farmacologic, „drogul este o substanţă utilizată sau nu în medicină, a cărei folosire abuzivă poate crea dependenţa psihică, fizică sau tulburări grave ale activităţii mintale, ale percepţiei şi ale comportamentului”. (Agenţia Naţională Antidrog, 2014).
Conform unui raport al Agenţiei Naţionale Antidrog, la nivel naţional, problema drogurilor, inclusiv alcoolul şi tutunul, continuă să reprezinte o provocare cu implicaţii grave atât pentru domeniul social cât şi al sănătăţii, iar evoluţiile recente, cum ar fi „consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, continuă să genereze preocupări la toate nivelurile”. (Agenţia Naţională Antidrog, 2012).
La nivel mondial, se estimează că în 2012, „între 162 şi 324 milioane de oameni, adică între 3,5 şi 7% din populaţia mondială cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani”, au folosit un drog ilicit- o substanţă care aparţine clasei canabisului, opiumului, cocainei sau amfetaminei. (UNDC, 2014).
Din această perspectivă, consumul de drog este un factor de risc major, ce provoacă efecte negative asupra sănătății şi asupra stării psihice, de aceea „scopul la nivel naţional a fost prevenirea, întârzierea debutului sau reducerea consumului de droguri şi a efectelor negative ale acestuia în cadrul populaţiei generale sau a subpopulatiilor identificate ca fiind vulnerabile precum adolescenţii”. (Agenţia Naţională Antidrog, 2014).
În cadrul acestei lucrări accentul cade pe corelaţia dintre consumul de drog şi personalitate .

Rezultate ale cercetărilor anterioare

Trăsăturile de personalitate reprezintă unul dintre factorii care au fost implicaţi în dezvoltarea consumului de substanţe. „Trăsături de personalitate premorbide, cum ar fi căutarea impulsivă de senzaţii, iresponsabilitatea şi nonconformismul par să joace un rol central în dezvoltarea dependenţei de substanţă”. (Sher, Walitzer, Wood, & Brent, 1991) Apud. (Jennifer Coleman, Joseph Trunzo. 2015).
În contrast, alte trăsături de personalitate, cum ar fi anxietatea, inhibarea şi nefericirea par a fi o consecinţă, mai degrabă decât o cauză a dependenţei de substanţe. (Schuckit, Irwin, & Brown, 1990) Apud. (Jennifer Coleman et al., 2015).
Începând din tinereţe, diferenţele trăsăturilor de personalitate se pot vedea în acei tineri care abuzează de substanţe în comparaţie cu cei care nu folosesc. (Anderson, Tapert, Moadab, Crowley, & Brown, 2007) Apud. (Jennifer Coleman et al., 2015 ).
Acei tineri care au abuzat de droguri de la o vârstă fragedă au avut scoruri semnificative mai mari la neuroticism şi scoruri mai mici la agreabilitate. Aceste trăsături par a fi consecvente pe durata întregii vieţi. „Trăsături de personalitate legate de neuroticism şi dezinhibiţie au fost asociate în mod constant cu abuzul de substanţe”. (Grekin, Sher, &Wood, 2006). Apud. (Jennifer Celeman et al., 2015).
Dimensiunile de personalitate pot fi legate atât de tendinţa de a se angaja în abuzul de substanţe cât şi folosirea diferitelor tipuri de substanţe. (Hopwood, Baker, & Morey, 2008) Apud. (Jennifer Celeman et al., 2015).
Astfel de diferențe de personalitate printre diferite tipuri de consumatori de substanţe prezintă un aspect important şi bun de explorat. Deși limitate, cercetările anterioare au ilustrat faptul că diferenţe de personalitate cheie pot exista între persoanele care abuzează de consum de alcool și cei care abuzează de consum de droguri (McGue, Slutske, și Iacono, 1999) Apud. (Jennifer Celeman et al., 2015).
Mai exact, Buder (2004) a raportat ca „participanţii care au ales alcoolul ca drog primar au avut un scor semnificativ mai ridicat la neuroticism şi agreabilitate decât cei care au ales cocaina”. Studierea diferenţelor individuale dintre toxicomani poate folosi ca instrument la îmbunătăţirea evaluării clinice a persoanelor care consumă substanţe.
Consumul de alcool şi de ţigări este foarte frecvent în rândul adolescenţilor şi a devenit o problemă de sănătate publică. Conform studiilor în 2008 elevii de liceu cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani 81,2% au consumat alcool cel puţin o dată în viaţă, 44,6% au fumat, 35,2% au consumat canabis şi 17,3% tranchilizante sau somnifere. (Pedro Ángel Latorre Román et al., 2014).

Un studiu realizat de Candido şi colaboratorii (2007) privind factorii de risc şi riscurile asociate cu consumul de alcool şi consumul de tutun la elevii de liceu constata că „utilizarea şi abuzul de droguri legale cum ar fi tutunul sau alcoolul se află în legătură cu consumul reciproc de aceste substanţe şi consumul de droguri ilegale”. (Cándido J, Delgado B, Bautista R, Torregrosa M, 2007) Apud. (Pedro Ángel Latorre Román et al., 2014).
Căutarea impulsivă de senzaţii corelează cu consumul de alcool şi cu consumul de tutun printre tineri. (Urban R, 2010) Apud. (Pedro Ángel Latorre Román et al., 2014).
La adolescenţi, consumatorii de substanţe care provoacă dependenta cum ar fi tutunul, alcoolul sau marijuana prezintă un scor mai mare la căutarea impulsivă de senzaţii față de cei care nu consumă. (Crawford A, Pentz M, Chou C, Li C, 2003) Apud. (Pedro Ángel Latorre Román et al., 2014).
Scoruri mari la neuroticism şi activitate la adolescenţi au fost legate de un stil de viaţa nesănătos şi consumul de substanţe. (Douglas A. Raynor, PhD; Heidi Levine, 2009).
S-a observat un consum mai ridicat a substanţelor ilegale la persoanele nesociabile față de cele sociabile, cu excepţia drogurilor halucinogene, unde persoanele sociabile au prezentat un scor mai ridicat. (Pedro Ángel Latorre Román et al., 2014).

Ipoteze

1. Sociabilitatea corelează pozitiv cu consumul de alcool.
2. Căutarea impulsivă de senzaţii corelează pozitiv cu consumul de alcool.
3. Căutarea de senzaţii corelează pozitiv cu consumul de droguri soft.
4. Sociabilitatea corelează pozitiv cu consumul de droguri hard.

Metodologie

Participanţi
Eşantionul folosit a constat din 46 de participanţi cu vârste cuprinse între 16-19 ani.
În cadrul cercetării de față toți participanții au fost testați cu următoarele probe: Z.K.P.Q. (model alternativ în 5 factori ai personalităţii ) şi Chestionarul Stil de Viaţă.
Modelul alternativ în 5 factori ai personalităţii (ZK.P.Q.) conţine 50 de itemi ce folosesc răspunsuri de tip da sau nu. Acesta măsoară 5 dimensiuni: căutare impulsivă de senzaţii, neuroticism-anxietate, agresiune-ostilitate, activitate şi sociabilitate.
Chestionarul Stil de Viaţă, pentru identificarea particularităţilor stilului de viaţă. Chestionarul a fost realizat de Diana Muntean-Voina, Bogdan Munteanu, Alexandra Neguţ, Marius Pană şi Paul Sârbescu. Chestionarul Stil de Viaţă conţine 10 itemi foloseşte pentru răspuns scale de tip Likert cu 4, 5 şi 6 variante de răspuns. Acest chestionar cuprinde caracteristicile esenţiale ale stilului de viaţă al unei persoane: numărul de ieşiri săptămânale în oraş – baruri, cluburi etc., frecvenţa consumului de băuturi alcoolice, numărul de ţigări consumate pe zi, frecvenţa săptămânală a consumului de cafea/băuturi energizante, frecvenţa consumului de droguri soft- marijuana, haşiş, frecvenţa consumului de droguri hard – ecstasy, cocaină, heroină, LSD etc., frecvenţa consumului de produse de tip fast-food, media orelor de somn pe zi, frecvenţa săptămânală a practicării activităţilor fizice şi numărul de parteneri sexuali din ultimele 3 luni.
Din acestea am utiliza doar informaţiile legate de consumul de substanţe.

Procedură de lucru

Participanţii au completat chestionarele în format pix, hârtie. Fiecare probă a fost însoțită de un instructaj, același pentru toți participanții. Nu a existat un timp minim de completare a chestionarelor, iar participanții au fost asigurați de confidențialitatea datelor.

Rezultatele cercetării

Datele obținute în cadrul cercetării de față, au fost prelucrate și interpretate prin intermediul programului SPSS versiunea 20 pentru sisteme de operare Windows. În cadrul acestei cercetări s-au utilizat următoarele tehnici statistice: corelații Spearman rho pentru identificarea relațiilor dintre o variabilă ordinală și o variabilă numerică.
Pentru testarea acestei ipoteze s-a folosit coeficientul de corelaţie rho (Spearman). Toate condiţiile necesare aplicării acestei tehnici statistice au fost îndeplinite. Tabelul 1.1. Prezintă corelaţia dintre sociabilitate şi consumul de alcool.

Ipoteza 1:

Sociabilitatea corelează pozitiv cu consumul de alcool.

Variabile Sociabilitate
r p
Consmul de alcool .529 .00

N 46 46

FIG 1

Rezultatele indică existența unei corelații pozitive, semnificative statistic, r(46)=-.529, p<.05, r2=.27. Ipoteza se confirmă, personele care consumă alcool prezintă valori crescute pe dimensiunea sociabilitate. Astfel, rezultatele susţin prima ipoteză a acestui studiu.

Ipoteza 2:

Cautarea impulsivă de senzații corelează pozitiv cu consumul de alcool.

Untitled Document

Variabile Căutare de senzații
r p
Consmul de alcool .357 .015

N 46 46

FIG 2

Rezultatele indică existența unei corelații pozitive, semnificative statistic, r(46)=-.357, p<.05, r2=.12. Ipoteza se confirmă, personele care cosnuma alcool prezintă valori crescute pe dimensiunea sociabilitate.

Ipoteza 3:

Căutarea de senzații corelează pozitiv cu consumul de droguri soft.

Untitled Document

Variabile Căutare de senzații
r p
Consmul de droguri

soft

.009 .951

N 46 46

FIG 3

Rezultatele obţinute nu susţin faptul că între consumul de droguri soft şi căutarea de senzații există o asociere pozitivă semnificativă din punct de vedere statistic:

r(46) = -.009, p < .951.

Ipoteza 4:

Sociabilitatea coreleaza pozitiv cu consumul de droguri hard.

Variabile Sociabilitate
r p
Consmul de droguri

hard

.309 .037

N 46 46

FIG 4

Rezultatele obţinute susţin faptul că intre consumul de droguri hard şi sociabilitate există o asociere pozitivă semnificativă din punct de vedere statistic: r(46) = .309, p < .037, , r2=.09. Astfel, rezultatele susţin a patra ipoteza a acestui studiu.

Discuții

Cercetarea prezentă a avut ca obiectiv identificarea legăturii dintre modelul alternativ in cinci factori şi consumul de substanțe. Rezultatele arată faptul că factorii de personalitate sociabilitate şi cautare impulsivă de senzații corelează pozitiv cu consumul de alcool. De asemenea, rezultatele demonstrează legătura între consumul de droguri hard şi căutare impulsivă de senzații. În cazul corelației dintre consumul de droguri soft şi sociabilitate rezultatele nu susţin ipoteza.
Conform rezultatelor obținute în cadrul eșantionului testat și prezentate în cadrul secțiunii de interpretare cantitativă, există o corelație între consumul de alcool și dimensiunea sociabilitate a personalității, în sensul că persoanele consumatoare de alcool prezintă un nivel crescut al sociabilității.
Sociabilitatea ca dimensiune a personalității evaluează preferinţele pentru petrecerile cu multă lume şi interacţiunea la acestea, scorurile ridicate indică intoleranţa la izolarea socială. Al doilea factor relevă preferinţa pentru activităţile solitare în cazul introvertiţilor. Astfel o posibilă explicație a corelației dintre consumul de alcool și nivelul crescut al sociabilității ar putea fi dată de faptul că aceste persoane în mare parte simt nevoia de a comunica cu ceilalţi, manifestând predispoziția spre socializare, sunt mult mai predispuși să iniţieze și să continue consumul de alcool mai ales când sunt înconjuraţi de un prieten sau de un număr mare de persoane care îi ajută sau le dă o stare de bine şi îi susţine în socializare.
Rezultatele obținute în cadrul eșantionului testat confirmă ipoteza de cercetare, există o corelaţie între căutarea impulsivă de senzaţii şi consumul de alcool. Acest rezultat este în concordanță cu o serie de cercetări pe aceeași temă, din literatură de specialitate, a căror rezultate au fost prezentate în cadrul secțiuni introductive. (Urban R, 2010 apud. Pedro Ángel Latorre Román et al., 2014; și Crawford A, Pentz M, Chou C, Li C, 2003 apud. Pedro Ángel Latorre Román et al., 2014).
Ca variabilă psihologică, căutarea impulsivă de senzaţii se referă la modul în care oamenii prezintă o necesitate pentru a experimenta senzaţii variate şi complexe şi dorința de a-și asuma riscuri fizice şi sociale, pentru simplul fapt de a se bucura de astfel de experiențe manifestand comportamente riscante, căutând experienţe noi, senzaţii noi şi aventură. Aceste persoane caută să încerce comportamente riscante, căutând experienţe noi, senzaţii noi şi aventură şi alcoolul le poate asigura acel impuls pentru a avea curajul necesar pentru diferite experienţe.
O surpriză a acestui studiului este reprezentată de faptul că nu există o corelaţie între consumul de droguri soft și căutarea impulsivă de senzaţii , lucru ce intră în contradicţie cu rezultatele unor cercetări anterioare. (Crawford A, Pentz M, Chou C, Li C, 2003 apud. Pedro Ángel Latorre Román et al., 2014).
Se pare că variabilă căutarea impulsivă de senzaţii nu are un potenţial explicativ destul de semnificativ al consumului de droguri soft.

Rezultatele obținute în cadrul eșantionului testat confirmă ipoteza de cercetare, persoanele cu un nivel ridicat sociabilităţii prezintă scoruri ridicate și la consumul de droguri hard.
Ca variabilă psihologică, sociabilitatea se referă la faptul că oamenii preferă petrecerile cu multă lume unde pot interacţiona cu diverse persoane sau de a face activităţi în compania mai multor persoane şi de asemenea, prezintă intoleranţă la izolare.
Astfel, persoanele cu un nivel ridicat al sociabilităţii tind să manifeste comportamente care să-i apropie de cei din jur. Aceste persoane încearcă să comunice cu cât mai multă lume, să se împrietenească cu cât mai multe persoane şi să fie în general, înconjurat în toate activităţile pe care le face de un grup cât mai mare posibil.
Luând în considerare corelația dintre sociabilitate și consumul de droguri putem emite supoziția că sociabilitatea poate avea o influență asupra menținerii sau inițierii consumului de droguri sub influența anumitor factori de natură socială. Un posibil mecanism explicativ pentru această supoziție ar fi acela conform căruia persoanele ce prezintă un scor ridicat la sociabilitate, orientate spre căutarea companiei și spre ceilalți și care prezintă un nivel ridicat de sociabilitate, în condițiile în care aparțin unui grup social ce favorizează consumul de droguri hard, din dorința de a se integra mai uşor, de a face parte din acel grup și de ajustare a comportamentului pentru a se plia pe imperativele situației vor fi mai predispuse să consume droguri hard decât în situaţiile în care sunt singuri.

Concluzii finale și implicații practice

Luând în considerare rezultatele obținute în cadrul acestui studiu, pot fi desprinse următoarele concluzii, şi anume că există o corelaţie între factorii de personalitate sociabilitate şi consumul de alcool, de aici şi preferinţa de a consuma alcool în cadrul grupului şi nu singur deoarece sociabilitatea presupune o preferinţă pentru petrecerile cu multă lume. De asemenea, rezultalele susţin corelaţia între căutarea impulsivă de senzaţii şi consumul de alcool care poate da curajul necesar de a se implica în experienţe noi. De asemenea, rezultatele susţin corelaţia dintre sociabilitate şi consumul de droguri hard, deoarece acestea le oferă „boostul” mult dorit care le susţine starea în cadrul petrecerilor cu multă lume.
Rezultatele obţinute susţin importanţa factorilor de personalitate şi a stilului de viaţa în explicarea legăturii dintre modelul alternativ în cinci factori ai personalităţii şi consumul de substanţe. Acestea pot constitui o bază de plecare în elaborarea unor studii mai complexe asupra factoriilor de personalitate a persoanelor care consumă substanţe şi pot fi utilizate in interentii.

Bibliografie:

  1. Anderson, K. G., Tapert, S. F., Moadab, I., Crowley, T. J., & Brown, S. A. (2007). Personality risk profile for conduct disorder and substance use disorders in youth. Addictive Behaviors, 32,2377-2382.
  2. Angleitner, A., Riemann, R., & Spinath F.M. (2004). Investigating the ZKPQ-III-R: Psychometric properties, relations to the five-factor model, and genetic and environmental influences on its scales and facets. In R.M. Stelmack (Ed.), On the psychobiology of personality: Essays in honor of Marvin Zuckerman (pp. 89–105). Oxford, UK: Elsevier.
  3. Cándido J, Delgado B, Bautista R, Torregrosa M et al. (2007). Factores psicosociales relacionados con el consumo de alcohol y tabaco en adolescentes españoles. Int J Clin Hlth Psyc;7(2):403-420.
  4. Crawford A, Pentz M, Chou C, Li C et al. (2003)Parallel developmental trajectories of sensation seeking and regular substance use in adolescents. Psychol Addict Behav;17(3):179-192.
  5. Diana Muntean-Voina, Bogdan Munteanu, Alexandra Neguţ, Marius Pană şi Paul Sârbescu (2009). Comportamentul periculos: alcool, droguri, ţigări şi sex. De ce se implică studenţii în astfel de activităţi?. Revista de Psihologie Aplicată, Vol.11, Nr.1, 31-39.
  6. Douglas A. Raynor, PhD; Heidi Levine(2009). Associations Between the Five-Factor Model of Personality and Health Behaviors Among College Students.
  7. Grekin, E. R„ Sher, K. J., & Wood, P. K. (2006). Personality and substance dependence symptoms: Modeling substance-specific traits. Psychology of Addictive Behaviors, 20,415-24.
  8. Hopwood, C. J., Baker, K. L., & Morey, L. C. (2008). Personality and drugs of choice. Personality and Individual Differences, 44, 1413-21.
  9. http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20europene/Raport_European_2014.pdf. Raportul european privind drogurile 2014: Tendinţe şi evoluţii.
  10. http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/RO_RN_2014.pdf. Raport national
  11. privind situatia drogurilor 2014.
  12. http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/Report_RO_2012.pdf. Raport national
  13. privind situatia drogurilor 2012.
  14. Jennifer Coleman, Joseph Trunzo (2015). Personaliity, Social Stress and Drug Use Among College Students.
  15. McGue, M., Slutske, W., & lacono, W. G. (1999). Personality and substance use disorders: II. Alcoholism versus drug use disorders. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 67, 394-404.
  16. Pedro Ángel Latorre Román, José Carlos Cámara Pérez, Felipe García Pinillos (2014). Búsqueda de sensaciones y hábitos de tabaquismo, consumo de alcohol y práctica deportiva en estudiantes de Educacián Secundaria, Salud Mintal, 37:145-152.
  17. Rodrigo MA, Máiquez ML, Garcia M, Mendoza R et al. (2004). Relacione padres-hijos estilos de vida en la adolescencia. Psicothema ;16(2):203-210.
  18. Sârbescu P.& A. Negut (2012). Romanian Version of Zuckerman-Kuhlman Personality Questionnaire.
  19. Schuckit, M. A., Irwin, M. B„ & Brown, S. A. (1990). The history of anxiety symptoms among 171 primary alcoholics. Journal o f Studies on Alcohol, 57,34-41.
  20. Sher, K. J., Walitzer, K. S., Wood, P. K., & Brent, E. E. (1991). Characteristics of children of alcoholics: Putative risk factors, substance use and abuse, and psychopathology. Journal o f Abnormal Psychology, 100, 427-448.
  21. Urban R.( 2010). Smoking outcome expectancies mediate the association between sensation seeking, peer smoking, and smoking among young adolescents. Nicotine Tob Res;12(l):59-68.
  22. Zuckerman, M., Kuhlman, D. M., Joireman, J., Teta, P., & Kraft, M. (1993). A comparison of three structural models for personality: The Big Three, the Big Five, and the Alternative Five. Journal of Personality and Social Psychology, 65(4), 757–768.