Al XX-lea Congres SNPCAR,

Băile Felix, 18-21.09.2019

Detalii privind
al XX-lea Congres SNPCAR: noutati, informatii, program, inregistrare, taxe, rezumate, cazare, sponsori, contact

A 42-a Conferinta Nationala de Neurologie − Psihiatrie si Profesiuni Asociate a Copilului si Adolescentului cu participare internationala


FACTORII CARE DECLANŞEAZĂ MIGRENA LA COPII DEPIND DE VÂRSTĂ?

Autor: Marija Knežević-Pogančev Nebojša Jović Danka Filipović Vesna Ivetić

Rezumat: 

Introducere: Există factori declanşatori ai migrenei la copiii predispuşi la migrene. Aspectul acestor factori este specific vârstei. Scop: Scopul acestui studiu este să recunoască existenţa factorilor declanşatori ai cefaleei tip  migrenă la copii, factori care depend de vârstă. Material şi metode: Studiul a fost efectuat pe un grup de 24.828 de copii cu vârste între 3 şi 15 ani, (suferind de migrene în proporţie de 5,43%) din Vojvodina, Provincia de Nord, Serbia. Rezultate: Cei mai frecvenţi factori declanşatori ai cefaleei migrenă au fost: absenţa somnului (98,6%), kinetoza (89,8%) şi expunerea la anumite  alimente (89,1%), stresul fizic (86,9%), expunerea la anumite mirosuri (82,9%) şi tulburarea activităţii de rutină zilnică (81,62%). În grupul de vârstă cel mai tânăr (vârsta de 3-6 ani), coeficientul de discriminare canonică pentru tulburarea rutinei zilnice a fost foarte mare (0,77); pentru lipsa de somn a fost semnificativ (0,54), pentru mirosuri neplăcute (0,43) şi pentru diferite alimente a fost pozitiv (0,41). În grupul cu vârsta cea mai mare (vârsta de 12-15 ani) coeficientul de discriminare canonică pentru lipsa de somn a fost mare (0,68); pentru stresul fizic a fost semnificativ (0,54), pentru diferite alimente a fost pozitiv (0,45) şi pentru schimbările meteorologice a fost la limită (0,336). Concluzie: Factorii declanşatori ai migrenei la copii sunt specifici şi depend de vârsta copilului.

 


 

INTRODUCERE

Factorii declanşatori ai migrenelor sunt, de obicei, parte integrantă a oricărei crize de migrenă acută. Cei mai mulţi autori notează faptul că aceşti factori declanşatori, identificabili sau nu, sunt prezenţi în toate crizele de migrenă. Interni sau externi, ei induc începutul depresiei care facilitează răspândirea corticală într-un cortex hiper-excitabil pre-existent, iniţiind procesul de generare a durerii (1, 2, 3, 4, 5).

Cel mai des raportaţi factori declanşatori ai migrenei la copii sunt: anumiţi factori din dietă, stresul emoţional, privarea de somn, activităţile şi exerciţiile fizice, hipoglicemia uşoară datorată meselor neregulate, expunerea excesivă la soare, temperatura externă ridicată, înfometarea, bolile febrile, diferite medicamente şi substanţe chimice, foto-stimularea, zgomotul, mirosurile intense, etc. Doar puţini dintre aceşti factori sunt studiaţi ca factori trigger specifici dependenţi de vârstă la copii. De asemenea, există puţine studii documentate adecvat în acest sens (6, 7, 8, 9, 10, 11, 12).

Am efectuat acest studiu cu scopul de a recunoaşte factorii care declanşează migrena şi sunt dependenţi de vârstă.

 

METODE

Această cercetare a fost efectuată pe teritoriul Voivodinei, provincia din nordul Serbiei care are o populaţie totală de 2.031.992, după ultimul recensământ (din 2002). Pe durata studiului, care s-a desfăşurat în perioada 1988 – 2008, în fiecare an, s-au administrat câte 2000 de chestionare participanţilor selectaţi din 23 de grădiniţe şi 42 de şcoli gimnaziale din 9 oraşe din Voivodina (Novi Sad, Subotica, Kikinda, Zrenjanin, Vrsac, Bela Crkva, Melenci, Futog and Temerin). În total, 24.828 de copii cu vârste între 3-15 ani au fost cuprinşi în studiu. Pentru analiza datelor statistice toţi copiii au fost împărţiţi în 4 grupe de vârstă: 3-6, 7-9, 10-12 şi 13-15 ani.

Copiii au fost selectaţi în funcţie de luna şi anul naşterii precum şi după primele trei litere ale prenumelui, printr-o procedură de eşantionare în ciorchine, stratificată, care a cuprins mai multe etape (by a multistage, stratified, clustered sampling procedure.) Prin această procedură s-a evitat situaţia în care unii copii ar fi putut să fie luaţi în calcul de două ori în decursul perioadei lungi de desfăşurare a cercetării.

Subiecţilor şi/sau părinţilor lor li s-a cerut să completeze un chestionar la domiciliu. Chestionarele au fost distribuite copiilor şi/sau părinţilor, selectaţi prin eşantionare randomizată (random sampling), Chestionarul semi-structurat, care a fost conceput special pentru acest studiu de către autor, a fost proiectat în conformitate cu criteriile Societăţii Internaţionale pentru Cefalee (International Headache Society). A fost un chestionar de screening (de depistare), care a fost completat de către copii şi /sau de către părinţii lor sau împreună copii şi părinţi. Testul a inclus trei secţiuni: (1) date despre caracteristicile sociodemografice ale copilului, ale familiei şi ale şcolii; (2) date despre dezvoltarea copilului şi (3) date despre cefalee, inclusiv factorii care le-au declanşat (activitate fizică, lipsa de somn, somn în excess, stres, tuse, strănut, oboseală, citit, alimente/băuturi/mirosuri specifice, alcool, mese neregulate, mirosul de tutun, lumina, zgomotul, schimbări meteorologice).

13.1. Chestionarul a fost conceput în 3 faze. În prima fază, au fost organizate interviuri semi-structurate cu medici pediatri şi cercetători pentru a selecta domeniile relevante. Domeniile pentru secţiunea privitoare la cefalee au fost selectate pe baza Clasificării Internaţionale a Tulburărilor Legate de Cefalee – secţiunea II criterii (13, 14).

Au fost identificaţi mai mult de 150 de itemi posibili. În această primă formă au fost incluşi itemi adecvaţi, comprehensivi şi precişi. Răspunsurile posibile erau opţiuni deschise sau judecăţi categorice.

În a doua fază, chestionarul a fost pre-testat în cadrul unor interviuri semi-structurate administrate unui grup mic de copii, dintre care unii sufereau de cefalee, alţii nu (au fost incluse 16 familii). Această fază a avut drept obiectiv să evalueze validitatea conţinutului şi plauzibilitatea rezultatelor obţinute cu ajutorul chestionarului. În plus, a fost evaluată sensibilitatea prin corelarea datelor din chestionar cu datele din fişele medicale ale copiilor care aveau cefalee. Din această fază a rezultat o versiune revizuită a chestionarului care a fost apoi aplicată doar pe copii sănătoşi. Cincizeci de copii şi adolescenţi au completat chestionarul de două ori în trei săptămâni. Au fost analizate elemente ca: proporţia de nonrăspunsuri, distribuţiile răspunsurilor, prezentarea grafică a răspunsurilor (inconsistenţa răspunsurilor) şi dificultăţile chestionarului (timpul pentru completare, formatul, etc.). Un număr de itemi au fost modificaţi sau eliminaţi, iar forma finală a cuprins 93 de itemi care necesitau 20 de minute pentru completare.

Criteriile de includere au fost: vârsta cuprinsă între 3 şi 15 ani, acceptul părinţilor în scris, sub semnătură, în urma informării acestora. Criteriul de excludere a fost un diagnostic anterior al unei boli în care unul dintre simptome fusese cefaleea.

Precizia chestionarului utilizat în această cercetare s-a bazat pe criterii de clasificare şi diagnosticare pentru tulburări legate de cefalee, nevralgii craniene, dureri faciale şi pe criteriile Societăţii Internaţionale pentru Cefalee (13, 14).

Vârsta medie a subiecţilor acestui studiu a fost 6 ani şi 8,5 luni [rangul 3-15 ani, deviaţia standard (DS) 3,22]. Numărul mare de copii chestionaţi a permis formularea de concluzii precise. Studiul a fost efectuat în două faze: completarea chestionarului şi, pentru acei subiecţi care sufereau de cefalee recurentă (DR), interviul faţă în faţă. Pe baza datelor colectate cu ajutorul chestionarului, copiii care aveau DR au parcurs un interviu extins şi o examinare neurologică.

Precizia chestionarului folosit în acest studiu sa bazat pe criteriile Societăţii Internaţionale pentru Cefalee. Folosind codurile de clasificare ale Societăţii, migrena a fost acceptată cu numărul de cod 1.1–1.7, migrenă cu aură a fost 1.2.2–1.2.6, migrena fără aură a fost 1.1 şi alte sindroame au fost 1.3–1.7. S-a convenit ca DR să cuprindă toate tipurile de cefalee care apar o dată până la de trei ori pe lună, fără a le separa în funcţie de caracteristicile specifice. Toate tipurile de DR (cefalee recurente idiopatice sau criptogenice) care nu erau migrene au fost considerate drept cefalee non-migrenă (14).

Datorită posibilităţilor de 1,5% interviu dublu şi datorită datelor lipsă, 5,5% dintre chestionare au fost considerate părtinitoare. Separat, au fost analizate date în funcţie de DR pentru copiii care au completat chestionarul în întregime.

Caracteristicile sociale, clinice şi demografice au fost descrise după vârstă şi sex, în funcţie de prezenţaşi tipul cefaleei. Testul Hi2 , testul Levin şi testul ANOVA au fost folosite ca metode statistice. A fost folosit un nivel de semnificaţie de 5% (p<0,05). Toate analizele statistice au fost prelucrate folosind programul SPSS 15.0 (SPSS Inc., Chicago, Ill., USA).

 

REZULTATE

Dintre cei 24.828 de copii observaţi (12.613 fete şi 12.215 băieţi), 3.682 (2.089 fete şi 1.593 băieţi) au raportat cefalee primară recurentă non-migrenă, iar 1.349 (5.43%) dintre ei, (780 fete şi 569 băieţi) au acuzat migrene. Prezenţa migrenelor a crescut pe măsura înaintării în vârstă, de la 3,04% în grupul de vârstă 3-6 ani la 7,58% în grupul de vârstă 13-15 ani.

Factori declanşatori direcţi ai cefaleei, identificaţi cu claritate şi semnificativi din punct de vedere statistic au fost semnalaţi în cazul a 10,4% dintre copiii cu cefalee non-migrenă şi în cazul a 3,92% dintre copiii cu migrene.

Lipsa de somn ca declanşator direct al cefaleei a fost acuzată atât de către copiii cu migrene (1.330 din 1.349; 98,6%) cât şi de către copiii cu non-migrene (3.476 din 3.682; 94,41%).

Migrenele sunt mult mai frecvent declanşate (1.211 din 1.349; 89,77%) decât non-migrenele (2.150 din 3.682; 58,4%) de răul de mişcare (kinetoza) (p<0,005).

Diferite alimente au fost indicate drept declanşatori ai atacurilor de migrenă la 89.10% dintre copiii cu migrene precum şi la 31,91% dintre copiii cu cefalee non-migrenă.

Cei mai obişnuiţi factori alimentari declanşatori ai crizelor de migrenă la copii au fost: laptele de vacă, (32,39%), ouăle (31,95%), ciocolata (29,73%), cipsurile (20,50%), acidul benzoic (28,17%), roşiile (18,90%), brânza (17,57%), oregano (16,23%) şi carnea (12,16%). Mirosurile ca declanşatori direcţi ai cefaleei au fost indicate în cazul a 82,95% dintre copiii examinaţi cu migrenă şi în cazul a 13,1% dintre cei cu cefalee non-migrenă. De obicei, tulburarea rutinei zilnice ca factor declanşator al migrenei a fost indicată în cazul a 81,62% dintre copiii cu sindrom de migrenă şi în cazul a 74,2% dintre copiii cu cefalee non-migrenă (p<0,005). Activitatea fizică tinde să declanşeze mai des cefaleea non-migrenă (85,31%) decât migrenele (74,49%) (p<0,005). Fumatul pasiv declanşează cel mai adesea migrene (51,82%) şi mai puţin cefalee non-migrenă (23,19%) (p<0,005).

S-a raportat că stresul psihic declanşează direct cefalee mai frecvent la copiii cu cefalee nonmigrenă (86,9%) decât la copiii cu migrene (57,1%) (p<0,005).

Privarea de hrană (termen care are în vedere ingerarea de hrană insuficientă) afectează semnificativ apariţia cefaleei non-migrenă şi mai puţin a migrenelor. (p<0,005). În grupul copiilor în care privarea de hrană este un declanşator al crizelor de cefalee, 32,39% suferă de migrenă, iar 65.29% suferă de cefalee non-migrenă.

Copiii cu cefalee non-migrenă (78,8%) sunt, în general, mai susceptibili la schimbările meteorologice decât copiii cu migrene (21,28%) (p<0,005), fără diferenţe importante legate de vârstă.

Folosind analiza discriminării canonice (coefficient peste 0,3) migrenele au fost separate clar de non-migrene, ţinând cont de factorii care declanşează cefaleea. Coeficientul analizei discriminării canonice pentru crizele de migrenă declanşate de aşa numita „tulburare a activităţii cotidiene obişnuite” a fost de 0,772, pentru cele declanşate de mirosuri neplăcute de 0,541, pentru diverse alimente a fost de 0,428 şi pentru stres psihologic de -0,406.

Toţi ceilalţi factori declanşatori investigaţi (răul de mişcare, fumul de ţigară, stresul acut, privarea de hrană, lipsa de somn, somnul în exces, suprasolicitarea, activitatea fizică) nu au dat rezultate semnificative (Tabel 1, 2).

 

Tabel 1. Factori declanşatori ai migrenei care depind de vârstă

 

Migrenă: cefalee non-migrenă

Lipsa de somn – Testul „Chi pătrat” Pearson: V 59610, DF 1, p<0,005

Kinetoză – Testul exact al lui Fischer: V 735.350, DF 1, p<0,005

Diferite alimente – Testul de asociere linie cu linie: V 1203.032, p<0,005

Stres cronic – Testul exact al lui Fischer: V 94063, DF 2, p<0,005

Mirosuri – Testul de asociere linie cu linie: V 1889.054, DF 1, p<0,005

Activitate fizică – Testul „Chi pătrat” Pearson: V 69510, DF 1, p<0,005

Fumat pasiv – Testul exact al lui Fischer: V 532.965, DF 1, p<0,005

Oboseală – Testul „Chi pătrat” Pearson: V 55.445, DF 2, p<0,005

Stres psihologic – Raportul de probabilitate: V 1935.861, DF 1, p<0,005

Alte cauze – Testul „Chi pătrat” Pearson: 2827.431, DF 1, p<0,005

 

Tabel 2. Analiza discriminării canonice în funcţie de vârstă a factorilor care declanşează tip migrene / cefalee non-migrenă

 

DISCUŢII

Factorii declanşatorifie ei identificabili sau nu, sunt de obicei o parte integrantă a migrenelor. Analizând peste 400 de pacienţi cu 1174 crize de migrenă, Leone et all au găsit în medie 1,5 factori declanşatori pentru fiecare criză de migrenă raportat. Declanşatorul cel mai frecvent în timpul studiului a fost stresul (37% din crizele de migrenă), iar somnul precar (34%), oboseala (32%) şi ciclul menstrual (19%) au fost, de asemenea, menţionate pe larg. Stresul, oboseala şi/sau somnul precar au fost combinaţiile de factori declanşatori descrise cel mai frecvent (15).

Hauge A.W. et al în 2011, a adus cunoştinţe noi despre factorii care în anumiţi pacienţi declanşează migrena în mod consecvent. În grupul de 181 de participanţi, depistaţi anterior cu cel puţin un factor declanşator care declanşa adesea sau întotdeauna o migrenă, autorii au identificat: prea multă muncă, lumina reflactată a soarelui, prea puţin somn, vin roşu, fumat pasiv, menstruaţie şi parfum. S-a raportat că hormonii, lumina şi stresul au fost cauza a cel puţin 50% din crizele de migrenă în, respectiv, 62%, 47% and 42% din participanţi (16).

În studiul nostru, din 24.828 de copii observaţi, 5,43% au raportat migrene. Migrenele erau prezente progresiv, pe măsură ce vârsta pacienţilor creştea, de la 3,04% în grupa de vârstă 3-6 ani la 7,58% în grupa de vârstă 13-15 ani, în concordanţă cu rezultatele noastre anterioare (17). Manifestările timpurii, atât ale migrenei cât şi ale cefaleei tip tensiune anunţă, aproape în aceeaşi măsură, migrena la pubertate cu schimbări semnificative în simptomele concurente şi în localizarea durerii (18). Rezultatele noastre sunt foarte asemănătoare cu cele din studiile despre populaţia europeană. În studiul său asupra populaţiei, Wober Bingol a întâlnit, referitor la migrena la copii şi adolescenţi, o prevalenţă a migrenei la 1,1-5% din copii şi la 3-17,6% din adolescenţi (19,20). Descriind cefaleea pediatrică drept o problem obişnuită de sănătate, Hershey a descoperit migrenă în cazul a 10,6% din copiii cu vârste între 5 şi 15 ani şi în până la 28% din adolescenţii cu vârste între 15 şi 19 ani (21). Ocazional, s-a dovedit existenţa unor factori declanşatori clar conturaţi la copii ca şi cauze directe ale migrenei (10,4%). Ei sunt deosebit de importanţi pentru apariţia migrenei fără aură (p<0,005) (7). Literatura curentă indică faptul că există peste 300 de factori declanşatori diferiţi ai atacurilor de migrenă. În ordinea descrescătoare a frecvenţei au fost menţionaţi: stimuli senzoriali (75%), privarea de somn (49%), foamea (48%), factorii de mediu (47%), alimentele (46%), ciclurile menstruale (39%), oboseala (35%), alcoolul (28%), somnul în exces (27%), cafeina (22%), solicitarea fizică (20%), traumele craniene (20%), călătoriile (4%), activitatea sexuală (3%), medicaţiile (2%), mişcările capului (2%), fumatul (1%) şi folosirea unei perne joase (1%) (7,21). Spierings EL. et al au raportat stresul/tensiunea, mesele neregulate, oboseala şi lipsa de somn drept cei mai obişnuiţi factori declanşatori pentru migrenă. Sta-rea meteorologică, mirosul, fumul şi lumina au fost factori declanşatori care au făcut distincţia între migrenă şi cefaleea tip tensiune (22). Chabriat H. et al au su-gerat că factori declanşatori similari ar putea precipita cefaleea diferit (23). Karl N. et al au arătat că tipuri diferite de cefalee au prodrom şi aură şi simptome comune precum şi aceiaşi factori declşanşatori. Ei sugerează că factori declanşatori similari pot declanşa mecanisme similare şi pot genera semne şi simptome anticipative comune în cazul tuturor tipurilor de cefalee (24). Annequin D. a descoperit că episoadele de migrenă la copii sunt declanşate în mod frecvent de diferiţi factori ca: stresul emoţional (presiunea şcolară, jignirile, agitaţia, supărarea), hipoglicemia, lipsa ori excesul de somn (migrena de weekend), stimularea senzorială (zgomotul puternic, lumina strălucitoare, mirosuri puternice, căldura excesivă sau frigul), stimulare simpatică (sport, exerciţiile fizice) (25).

Încă din timpul lui Hippocrates, au existat numeroase anecdote pe seama alimentelor care pot declanşa cefalee la indivizii susceptibili. Areteus din Cappadocia (secolul al II-lea d.Hr.) a studiat şi descris factorii dietetici care declanşau heterocrania. De aceea el recomanda restricţii la anumite alimente. Există o similitudine uimitoare între observaţiile sale şi cunoştinţele curente privitoare la factorii declanşatori ai migrenelor. În ciuda unei serii de studii experimentale care au demonstrat că alimentele şi mirosurile pot fi cauza cefaleei, rolul lor rămâne neclar. Importanţa ciocolatei a fost pusă serios sub semnul întrebării şi lipsesc dovezile ştiinţifice în sprijinul ipotezei că brânza ar fi un factor de precipitare (26). În ciuda mai multor studiiexperimentale se sugerează că sensibilitatea subiectivă faţă de anumite alimente ar trebui examinată în mod critic, iar factorii declanşatori dovediţi ar trebui evitaţi. Nu s-a dovedit faptul că restricţiile alimentare generale sunt utile.

Vârsta copiilor este importantă atunci când identificăm alimentele ca declanşatori direcţi ai migrenelor. Unele alimente sunt indicate ca declanşatori direcţi ai crizelor de migrenă de către 735 de copii, cu vârsta medie de 11 ani şi 8,9 months, în timp ce 1.339 de copii, cu vârsta medie de 10 ani şi 9 luni, nu au indicat alimentele ca factor declanştor ai crizelor de migrenă. 1.033 de copii în vârstă de 11 ani au raportat diverse mirosuri ca factori declanşatori ai crizelor de migrenă. Acest lucru este în favoarea uşoarei dar încă existenţei susceptibilităţi a copiilor mici faţă de mirosuri ca factori declanşatori ai crizelor de migrenă şi vice versa cu privire la alimente (7). Kinetoza este un factor declanşator mai puţin important la copiii mai mari în timp ce alimentele ca factor declanşator sunt mai bine recunoscute de către copiii mai mari (7). Călătoriile frecvente, anumite alimente şi schimbările meteorologice şi de temperatură au prezentat o asociere pozitivă substanţială cu migrena.

Stresul psihologic (mental, emoţional) este un factor declanşator al migrenei la copiii mai mari. Este de trei ori mai frecvent la subiecţii din grupul cu vârsta cea mai mare decât la cei din grupul cu vârsta cea mai mică. În mod obişnuit, tulburarea rutinei zilnice ca factor declanşator al migrenei a fost raportată de 81,62% din copii cu sindrom de migrenă, de două ori mai frecvent în grupul mai tânăr. Aceşti factori afectează cel mai mult migrenele fără aură (7). Activitatea fizică tinde să declanşeze cefalee non-migrene mai des decât migrenele – mai frecvent la copiii mai mici. Fumul de ţigară este un factor declanşator de migrenă de două ori mai frecvent la copiii mai mici (7).

Rossi LN et all, aplicând pe 320 de copii (cu vârsta medie 9,9) criteriile revizuite de Seshia pentru migrena fără aură, a descoperit că, atunci când sunt comparaţi cu copiii cu cefalee tip tensiune, copiii cu migrenă prezentau un număr mai mare de factori declanşatori (expunere la TV sau la un calculator, lipsa somnului şi emoţiile puternice) (27). Stresul psihologic a fost raportat mult mai des ca factor declanşator direct al cefaleei de către copiii cu cefalee non-migrenă decât de către copiii cu migrene (p<0,0001). Stresul psihologic nu poate fi luat în considerare şi discutat ca factor declanşator al migrenelor (7). Oboseala, stresul mental şi lipsa de somn sunt principalii factori declanşatori ai migrenei în cele mai multe rapoarte. Suprasolicitarea nu poate fi considerată ca factor declanşator al migrenei la copii, deşi adesea se pretinde că ea este un factor declanşator al migrenei la adulţi. Nu există o diferenţă semnificativă între grupul copiilor cu cefalee recurentă (92.3%), cefalee non-migrenă (93.1%) şi migrene (99.2%) (7). Copiii cu cefalee non-migrenă, în general, nu sunt mai susceptibili la schimbările meteorologice decât copiii cu migrene. Indivizii care suferă de migrene fără aură sunt cei mai susceptibili la condiţiile meteorologice faţă de cei care suferă de alte sindroame de migrenă (p<0,005) (7). Există trei combinaţii diferite de implicare a somnului, posibildatorită mai multor mecanisme fiziopatologice. Somnul este asociat, de asemenea, cu favorizarea crizelor de migrenă. Somnul în exces nu poate fi considerat un factor declanşator de cefalee în general, dar nu este nici un factor declanşator al migrenei. Lipsa de somn şi o noapte cu somn inadecvat, ca factori direcţi de declanşare a cefaleei sunt menţionaţi în mod egal atât de către copiii cu migrene (98.6%) cât şi de cei cu cefalee non-migrenă (94.4%). Deşi problemele legate de somn sunt indispoziţii obişnuite de care se plâng pacienţii cu migrene, rolul igienei şi obiceiurilor legate de somn, ca factori declanşatori ai crizelor de cefalee au fost slab analizate la copii. Bruni O. a evaluat efectul modificării obiceiurilor proaste legate de somn măsurând mai mulţi parametri ai cefaleei şi a ajuns la concluzia că modificarea a avut succes (28).

Factorii declanşatori sunt importanţi din două motive principale. În primul rând, ei pot furniza unele indicii în patogeneza migrenei. În al doilea rând, prin evitarea lor, terapia cu medicamente poate fi înlăturată. Exisă numeroşi factori declanşatori în migrene, dar mecanismul prin care ei produc crize de migrenă este variat.

 

CONCLUZII

La copii, factorii care declanşează migrena sunt, în mod clar, dependenţi de vârstă. Identificarea factorilor care declanşează migrena este extrem de importantă. Identificarea factorilor specifici vârstei timpurii şi eliminarea lor asigură prevenirea cefaleei tip migrenă la copii.

 

BIBLIOGRAFIE /BIBLIOGRAPHY

  1. Hakravaty A. How triggers trigger acute migraine attacks: A hypothesis. Medical hypothesis. 2010;74(4):750-3.
  2. Stone J. and Evans R. W. Functional/Psychogenic Neurological Symptoms and Headache. Headache: The Journal of Head and Face Pain. 2011;51:781–8.
  3. Russell M.B, Ducros A. Sporadic and familial hemiplegic migraine: pathophysiological mechanisms, clinical characteristics, diagnosis, and management. The Lancet Neurology. 2011;10(5):457-70.
  4. Basbaum L. A, Bautista D. M, Scherrer G, Julius D. Cellular and Molecular Mechanisms of Pain. Cell.2009; 139(2):267-84.
  5. Cregg, R., Momin, A., Rugiero, F., Wood, J. N. and
  6. Zhao, J. Pain channelopathies. The Journal of Physiology. 2010;588:1897–904.
  7. Barlow CF. Headache and Migraine in Childhood. Clinics in Developmental Medicine. No 91 London S.I.M.P. with Blackwell Scientific; Philadelphia:1984.
  8. Knežević-Pogančev. M. Specific features of migraine syndrome in children J Headache Pain. 2006;7:206–10.
  9. Knežević-Pogančev M. Migrenski sindrom dece. Zadužbina Andrejević. Todra, Beograd 2003.
  10. Holzhammer J, Wober C.Non-alimentary trigger factors of migraine and tension-type headache. Schmerz. 2006;20(3):226-37.
  11. Holzhammer J, Wober C.Alimentary trigger factors that provoke migraine and tension-type headache Schmerz. 2006;20(2):151-9.
  12. De Carlo D, Dal Zotto L, Perissinotto E, Gallo L, Gatta M, Balottin U, Osmophobia in migraine classification: A multicentre study in juvenile patients. Cephalalgia. 2010;30(12):1486-94.
  13. Popovich D.M, Schentrup D.M, McAlhany A.L. Recognizing and Diagnosing Abdominal Migraine Journal of Pediatric Health Care. 2010;24(6):372-7.
  14. Knežević-Pogančev M. Migrenski sindrom kod decedefinicija i klasifikacija kroz vreme. Med pregl 2008;LXI(3- 4):143-146.
  15. Headache Classification Committee of the International Headache Society. The International Classification of Headache Disorders;2nd edition. Cephalalgia.2004;24(l1:9-160.
  16. Leone M, Vila C, McGown C. Influence of trigger factors on the efficacy of almotriptan as early intervention for the treatment of acute migraine in a primary care setting: the START study Neuropediatrics. 2010;10(9):1399-408.
  17. Hauge A.W, Kirchmann M, Olesen J. Characterization of consistent triggers of migraine with aura Cephalalgia. 2011;31:4416-38.
  18. Knežević-Pogančev M, Jović N, Filipović D, Ivetić V, Katanić D. Epidemiology and characteristics of migraine syndrome in children in Serbia. Neural Regeneration Research, 2011(60);0001 .
  19. Virtanen R, Aromaa M, Rautava P, Metsahonkala L, Anttila P, Helenius H, Sillanpaa M. Changing Headache from Preschool Age to Puberty. A Controlled Study Cephalalgia. 2007; 27(4):294-303.
  20. Knežević-Pogančev M: Epidemiology, Characteristics and Distinctiveness of Headaches in Children from Vojvodina, Serbia. Neuroepidemiology 2008;31:122-8
  21. Wober–Bingol C, Wober C, Karwautz A. Diagnosis of headache in childhood and adolescence: a study of 437 patients Cephalalgia 1993;13(13):207-37.
  22. Hershey AD.What is the impact, prevalence, disability, and quality of life of pediatric headache? Curr Pain Headache Rep. 2005;9(5):341-4.
  23. Spierings EL, Ranke AH, Honkoop PC.Precipitating and aggravating factors of migraine versus tension-type headache. Headache.2001;41(6):554-8.
  24. Chabriat H, Danchot J, Michel P, Joire JE, Henry P. Precipitating factors of headache. A prospective study in a national control-matched survey in migraineurs and nonmigraineurs. Headache. 1999;39(5):335-8.
  25. Karli N, Zarifoglu M, Calisir N, Akgoz S. Comparison of pre-headache phases and trigger factors of migraine and episodic tension-type headache: do they share similar clinical pathophysiology?Cephalalgia. 2005;25(6):444-51.
  26. Annequin D, Tourniaire B. Migraine and headache in childhoodArch Pediatr. 2005;12(5):624-9.
  27. Millichap JG, Yee MM.The diet factor in pediatric and adolescent migraine. Pediatr Neurol. 2003;28(1):9-15.
  28. Rossi LN, Cortinovis I, Menegazzo L, Brunelli G, Bossi A, Macchi M.Classification criteria and distinction between migraine and tension-type headache in children. Dev Med Child Neurol. 2001 Jan;43(1):45-51.
  29. Bruni O, Galli F, Guidetti V.Sleep hygiene and migraine in children and adolescents. Cephalalgia. 1999;19(25):57 9.

 

Adresa de corespondenta:
Marija Pogančev-Knežević Hajduk Veljkova 10, 21000 Novi Sad, Serbia godipo@eunet.rs