IMPORTANT!

Având în vedere situația epidemiologică cu care ne confruntăm, Cel de-Al XXI-lea Congres şi Cea de-a 43-a Conferinţă Naţională de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului şi Profesiuni Asociate din România cu participare internaţională, programate să se desfășurare în perioada 23-26 septembrie 2020, la Iași vor fi reprogramate pentru anul 2021 cu respectarea reglementările și recomandările autorităților competente cu privire la pandemie.


IMPACTUL PSIHOLOGIC AL PARTICIPĂRII ACTIVE ÎN REȚELE DE SOCIALIZARE ONLINE

Autor: Sandra O'Connor Adina Mariș

Lucrarea de față prezintă un studiu longitudinal care analizează aspectul psihologic al apartenenței și participării active într-o rețea de socializare on line, mai exact Facebook. Prima etapa a studiului a fost susținută de un model euristic de cercetare, urmată apoi de o cercetare cantitativă în cea de-a doua etapă, incluzând aici testări MMPI (testul Minnesota Multiphasic Personality Inventory). În desfășurarea studiului au fost conduse 4 serii de testare MMPI în urma cărora s-au stabilit 4 teme comune: 1) Autenticitate, 2) Îmbinarea relațiilor offline cu relațiile online, 3) Rețeaua socială ca microcosmos 4) Demarcații nedefinite și 5) Reprezentare heterogenă. Temele identificate și rezultatele testelor arată faptul că participanții activi în rețeaua de socializare trec prin modificări de percepție, participarea activă având un impact negativ asupra percepției individuale de siguranță și creând o percepție distorsionată a realității până la alienare de realitate. Subiecții cu participare îndelungată (activi minim 2 ore/zi) au înregistrat o înclinație spre disfuncții cognitive, emoționale, de percepție și comportament cu tendințe paranoice.

1. Introducere

Una dintre temele majore identificate în literatură are ca subiect principal relația dintre autenticitatea identității individuale și profilul online. Scopul cercetării vizează deconstruirea profilului individual prin determinarea din factori dați ai utilizatorului. Primul studiu care abordează această temă este Young, Dutto and Dommetyl (2009). Pentru studiul de față au fost selectați 150 de utilizatori Facebook din rețeaua de socializare a conducătorului de experiment. Apoi s-a realizat diferențierea în funcție de tipul de relație în care se află, religie identificabilă, și gen. Efectuând o analiză statistică, cercetătorii au stabilit că inferența psihologică poate fi efectuată de utilizatorii rețelelor de socializare prin obținerea de informații cu privire la profilul lor online. De exemplu, utilizatorii care iși postează afilierea religioasă prezintă o mai mare probabilitate de a posta „single“ tipul de relație în care se află, probabil pentru a atrage interesul de natură romantică al persoanelor cu același tip de afiliere religioasă.
Unele dintre cele mai concludente – relevante clinic – cercetări contribuie la identificarea modului în care rețelele de socializare și comunicarea online afectează starea psihologică a individului și a modului în care clinicienii pot folosi această informație în interesul clienților lor.
Hu (2009) se întreabă în studiul său format din două etape dacă chat-ul online poate fi un mijloc de a atenua starea de singurătate temporară. Un grup de 234 de participanți au fost selectați din cadrul Universității Midwestern și au fost implicați în ambele etape ale studiului. În prima etapă, participanții au fost testați, prin intermediul unui chestionar, pentru a se identifica gradul perceput de alienare socială (singurătate). Între cele două etape a existat un interval de minim 1 săptamână. În cea de-a doua etapă, subiecții au participat la un experiment prin care li se cerea să rememoreze cele mai semnificative experiențe ale sigurătății, cu intenția de a li se induce starea de singurătate. După inducerea stării dorite, participanților li s-a repartizat una dintre următoarele actvități: comunicare față în față, comunicare online, urmarirea unui video, efectuarea unor teme sau a nu face nimic. Aceste activități au fost alese pentru a reprezenta strategii obișnuite de a face față singurătății.

2. Material și metodă:

2.1. Metoda
Selecția a fost realizată prin postarea pe Facebook și Twitter a unei solicitari de participare. În acest mod, au fost vizați direct indivizii care au experiență cu utilizarea rețelelor de socializare online. După identificarea grupului potențial de populație, participanților li s-a solicitat participarea la un screening MMPI (testul Minnesota Multiphasic Personality Inventory) cu scopul de a se exclude posibilitatea tendințelor psihotice și paranoide pre-existente. Pe parcursul acestui studiu, subiecții au participat la 4 sesiuni online de testare MMPI, realizate la intervale egale.
2.2. Material / Subiecții:
Eșantionul de populație studiat, format dintr-un număr de 120 persoane, de ambele sexe, cu vârstă cuprinsă între 18 și 35 de ani, a constat din utilizatori Facebook, care nu figurau în evidențele serviciilor de sănătate mintală, fiind considerați sănătoși. Acești participanți au menținut sau au format una sau mai multe relații în urma utilizării acestei rețele sociale.

3. Rezultate și discuția rezultatelor:

În cadrul studiului nostru datele cantitative provenite din scorurile relativ seci ale MMPI au fost dublate de colectarea de date empirice ale subiecților studiați, iar analiza lor relevă existența unor caracteristici psihologice extrem de interesante ale utilizatorilor de “social-media” sub aspect calitativ, ca urmare vom începe prin expunerea acestora.
3.1. Segmentul calitativ, derivat din colectarea de date empirice a stabilit cinci aspecte esențiale:
3.1.1. Autenticitatea
Una dintre primele și cele mai ușor de identificat teme în cercetare este nesiguranța asociată percepției de sine unice, autentice. Subiecții au fost, fără excepție, nesiguri cu privire la ceea ce se așteaptă de la ei sau cu privire la ce se pot aștepta ei înșiși de la ceilalți în momentul inițial al intrării #238;n lumea rețelelor de socializare.
3.1.2. Îmbinarea relațiilor online cu relațiile offline
A doua temă identificată a fost îmbinarea relațiilor offline și a celor online. Dintre relațiile care au fost inițiate online, participanții au confirmat faptul că cel putin una dintre aceste relații a fost transferată în mediul offline, de exemplu, prin întâlnirea persoanei respective cu ocazia unei călătorii. În alte cazuri, de exemplu distanța fizică mare între cei doi indivizi, aceștia au menținut o relație cu o durata de câțiva ani.
3.1.3. Rețeaua online ca microcosmos social
Toți participanții la cercetare au prieteni repartizabili în două categorii: prieteni pe care se simt obligați social să îi păstreze și prieteni pe care își doresc să și-i păstreze. Acest aspect reflectă unele dintre structurile sociale existente. Subiecții se simt obligați să păstreze cunoștințele în cercul de prieteni online. Alternativa ar implica o repudiere activă, comparabilă cu a-i spune cuiva față în față faptul că nu mai vrei să îl (o) vezi din acel moment. Această presiune și dorința de a menține cordialitatea relațiilor tangențiale îi împiedică pe utilizatorii rețelelor de socializare să ștearga din lista de prieteni persoanele care nu le prezintă interes.
3.1.4. Delimitări nedefinite
Paricipanții s-au declarat foarte preocupați de gradul de accesare a informațiilor pe care le postează. De asemenea, participanții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la persoanele care utilizează rețeaua de socializare ca mediu de propagare a religiei și a politicii. Aceste subiecte au inițiat controverse, discuții și uneori conflicte. Nici unul dintre subiecți nu s-a simțit confortabil să fie implicat în sau să pornească accidental o altercație în mediul Facebook – pe care-l vom numi alternativ cu termenul englez „social-media“ (datele colective au indicat însă o modificare spre agresivitate în interacțiune a acestui tip de comportament în timp).
3.1.5. Reprezentare heterogenă
Experiența menținerii unei relații prin intermediul „social-media“ crează o ambivalență semnificativă. În cadrul contextului socio-cultural, rolurile, limitele și demarcațiile sunt, de regul&##259;, mai explicite. În cazul socializării media, însă, lucrurile nu mai sunt atât de clare. Pe teritoriul nou, în continuă schimbare, indivizii manifestă anxietate în procesul de a decide direcția în care să meargă. Fiecare pas este un experiment care necesită intrarea în necunoscut pentru a defini un rol sau a testa o limită în cadrul unui context structural care implică atât caracteristici de comunicare individuală, cât și de grup. Aceasta tatonare creează multe frustrări și resentimente față de ceilalți.
Indivizii își doresc roluri bine definite, limite și reguli adecvate de confidențialitate în cadrul social-media. Dacă se poate conveni asupra delimitărilor, chiar și doar temporar, acest lucru prezintă oportunitatea unei interacțiuni pozitive care poate duce la un sentiment mutual de înțelegere și sprijin. Când regulile implicării sunt clare, oamenii sunt liberi să experimenteze universalitatea inerentă descoperirii faptului că împărtășesc mai multe experiențe, probleme și sentimente decât și-ar fi imaginat cu oamenii din jurul lor.
3.2. Discutarea aspectelor cantitative ale studiului:
Vom expune succint datele rezultate din analiza lotului de subiecți urmăriți și testați repetitiv, longitudinal cu MMPI, date care sunt prezentate în tabelul I

Tab.I. Mediile totale ale scorurilor MMPI analizate în cele 4 etape de testare

Analiza acestor date cantitative a evidențiat prezența a cinci aspecte semnificative.
3.2.1. Disfuncționalități somatic-cognitive:
Subiecții raportează multiple manifestări somatice și neurologice, incluzând cefalee și simptome gastrointestinale.
3.2.2. Disfuncționalități emoționale:
Rezultatele indică prezența anxietății și a fricilor multiple care restricționează semnificativ desfășurarea normală a activității din și în afara cadrului domestic.
3.2.3. Disfuncționalități de gândire:
Rezultatele testării indică o semnificativă disfunc­ționalitate în gândire. Subiecții prezintă manifestări paranoide.
3.2.4. Disfuncționalități comportamentale:
S-a înregistrat un scor mare asociat tendințelor agresive, raportări ale agresivității și manifestărilor autoritare în interacțiunile interpersonale realizate online, spre deosebire de discomfortul pe care l-au raportat la începutul studiului.
3.2.5. Funcționalitate interpersonală:
Utilizarea extensivă pe o perioadă lungă de timp a dus la o modificare a scorurilor, indicând un progres longitudinal către apariția convingerilor cinice, a neîncrederii, cât și a sentimentului acut de persecuție.
Menționăm că aspectele descrise mai sus derivă din analiza datelor obținute pe parcursul studiului, și anume: scorurile MMPI au indicat o creștere în tendința de disfuncționalitate manifestată și raportată. Scorurile MMPI au constat în identificarea consecvenței anumitor aspecte. S-a remarcat o legătură importantă între participarea amplă, activă online și manifestarea gândurilor și comportamentului paranoid. Rezultatele obținute din eșantionul de populație indică simptomele corelate ale unui potențial diagnostic de tulburare paranoid-schizofreniformă cu dublu diagnostic de tulburări de personalitate.
Astfel, scorurile indică faptul că indivizii au experimentat: • disfuncționalități de percepție de natură paranoidă, • au prezentat, de asemenea, o percepție modificată a realității, • s-au alienat față de ceilalți • au avut diferite gânduri neobișnuite, • inclusiv tulburări de percepție somatică.
Rezultatele indică, de asemenea, și o tendință către agresivitate; scorurile AGGR (agresivitate) prezintă subiecții ca fiind agresivi și dominanți în relațiile interpersonale, cu manifestări de cinism și neîncredere în ceilalți.( Fig.1)

Fig. 1. Dinamica modificărilor agresivității la subiecții studiați.

4. Concluzii

4.1. Tehnicile moderne de socializare media au construit un cadru prin care indivizii, care altfel nu ar reuși să intre în contact unul cu celalalt, pot găsi oameni cu care au în comun experiențe unice. Acest lucru poate avea un potențial sporit în aplicațiile clinice. Internetul este mereu activ iar indivizii pot fi disponibili 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Nu există nici delimitări fizice, fapt încurajator pentru indivizii care se află în situații de izolare și singurătate. De aici derivă două aspecte cu mare valoare pragmatică:
4.1.1. Universalitatea, ca proces terapeutic, este un enorm beneficiu pentru pacienți.
4.1.2. De fapt, mulți dintre factorii terapeutici utilizați de specialiștii în domeniu în procesul de terapie în grup, au fost identificabili pe parcursul acestei cercetări.
Exemple de situații în care găsirea unei alte persoane care împărtășește aceleași atitudini, idei și experiențe este imposibilă din cauza distanței fizice includ: indivizi care sunt în imposibilitatea de a părăsi domiciul, din motive fizice sau psihologice, imigranți trăind în țări în care șocul cultural este un motiv de îngrijorare, indivizi timizi, cărora le este dificil să inițieze comunicarea față în față sau în cadrul unui grup, chiar și mame suferind de depresie post-partum.
4.2. Deși comunicarea prin mijloacele media reprezintă excelente oportunități, încă există aspecte care trebuie ajustate pentru aplicarea lor clinică. Conexiunea cu un alt individ cu scopul de a împărtăși experiențe este o importantă parte a procesului, dar mecanismele de feed-back trebuie clar definite, căci există și aspecte riscante, pe lângă o serie de aspecte evolutive necunoscute. Astfel:
4.2.1. Implicațiile clinice trebuie să ia în considerare semnificativul impact negativ pe care utilizarea Facebook-ului pe termen lung îl are asupra individului.
4.2.2. Mai mult, preocuparea față de caracterul privat al informațiilor este foarte importantă.
4.3. Mijloacele de socializare media, numite prescurtat „social-media“, așa cum există astăzi, ajută totuși mult la realizarea conexiunilor între indivizi, la crearea legăturilor de întrajutorare (se conturează un nou tip de suport social).
4.4. Perspective: Cercetări consecutive / ulterioare și implementarea studiului:
4.4.1. Sunt necesare cercetări consecutive / ulterioare pentru a identifica modul în care caracterul internațional al social media influențează dinamica socio-culturală.
4.4.2. În plus, cercetătorii ar putea atrage atenția asupra modului în care structurile sociale sunt create într-un forum cu delimitări puține. Acest demers poate aduce o cunoaștere mai profundă asupra modului în care indivizii percep o societate cu delimitări ample și flexibile și asupra modului în care acestea se descompun în reguli mai fezabile, ale fundalului social / decorumului.
4.4.3. Apoi, prezentul studiu s-a axat pe populația mai tânără. Numărul persoanelor în vârstă prezente în rețelele de socializare, în special Facebook, a crescut semnificativ. Alte studii sunt necesare pentru a identifica modul în care experiența lor este comparabilă cu cea a indivizilor născuți în cultura digitală.
4.4.4. Un studiu fenomenologic sau euristic cu o cuprindere mai mare în ceea ce privește factorul demografic poate aduce la lumină mai multe aspecte ascunse ale structurilor de socializare.
4.4.5. Prin selectarea indivizilor din diferite grupuri de vârstă și din diferite medii culturale și prin extragerea experiențelor lor vom putea descoperi multe dintre forțele sociale care au dus la vasta popularitate a rețelelor de socializare, cum este Facebook, dar și date privind nevoile umane esențiale derivate din nevoia de comunicare și de relaționare . Deși au fost deja efectuate câteva studii statistice în acest domeniu, cercetătorii trebuie să obțină mai multe informații referitoare la aceste experiențe, în scopul descoperirii altor componente integrate acestui nou teritoriu.
4.4.6. Creearea unor rețele psihoterapeutice publice de suport online a persoanelor în situație de distress, respectiv traumă psihică (deja există câteva site-uri profilate) ar avea foarte mult de beneficiat de pe urma unor astfel de studii.

Bibliografie

  1. Ben-Porath YS, Tellegen A. MMPI-2-RF (Minnesota Multiphasic Personality Inventory-2 Restructured Form): Manual for administration, scoring, and interpretation. Minneapolis, MN: University of Minnesota Press, 2008.
  2. Ben-Porath YS, Tellegen A. MMPI-2-RF (Minnesota Multiphasic Personality Inventory-2 Restructured Form): Manual for administration, scoring, and interpretation. Minneapolis, MN: University of Minnesota Press, 2011.
  3. McCord DM. Minnesota Multiphasic Personality Inventory. In: Dunn DS (Ed.), Oxford Bibliographies in Psychology. New York, NY: Oxford University Press, 2013. Accesat online: doi: 10.1093/OBO/9780199828340-0118
  4. Hu M. Will Online Chat Help Alleviate Mood Loneliness CyberPsychology & Behavior. 2009, 12(2): 219-223.
  5. Young S, Dutto D, Dommety G. Extrapolating Psychological Insights from Facebook Profiles: A Study of Religion and Relationship Status. CyberPsychology. 2009, 4(1): 347-350.