Al XX-lea Congres SNPCAR,

Băile Felix, 18-21.09.2019

Detalii privind
al XX-lea Congres SNPCAR: noutati, informatii, program, inregistrare, taxe, rezumate, cazare, sponsori, contact

A 42-a Conferinta Nationala de Neurologie − Psihiatrie si Profesiuni Asociate a Copilului si Adolescentului cu participare internationala


IMPLICAŢIILE NEOPLASMULUI MAMAR ASUPRA FAMILIEI

Autor: Lavinia Hogea Laura Nussbaum

– de subiecţi cu vârste cuprinse între 25 şi 59 ani. Dintre aceştia 100 de subiecţi este alcătuit din femei diagnosticate cu neoplasm mamar şi un lot de control format din 100 de femei sănătoase.

Pentru realizarea acestui studiu s-a folosit chestionarul de măsurare al calităţii vieţii SF-36, din care am evidenţiat domeniul relaţii sociale (relaţii personale, suportul social, activitate sexuală), personale, precum şi chestionarul de evaluare al nefericirii. Chestionarul de evaluare al nefericirii vizează următoarele domenii importante ale vieţii: relaţia cu soţul şi copiii, anxietate, suferinţe afective, viaţă socială, dezamăgire, singurătate, depresie, independenţa personală şi satisfacţia vieţii.

REZULTATE

Tabelul 1 prezintă mediile şi abaterile standard pentru scala relaţii sociale a calităţii vieţii la pacientele cu cancer mamar şi persoanele sănătoase, respectiv, la grupele de vârstă, scorurile totale au variat de la 9,30 la 14,30 (M=11,83; AS= 1,19).

Din cele trei raporturi F, prezentate în tabelul 1, doar unul este semnificativ statistic: F „lot” F (1, 194)= 18,427, p < .001 (M= 11,49 versus M= 12,16). Aceastaînseamnă că există diferenţe semnificative statistic între pacientele cu cancer mamar şi persoanele sănătoase, pacientele au un nivel mai scăzut al calităţii vieţii pe domeniul relaţii sociale, comparativ cu persoanele sănătoase, datorită faptului că efectul principal pentru loturi se prezintă ca semnificativ statistic.

Efectul variabilei vârstă asupra variabilei domeniul relaţii sociale al calităţii vieţii este nesemnificativ statistic F (2, 194)= 0,233, p >.05. Aceasta înseamnă că nu s-au găsit diferenţe semnificative între cele trei grupe de vârstă la subiecţii bolnavi (M=11,75 pe grupa 25- 36 ani, M=11,44 pe grupa 37-46 ani şi M=10,94 pe grupa 47-59 ani), comparativ cu persoanele sănătoase (M=12,09 pe grupa 25-36 ani, M=12,30 pe grupa 37- 46 ani şi M=12,53 pe grupa 47-59 ani).

De asemenea, efectul de interacţiune lot, vârstă şi domeniul relaţii sociale al calităţii vieţii este nesemnificativ statistic, F (2, 194)= 2,929, p >.05 [5].

Un scor scăzut al domeniului relaţii sociale înseamnă interferenţă marcată şi frecventă cu activităţile sociale normale datorită problemelor fizice sau emoţionale, iar un scor scăzut al domeniului rol emoţional se traduce prin existenţa unor probleme cu munca sau cu alte activităţi zilnice datorită problemelor emoţionale.

Factorii sociali joacă un rol deosebit de important în menţinerea stării de sănătate, iar neoplasmul prin consecinţele sale afectează pacientul suferind de această boală nu doar pe plan fizic ci şi social [6].

Faţeta relaţii personale investighează modul în care persoana recepţionează anturajul şi nevoia acestuia de relaţii intime. Sunt urmărite capacitatea şi posibilitatea de a iubi şi de a fi iubit, de asemenea capacitatea de a împărtăşi bucuria, fericirea sau tristeţea. Sunt investigate toate tipurile de relaţii personale (de cuplu, de prietenie, maritale), precum şi experienţa pozitivă sau negativă.

Rezultatele obţinute semnalează diferenţe semnificative între cele două loturi, în ceea ce priveşte relaţiile personale cu afectare asupra activităţii sexuale.

Suportul social explorează modul în care persoana resimte sprijinul, angajarea, încurajarea din partea familiei şi a prietenilor. Întrebările sunt centrate pe gradul în care anturajul sprijină persoana şi impart responsabilităţile cu acesta. Este inclus de asemenea şi rolul negativ pe care îl poate avea familia şi prietenii asupra persoanei, faptul că nu primeşte încurajări, că este respins, neglijat, nu primeşte sprijinul de care are mare nevoie. Sunt bine cunoscute beneficiile şi importanţa suportului social asupra celuilalt şi în special asupra celui aflat într-o situaţie nefericită.

Caracterul bolii, evoluţia sa, afectează nu doar viaţa pacientului ci şi cea a familie sale, din acest motiv scorurile obţinute raportează diferenţe semnificative între cele două loturi studiate [7, 8].

Activitatea sexuală evaluează dorinţa şi apetitul sexual, măsura în care o persoană îşi poate exprima normal satisfacţia şi nevoia sexuală. Întrebările din cadrul acestei faţete vizează energia sexuală, exprimarea şi satisfacţia sexuală. Orientarea sexuală nu este luată în considerare ci doar impactul activităţii sexuale asupra calităţii vieţii.

Activitatea sexuală se află în strânsă legătură cu faţetele stimă de sine, imagine corporală şi sentimente negative, toate acestea fiind afectate în cazul pacientelor cu neoplasm mamar.

Stima de sine se referă la sentimentele faţă de propria persoană. Stima de sine reflectă modul în care persoana se consideră eficientă şi satisfăcută de sine. Itemii vizează educaţia, capacitatea de a dobândi noi abilităţi, interacţiunea cu oamenii, autoacceptarea, relaţiile familiale, capacitatea de muncă [8].

Scăderea stimei de sine şi apariţia unui sentiment de neîmplinire, se pot datora lipsei de relaţii sociale, dar şi de participarea redusă la alte activitaţi.

Imaginea corporală şi înfăţişarea se referă la modul pozitiv sau negativ de a-şi percepe corpul, gradul în care sunt percepute modificările corporale. Imaginea corporală este influenţată şi de atitudinea celorlalţi faţă de înfăţişarea unei persoane.

Imaginea corporală poate fi modificată ca urmare a neoplasmului mamar cu efecte negative asupra calităţii vieţii.

Mastectomia totală sau parţială distorsionează imaginea corporală acestea putând fi cauza timidităţii şi jenei, a sentimentelor de inferioritate şi scăderii încrederii în sine.

Sentimentele negative vizează tristeţea, disperarea, anxietatea şi nervozitatea. Întrebările investighează modificările psihologice cum sunt depresia, mania, atacurile de panică, fără a evalua severitatea acestora [7, 8].

Incidenţa crescută a complicaţiilor legate de boală şi de tratament, integrarea socială deficitară şi lipsarelaţiilor sociale sunt consecinţe ale diverselor perturbări psihologice la pacienţii oncologici [7].

În ceea ce priveşte chestionarul de măsurare al nefericiri în rândul lotului studiat s-au obţinut diferenţe semnificative între cele două loturi pe toate variabilele măsurate (relaţia cu soţul şi copiii, anxietate, suferinţe afective, viaţă socială, dezamăgire, singurătate, depresie, independenţa personală şi satisfacţia vieţi (Tabel 2).

CONCLUZII

Cancerul de sân este cea mai frecventă tumoră malignă întâlnită la femei. Riscul de-a lungul vieţii de a dezvolta cancer de sân este de 1 la 8, şi riscul de-a lungul vieţii de a muri din cauza cancerului de sân este de 1 la 28. În România, sunt prezente anual aproximativ 50000 de cazuri de neoplasm mamar.

Un diagnostic de cancer afectează nu numai pacientul, ci şi familia, prietenii şi comunitatea individului.

De cele mai multe ori partenerul unui pacient cu cancer, este afectat cel mai semnificativ el dintre toţi membrii familiei. Atât pacientul cât si partenerul pot experimenta emoţii puternice, cum ar fi tristeţe, anxietate sau furie, ceea ce poate afecta relaţia.

De asemenea, cancerul poate avea un impact asupra sexualităţii şi intimităţii cuplurilor. Multe tratamente pentru cancer pot provoca reacţii adverse, cum ar fi nivelul scăzut al libidoului, uscăciune vaginală, sau depresie, care poate interfera cu actul sexual şi sexualitatea. Acest lucru poate contribui la apariţia anxietăţii şi la tensiune în cuplu, punând în dificultate comunicarea.

În plus, implicarea continuă în social şi în activităţile comunităţii trebuie să fie încurajată printre membrii familiei. Deşi este acceptabilă anularea activităţi când fizic sau emoţional este prezentă senzaţia de oboseală, ieşirea în afară a familiei poate ajuta la reducerea nivelului de stres.

Adresa de corespondenta:
magdalena.sandu@gmail.com