Al XX-lea Congres SNPCAR,

Băile Felix, 18-21.09.2019

Detalii privind
al XX-lea Congres SNPCAR: noutati, informatii, program, inregistrare, taxe, rezumate, cazare, sponsori, contact

A 42-a Conferinta Nationala de Neurologie − Psihiatrie si Profesiuni Asociate a Copilului si Adolescentului cu participare internationala


INCIDENŢA FOTOSENSIBILITĂTII LA COPIII CU EPILEPSIE PARŢIALĂ

Autor: Marin Burlea Georgeta Diaconu Mariana Frasin Ioana Grigore Laura Trandafir

Rezumat: 

Fotosensibilitatea reprezintă reacţia creierului la stimularea fotică externă şi se manifestă în principal în prima decadă de viaţă. Scopul studiului a fost de a evalua legătura dintre fotosensibilitate şi epilepsiile parţiale. Au fost incluşi în studiu 32 de pacienţi (17 băieţi şi 15 fete) cu vârste cuprinse între 4-16 ani, dintre care 62,5% au fost diagnosticaţi cu epilepsie focală simptomatică şi 37,5% cu epilepsie parţiallă criptogenică; 31,25% prezentau crize parţiale simple, 68,75% crize parţiale complexe şi 46,87% crize parţiale secundar generalizate. EEG a înregistrat anomalii intercritice la stimularea luminoasă intermitentă (SLI) la 17 pacienţi (53,12%), o criză pe parcursul SLI la 9 (28,13%), iar 6 (18,75%) copii aveau în anamneză crize determinate de SLI. Analizându-se semiologia crizelor, aspectele EEG critice/intercritice şi eventualele leziuni neuroimagistice s-a evidenţiat o corelaţie între toate cele trei variabile la 8 (25%) pacienţi, iar în 6 (18,75%) cazuri numai între aspectul clinic şi EEG. în 12 (37,5%) din aceste cazuri focarul epileptic a fost localizat occipital, în rest localizarea fiind frontală sau temporală. Studiul demonstrează importanţa fotosensibilităţii în sindroamele epileptice focale, în particular a celor simptomatice. Crizele parţiale fotosensibile pot avea origine occipitală, frontală sau temporală.

 


 

Răspunsul fotoparoxistic se caracterizea­ză prin prezenţa pe traseul EEG-rafic a des­cărcărilor de tip vârf sau vârf-undă la stimula­rea luminoasă intermitentă (SLI), depinzând de frecvenţa de stimulare. în general există o strânsă corelaţie între expresia răspunsului fotoparoxistic şi semnele clinice. Datele din literatură citează prezenţa descărcărilor epi­leptice la SLI la aproximativ 5% din pacien­ţii cu crize epileptice (Binnie 1992, Capovilla 2001). Pentru o lungă perioadă de timp s-a crezut că pacienţii cu epilepsii fotosensibile prezintă numai crize generalizate în contextul sindroamelor epileptice generalizate idiopati-ce (Harding 1994). în ultimii ani s-a subliniat frecvent importanţa crizelor parţiale provoca­te de SLI, acestea fiind clasificate în general ca occipitale (Hennessy, 2000).

Scopul studiului a fost de a evalua inciden­ţa fotosensibilităţii la copiii cu epilepsie parţială.

Material şi metodă

Lotul de studiu a cuprins 32 de pacienţi (17 băieţi şi 15 fete) cu vârste cuprinse între 4-16 ani diagnosticaţi cu epilepsie parţială simpto­matică sau criptogenică (figura 1). Chestionare standardizate au urmărit forma şi vârsta de de­but a crizelor epileptice, datele familiale privind epilepsia şi fotosensibilitatea, traseul EEG, anomaliile evidenţiate la CT-scan, tratamentul antiepileptic şi evoluţia clinică a epilepsiei. La toţi pacienţii s-a înregistrat EEG spontan şi cu activare (hiperventilaţie şi stimulare luminoasă intermitentă) după privare de somn.

 

Istoric personal şi familial

Dintre copiii studiaţi 31,25% aveau istoric familial pentru epilepsie sau convulsii febrile, dar nici un bolnav nu avea anamneză familia­lă pentru crize fotosensensibile.

Caracteristicile crizelor

Vârsta medie de debut a crizelor a fost de 5 ani 7 luni.

Episoadele critice au fost clasificate în acord cu ILAE, pacienţii prezentând crize par­ţiale simple, complexe sau secundar genera­lizate (figura 2).

Rezultate

La17(53,12%)dintrepacienţiistudiaţis-au înregistrat electroencefalograme anomalii in-terehtice la SLI, 9 (28,13%) copii au prezentat o criză pe parcursul SLI, iar 6 (18,75%) aveau în anamneză crize determinate de SLI (figura 3).

Toţi pacienţii prezentau crize independent de activitatea reflexă corelată cu SLI

Examenul CT-cerebral a fost efectuat în toate cazurile şi a evidenţiat atrofie corticală generalizată la 9 (28,13%) pacienţi, calcifican intracraniene la 7 (21,87%), chist porencefalic la 4 (12,5%) copii, fiind normal în restul cazu­rilor (figura 4).

 

Toţi pacienţii au primit tratament cu me­dicamente antiepileptice (MAE) în mono- sau politerapie, valproatul de sodiu şi carbamaze-pina fiind cel mai frecvent utilizate. Bolnavii cu focar occipital au răspuns într-o propor­ţie de 75% la monoterapie, în timp ce 60% dintre cei cu focar extraoccipital au necesitat politerapie. De asemenea 50% dintre copiii la care s-a depistat un focar occipital au avut un răspuns complet la terapie, în timp ce la 30% din cei cu focar extraoccipital crizele au fost farmacorezistente.

Discuţii

Răspunsul fotoparoxistic poate fi prezent în diferite forme de sindroame epileptice idio-patice, chptogenice şi simptomatice generali­zate sau parţiale (Lu, 2008). Epilepsia parţială idiopatică occipitală este o formă de epilep­sie fotosensibilă pură introdusă în Propune­rea de Clasificare a Crizelor şi Sindroamelor Epileptice a lui Guerhni din 1998. Numeroşi autori consideră că fotosensibilitatea poate fi prezentă şi în formele de epilepsie parţială simptomatică (Hennessy 2001). Au fost de­scrise cazuri de pacienţi cu leziuni cerebrale focale evidenţiate neuroimagistic la care cri­zele epileptice au putut fi reproduse utilizând SLI (Guerhni 1998, Hennessy 2001). Bolnavii fotosensibili au prezentat, cel mai frecvent, la înregistrările EEG cu SLI crize generaliza­te tonico-clonice, urmate de crize miocloni-ce şi tip absenţă (Covanis, 2005). Benbadis (1996) a demonstrat existenţa crizelor par­ţiale fotosensibile în cadrul tabloului clinic a unei epilepsii de lob temporal excluzând un fenomen de difuziune secundară. Studiind incidenţa fotosensibilităţii la copiii şi ado­lescenţii cu diferite sindroame epileptice Lu (2008) raportează prezenţa răspunsului fo­toparoxistic la 23% dintre pacienţii cu epilep­sie parţială rolandică şi la 16% dintre cei cu epilepsie parţială simptomatică sau criptoge-nică. Rezultatele studiului nostru subliniază importanţa crizelor parţiale fotosensibile şi a fotosensibilităţii în cadrul sindroamelor foca­le, la 53,12% dintre pacienţi înregistrându-se anomalii EEG la SLI, iar 28,13% prezentând o criză în timpul SLI.

Analiza semiologiei crizelor, aspectelor EEG chtice/interchtice şi eventualelor leziuni neuroimagistice a evidenţiat o corelaţie între toate cele trei variabile la 8 (25%) pacienţi. în 6 (18,75%) cazuri s-a obiectivat concordanţă numai între aspectul clinic şi EEG.

Focarul epileptic a fost localizat occipital în 12 (37,5%) cazuri, în rest localizarea fiind extraoccipitală (55% frontală, 45% tempora­lă). Aceste rezultate susţin ipoteza conform căreia crizele parţiale fotosensibile pot fi pre­zente şi în cadrul sindroamelor epileptice fo­cale extraoccipitale.

Numeroşi autori consideră că la pacien­ţii cu crize epileptice mixte, spontane şi foto­sensibile, iniţierea tratamentului antiepileptic depinde de tipul de epilepsie şi de distribuţia circadiană a episoadelor critice (Capovilla 2001, Harding 1994). Studiile de specialitate au demonstrat în general un răspuns favorabil al crizelor fotosensibile la MAE, în special la valproatul de sodiu. în cazurile urmărite efec­tul MAE a fost bun deoarece numai un număr scăzut de pacienţi, în special cei cu focar ex-traoccipital au prezentat farmacorezistenţă.

Concluzii

  • Studiul demonstrează importanţa foto-sensibilităţii în sindroamele epileptice focale, în particular a celor simptomatice.
  • Răspunsul fotoparoxistic se corelează cu semiologia crizelor care pot fi generalizate sau parţiale.
  • Crizele parţiale fotosensibile pot avea origine occipitală, frontală sau temporală.

Bibliografie

  1. Benbadis SR., Gerson WA., Harvey JH., Luders HO. Photosensitive temporal lobe epilepsy. Neurology 1996, 46:1540-1542.
  2. Binnie CD., Jeavons PM. Photosen­sitive epilepsies. In (Eds) Epileptic syndromes in infancy childhood and adolescence. John Libbey Eurotext London, pp.99-305;1992.
  3. Capovilla G. La gestione del pazi-ente fotosensibile. Boll Lega It Epil 2001, 113/114:293-295.
  4. Covanis A. Photosensitivity in idiopa­thic generalized epilepsies. Epilepsia 2005, 46 Suppl 9:67-72.
  5. Guerrini R, Bonanni P, Parmeggiani L. et al. Induction of partial seizures by visual stimulation: clinical and electroencephalogra­ph^ features and evoked potential studies. Adv. Neurol 1998, 78:159-79.
  6. Harding GFA, Jeavons PM. Pho­tosensitive Epilepsy. Cambridge, MacKeith Press, 1994.
  7. Hennessy MJ, Binnie CD. Photogenic Partial Seizures. Epilepsia 2000, 41 (1):59-64.
  8. Lu Y, Waltz S, Stenzel K, Muhle H, Stephani U. Photosensitivity in epileptic syn­dromes of childhood and adolescence. Epi­leptic Disord. Jun 2008; 10(2): 136-43.