Al XX-lea Congres SNPCAR,

Băile Felix, 18-21.09.2019

Detalii privind
al XX-lea Congres SNPCAR: noutati, informatii, program, inregistrare, taxe, rezumate, cazare, sponsori, contact

A 42-a Conferinta Nationala de Neurologie − Psihiatrie si Profesiuni Asociate a Copilului si Adolescentului cu participare internationala


INFLUENTŢA ALIMENTAŢIEI LA SÂN ASUPRA CEFALEEI ŞI MIGRENEI LA COPII

Autor: Marija Knežević-Pogančev A. Šrek A. Doronjski S. Stefanović G. Velisavljev-Filipović

Influenţa duratei de alimentaţie la sân asupra manifestării migrenei şi asupra vârstei la care apar simptomele a fost examinată prin analiza datelor de anamneză privind alimentaţia a 24.011 de copii cu vârste între 3 şi 16 ani, care locuiesc în Vojvodina (o provincie din nordul Serbiei). Concluziile, au fost deduse prin compararea datelor copiilor fără cefalee recurentă, copiilor cu cefalee recurentă (18,83%) şi copiilor cu migrenă (8,63%). Copiii fără cefalee fuseseră hrăniţi la sân în medie 4 luni şi 27 de zile, iar copiii cu cefalee timp de 5 luni şi 3,9 zile. Copii cu migrenă au avut cea mai scurtă perioadă de alimentaţie la sân – în medie 4 luni şi 10,8 zile. Copiii cu migrenă fără aură au fost alimentaţi la sân o perioadă semnificativ mai scurtă (3 luni şi 27 de zile) decât copiii cu alte sindroame de migrenă (4 luni şi 5,1 zile), în special comparativ cu copiii cu migrenă cu aură (5 luni şi 18,9 zile).

INTRODUCERE

Factorii care predispun la migrenă sunt factori de risc pentru manifestarea migrenei, dar ei nu o provoacă direct și nu au o relație cauzală clară cu atacul de migrenă însuși (1,2,3,4). Pe lângă caracteristicile de bază și determinantele constituționale, s-au studiat factori ai dezvoltării perinatale și psihomotorii, precum și factori de mediu și s-a stabilit legătura lor cu migrena (5,6,7). Caracteristicile copiilor care ar putea fi identificați în perioada premergătoare manifestărilor sindromului de migrenă, ar permite prevenirea migrenei prin măsuri adecvate de prevenire luate extrem de timpuriu. În acest sens, alimentația la sân poate fi importantă (8, 9, 10).

Până în prezent, durata alimentației la sân nu a fost descrisă și nu are un efect cunoscut asupra migrenei. Obiectivul a fost să determinăm influența duratei alimentației la sân asupra migrenei la copii, diferitele tipuri de migrenă și vârsta când apar aceste prime simptome.

 

METODE

Această cercetare a fost efectuată pe teritoriul Vojvodinei, provincie din nordul Serbiei, care are o populație de 2.031.992 conform ultimului recensământ (din anul 2002). În timpul studiului, care s-a derulat din 1988 până în 2004, au fost administrate 2000 de chestionare în fiecare an participanților, care au fost selectați din grădinițe și 42 de școli din 9 orașe din Vojvodina (Novi Sad, Subotica, Kikinda, Zrenjanin, Vrsac, Bela Crkva, Melenci, Futog și Temerin). Copiii au fost selectați în funcție de luna și anul nașterii și de primele trei litere ale primului nume și al prenumelui, printr-un procedeu de eșantionare cluster, stratificată, în mai multe etape. Această modalitate a asigurat faptul că un copil nu putea să fie inclus în studiu de două ori pe parcursul acestei lungi perioade de cercetare. În total au fost examinați 30.636 de copii cu vârste cuprinse între 3-17 ani (15.202 fete și 15.434 băieți).

Subiecții și/sau părinții lor au fost rugați să completeze un chestionar la domiciliu. Chestionarele au fost distribuite copiilor și/sau părinților, selectați prin eșantionare aleatoare. Chestionarul semi-structurat, care a fost dezvoltat special pentru acest studiu de către autor, a fost proiectat în conformitate cu criteriile Societății Internaționale pentru Studiul Cefaleei.

A fost un chestionar de screening care a fost completat de copii cu vârste de 15-17 ani și de către părinții subiecților mai mici. El a inclus 3 secțiuni: (1) itemi despre caracteristicile socio-demografice ale copilului și ale familiei sale precum și ale școlii; (2) itemi referitori la alăptare și dezvoltare și (3) itemi despre cefalee.

Chestionarul a fost dezvoltat în trei etape. În prima, au fost organizate interviuri semi-structurate cu medici pediatri, cercetători și asistente medicale pentru selecția domeniilor relevante. Domeniile pentru secțiunile referitoare la cefalee au fost selectate pe baza criteriilor Clasificării Internaționale a Tulburărilor legate de Cefalee – partea a II-a. Au fost identificați peste 150 de itemi posibili. În primul formular au fost incluși itemi corespunzători, comprehensivi și preciși. Răspunsurile posibile au fost opțiuni deschise și judecăți categorice. În a doua fază, chestionarul a fost pre-testat în interviuri semi-structurate aplicate unui grup mic de copii care fie sufereau, fie nu sufereau de cefalee (au fost incluse 16 familii). În această fază am urmărit evaluarea validității conținutului chestionarului. În plus, sensibilitatea a fost evaluată prin corelarea datelor din chestionar cu cele din fișele medicale ale copiilor care aveau cefalee. În urma acestei faze a rezultat o versiune revizuită care a fost evaluată doar pe copiii sănătoși. Cincizeci de copii și adolescenți au completat chestionarul de două ori în trei săptămâni. Au fost analizate aspecte ca: rata non-răspunsului, distribuțiile răspunsurilor, prezentarea răspunsului grafic (inconsecvența răspunsului) și greutățile legate de chestionar (timpul necesar completării, formatul, etc.). S-au modificat sau au fost eliminați un număr de itemi astfel încât forma finală a cuprins 93 de itemi pentru completarea cărora erau necesare 20 de minute.

Au fost analizate datele despre alimentația la sân pe baza celor 93 itemi rămași.

Criteriile de includere au fost: vârsta 3-17 ani, consimțământul informat, sub semnătură, din partea părinților pentru copiii de 3-15 ani și din partea părinților și copiilor în vârstă de 15-17 ani. Criteriul de excludere a fost un diagnostic precedent al unei boli care are cefalee drept simptom. Precizia chestionarului folosit în această cercetare s-a bazat pe clasificarea și criteriile de diagnostic pentru cefalee, nevralgii craniene și nevralgia facială și pe criteriile revizuite ale Societății Internaționale pentru Studiul Cefaleei (11). Vârsta mediană a subiecților studiului a fost de 9 ani și 2,5 luni (rangul 2-17 ani, deviația standard (DS) 3,44). Numărul mare al copiilor chestionați a permis concluzii definite.

Studiul s-a efectuat în 2 faze: completarea chestionarului și, pentru cei cu cefalee recurentă (MR), un interviu față-în-față. Pe baza datelor colectate prin chestionar, copiilor care aveau MR li s-a administrat un interviu extins și au fost supuși unui examen neurologic.

Precizia chestionarului utilizat în acest studiu s-a bazat pe criteriile Societății Internaționale pentru Studiul Cefaleei. Folosind codurile de clasificare ale societății, migrena a fost acceptată ca 1.1-1.7, migrena cu aură a fost 1.2.2 – 1.2.6, migrena fără aură a fost 1.1, iar alte migrene au fost 1.3 – 1.7. Cefaleea recurentă a fost acceptată ca toate tipurile de cefalee care au apărut de 13 ori pe lună, fără a le separa în funcție de caracteristici specifice. Caracteristicile atacurilor de migrenă în funcție de Clasificarea Internațională a Tulburărilor legate de Cefalee au fost utilizate pentru diagnostic și pentru a analiza datele și a le pregăti pentru analiza statistică.

Dintre chestionare, 3.364 (10%) ar putea fi părtinitoare (distorsionate), 4,5% datorită unui posibil interviu dublu, și 5,5% datorită lipsei de date din chestionare. S-au analizat separat date în funcție de cefaleea recurentă pentru copii care au răspuns complet la chestionar. Doar 24.011 de chestionare au furnizat date complete despre alimentația la sân.

Testul Hi2, testul Levin și ANOVA au fost utilizate drept metode statistice. A fost utilizat un nivel de semnificație de 5% (p <0.05). Durata alimentației la sân a fost testată prin analiza de varianță, testul cu nivele multiple și testul Scheffe. Toate analizele statistice au fost realizate cu SPSS 15.0 (SPSS Inc., Chicago, Ill., USA).

 

REZULTATE

Nu a existat vreo diferență semnificativă datorată vârstei, genului, naționalității sau nivelului de educație al părinților. Cefaleea a fost depistată în 18,83% din cazuri, iar migrena în 8,63% din cazurile grupului cercetat. Din grupul copiilor care sufereau de migrenă, migrena cu aură a fost caracteristica a 25,32% dintre copii, migrena fără aură a 67,50% dintre copii și alte migrene au afectat 7,17% dintre copii.

Copiii cu migrenă au avut cea mai scurtă perioadă de alimentație la sân, în medie 4 luni și 10,8 zile. Copiii fără cefalee au fost alimentați la sân timp de 4 luni și 27 de zile iar copiii cu cefalee 5 luni și 3,9 zile (Tabelul 1). În intervalul de la 0 la 13 luni în cazul copiilor cu migrenă cu aură, de la 0 la 16 luni la copiii cu migrenă fără aură și de la 0 la 15 luni la copiii cu sindroame echivalente ale migrenei, la gradul de semnificație statistică sub 0,0001, testul Scheffe a confirmat că acei copii cu migrenă fără aură au fost alimentați la sân o perioadă semnificativ mai scurtă decât copiii cu alte migrene și în special mai scurtă decât copiii cu migrenă cu aură.

Tabelul 1. Tipuri de cefalee în relație cu durata alimentației al sân.

 

Copiii cu migrenă fără aură au fost alimentați la sân în medie 3 luni și 27 de zile, copiii cu alte migrene 4 luni și 5,1 zile și copiii cu migrenă cu aură 5 luni și 18,9 zile. Acest rezultat arată un factor complet nou, foarte timpuriu de declanșare a migrenei – durata alimentării la sân – și necesită investigații suplimentare detaliate pentru stabilirea influenței asupra migrenei (Tabelul 2). Comparația duratei alimentației la sân cu vârsta declanșării cefaleei în relație cu durata alimentației la sân și cu tipul de cefalee a avut ca rezultat un procent de corelare pozitivă pentru cefalee.

Tabelul 2. Alimentația la sân la copiii cu migrenă.

De asemenea, există o corelare pozitivă între cefaleea și durata alimentației la sân. Copiii cu cefalee au fost alimentați la sân în medie 5 luni și 4,8 zile, iar cefaleea apare la vârsta medie de 6 ani și 2,8 luni, fapt care arată un coeficient de corelare Pearson pozitiv de 0,18 cu semnificația statistică a coeficientului de corelare de 0,001. Prezența coeficientului de corelare Pearson pozitiv exclude influența directă a duratei alimentației la sân asupra vârstei de declanșare a cefaleei.

Copiii cu migrenă au fost alimentați la sân în medie 4 luni și 10,8 zile și migrena apare în medie la vârsta de 5 ani și 2,4 luni, fapt care arată un coeficient de corelare Pearson negativ de – 0,07, cu semnificația statistică a coeficientului de corelare de 0,01. Coeficientul de corelare Pearson negativ arată clar influența reciprocă a duratei alimentației la sân asupra declanșării migrenei, și, respectiv, o declanșare mai timpurie la copiii care au fost alimentați la sân pentru o perioadă mai scurtă (p=0,01). Copiii cu migrenă cu aură au fost alimentați la sân în medie 5 luni și 19,3 zile și migrena cu aură apare în medie la vârsta de 4 ani și 9,9 luni, fapt care arată un coeficient de corelare Pearson negativ de -0,01. Coeficientul de corelare Pearson negativ pentru durata alimentației la sân și declanșarea migrenei cu aură demonstrează clar efectul, semnificativ din punct de vedere statistic, al duratei alimentației la sân asupra vârstei de declanșare a migrenei cu aură. Migrena cu aură apare, de asemenea, mai devreme la copiii care au fost alimentați la sân o perioadă mai scurtă. Aceeași relație cu coeficient de corelare Pearson negativ -0,01 apare și pentru migrena fără aură. Copiii cu migrenă fără aură au fost alimentați la sân în medie timp de 3 luni și 27 de zile, iar migrena fără aură se declanșează în medie la vârsta de 5 ani și 6,5 luni. Coeficientul de corelare Pearson negativ confirmă în mod clar influența duratei alimentației la sân asupra vârstei de declanșare a migrenei non-aură. Migrena non-aură apare la o vârstă mai timpurie la copiii care au fost alimentați la sân o perioadă mai scurtă (p=0,01). În alte migrene și echivalenți ai migrenei a existat un coeficient de corelare Pearson pozitiv, prin urmare nu a existat un efect direct al duratei alimentației la sân asupra declanșării altor migrene și a echivalenților migrenei.

 

CONCLUZII

Din aceste rezultate, putem trage concluzia că durata alimentației la sân are o influență directă nu numai asupra declanșării migrenei în general, dar și asupra vârstei de declanșare a primelor simptome ale migrenei. Migrena apare la o vârstă mai timpurie la copiii care au fost alimentați la sân o perioadă mai scurtă. Cea mai semnificativă influență a duratei alimentației la sân asupra declanșării migrenei este asupra migrenei fără aură. Definirea duratei alimentației la sân ca un factor timpuriu al predispoziției la migrenă la copii dă posibilitatea prevenirii foarte timpurii a migrenei, în special în cazul copiilor cu ereditate pozitivă pentru migrene.

 

BIBLIOGRAFIE

  1. Bille B. (1997) A 40 year follow of school children with migraine. Cephalalgia June; 17940: 488-491.
  2. Vahlquist B, Hackzell G. (1949) Migraine of early onset of 31 cases in which the disease first appeared between 1 and 4 years of age. Acta pediatr Scand;18:622-636.
  3. Rufo M, Rodrigez C et al. (1996) The presentation form of headache in children, Rev Neurol Mar;24(127):268-272.
  4. Kne¾eviæ-Poganèev M. Specific features of migraine syndrome in children. The Journal of Headache and Pain.(2006)7:206-10.
  5. Kne¾eviæ-Poganèev M. Migraine syndrome in children Todra. Beograd 2003.
  6. Hockaday JM. (1988) Headache in children. British Journal of Hospital Medicine;27:41-48.
  7. Barlow CF. (1984) Headache and migraine in childhood. Philadelphia: Oxford Blackwell Scientific Publishers.
  8. Sillanpaa M, Anttila P. (1983) Changes in the prevalence of migraine and other headaches during the first seven school years. Headache; 23:15-19.. 1962; 51(136):1-151.
  9. Egger J, Wilson J, Carter CM et al. (1983) Is migraine food allergy? Lancet; 2(8355):856-858.
  10. Merikangas KR, Whitaker AE, Isler H, Angst J. (1994) The Zurich Study XXIII. Epidemiology of headache syndromes in the Zurich cohort of young adults. Em Arch Psychiatry Clin Neurosci; 244(3):14-24.
  11. Headache Classification Subcommittee of the International Headache Society. The International Classification of Headache Disorders: 2nd edition. Cephalalgia.2004;24 Suppl 1:9-160.
  12. Olesen J. The International Classification of Headache Disorders:2nd edition (ICHD-II) Rev Neurol (Paris).2005 Jul;16(6-7);689-91.