Al XX-lea Congres SNPCAR,

Băile Felix, 18-21.09.2019

Detalii privind
al XX-lea Congres SNPCAR: noutati, informatii, program, inregistrare, taxe, rezumate, cazare, sponsori, contact

A 42-a Conferinta Nationala de Neurologie − Psihiatrie si Profesiuni Asociate a Copilului si Adolescentului cu participare internationala


Profilul cognitiv-educațional al tânărului consumator de substanțe psihoactive

Autor: Cristian Pușcaș Viorel Lupu Ștefan Szamosközi

REZUMAT
Introducere: Tulburarea de conduită în rândul adolescenţilor reprezintă în contextul societăţii actuale o problemă majoră de sănătate publică, atât datorită impactului asupra celorlalţi, cât şi datorită riscului crescut de dezvoltare a altor suferinţe psihice. Abuzul de substanţe psihoactive în cadrul acestui grup a crescut alarmant, mediul educaţional fi ind considerat un factor important în dezvoltarea acestei patologii. Obiective: Identifi carea corelaţiei, la adolescenţii cu tulburări de conduită, între situaţia cognitiv-educaţională a familiei din care provin și dezvoltarea consumului de substanţe psihoactive în adolescenţă.
Ipoteze de lucru: Ipoteza principală a studiului presupune existenţa unei legături strânse între mediul cognitiv-educaţional de provenienţă al adolescenţilor cu tulburări de conduită și apariţia consumului de substanţe psihoactive la aceștia. A doua ipoteză specifi că presupune existenţa unei relaţii între situaţia școlară, respectiv nivelul educaţional și apariţia consumului de substanţe psihoactive în cazul adolescenţilor cu tulburări de conduită. A treia ipoteză specifi că a studiului o constituie verifi carea legăturii între nivelul educaţional parental și apariţia consumului de substanţe psihoactive la adolescenţii cu tulburări de conduită.
Material şi metodă: Au fost incluși 96 pacienţi ai Secţiei Clinice de Psihiatrie Pediatrică și Toxicomanii, a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii din Cluj-Napoca (46 adolescenţi fără consum și 50 cu consum de substanţe psihoactive), cu vârste cuprinse între 12 – 18 ani, internaţi cu diagnosticul de Tulburări de conduită în perioada 1.01.2017 – 30.06.2018. Informaţiile necesare studiului au fost prelevate din Foile de Observaţii ale clinicii şi au vizat prezenţa sau absenţa consumului de substanţe psihoactive, dezvoltarea cognitivă a adolescentului, situaţia și rezultatele școlare ale acestuia, precum și nivelul educaţional și ocupaţional al părinţilor.
Rezultate: După analiza statistică a datelor colectate, putem concluziona că factorul care are cel mai important rol în apariţia consumului de substanţe psihoactive este nivelul inteligenţei subiectului, indiferent de situaţia școlară, de starea familială sau de nivelul educaţional al părinţilor.
Cuvinte cheie: adolescent, tulburări de conduită, consum de substanţe psihoactive, situaţia cognitiv-educaţională familială, factor predictiv.

INTRODUCERE Tulburarea de conduită în rândul adolescenţilor
reprezintă în contextul societăţii actuale o problemă majoră de sănătate publică, atât datorită impactului asupra celorlalţi, cât și datorită riscului crescut de dezvoltare a altor suferinţe psihice. Apariția acestei psihopatologii poate fi considerată consecința directă a dependenței de substanțe psihoactive [1]. Abuzul de substanţe psihoactive în cadrul acestui grup a crescut alarmant, mediul educaţional fiind considerat un factor important în dezvoltarea acestei patologii [2]. Se urmărește identificarea factorilor cei mai semnificativi în apariția consumului de substanțe psihoactive pentru a putea realiza un prototip al consumatorului de substanțe psihoactive, facilitând în acest fel prevenția, prin acționarea directă asupra grupului cu cel mai înalt risc pentru a dezvolta dependența de substanțe psihoactive.

OBIECTIVE Obiectivul studiului este identificarea unei corelații între situația cognitiv-educațională a familie și apariția consumului de substanțe psihoactive în adolescență. Mai în detaliu, se dorește identificarea elementelor specifice familiei sau ale adolescentului, cum ar fi cele referitoare la nivel educațional, structura familiei sau mediul de proveniență și dezvoltarea unei dependențe de substanțe psihoactive, în cazul adolescenților diagnosticați cu tulburări de conduită.

IPOTEZE DE LUCRU: Ipoteza principală a studiului presupune existenţa unei legături strânse între mediul cognitiv-educaţional de provenienţă al adolescenţilor cu tulburări de conduită și apariţia consumului de substanţe psihoactive la aceștia. A doua ipoteză specifică presupune existenţa unei relaţii între situaţia școlară, respectiv nivelul educaţional și apariţia consumului de substanţe psihoactive în cazul adolescenţilor cu tulburări de conduită. A treia ipoteză specifică a studiului o constituie verificarea legăturii între nivelul educaţional parental și apariţia consumului de substanţe psihoactive la adolescenţii cu tulburări de conduită.

MATERIAL ŞI METODĂ S-a efectuat un studiu retrospectiv, utilizând date obținute din baza de date și Foile de Observații ale Secţiei Clinice de Psihiatrie Pediatrică și Toxicomanii din Cluj-Napoca. Variabilele care au fost studiate s-au referit la prezenţa sau absenţa consumului de substanţe psihoactive, dezvoltarea cognitivă a adolescentului, situaţia și rezultatele școlare ale acestuia, nivelul educaţional și ocupaţional al părinţilor, situaţia familială, mediul de provenienţă. După colectarea acestor date, s-a efectuat prelucrarea statistică a lor, prin utilizarea programului SPSS. În studiu au fost incluși 96 de adolescenți, fiecare cu vârsta cuprinsă între 12 – 18 ani (media 15±1.536), dintre care 46 adolescenţi fără consum, respectiv 50 cu consum de substanţe psihoactive. Au fost selectați pacienții diagnosticați cu Tulburare de conduită, internați pe secție în perioada 01.01.2017 – 30.06.2018. S-au exclus din studiu toți pacienții care au prezentat și alte patologii psihiatrice în afara Tulburărilor de conduită (F91.x), respectiv Tulburărilor mintale și comportamanetale secundare consumului de substanțe psihoactive (F1x.x), cum și pacienții sub 12 ani sau internați în alte perioade decât cea studiată.

REZULTATE Rezultatele obţinute în urma analizei statistice, au fost grupate în două mari categorii. O categorie care analizează caracteristicile referitoare la subiect, cum ar fi legătura între nivelul inteligenţei sau situaţia școlară a subiectului și consumul de substanțe psihoactive. Cealaltă categorie de rezultate se grupează în jurul efectului mediului de provenienţă al adolescentului, căutând legătura între nivelul de școlarizare atât al mamei cât și al tatălui, situaţia familială, respectiv mediul urban sau rural de provenienţă și apariția consumului de substanțe psihoactive. În vederea identificării unei corelaţii între nivelul dezvoltării cognitive (QI) şi apariţia consumului de substanţe psihoactive, s-a aplicat testul T pentru eşantioane independente și s-a evidenţiat o corelaţie strânsă, P=0.001 CI[-20.161;-5.801], direct proporţională, între nivelul dezvoltării cognitive a subiectului și apariţia consumului de substanţe (Tabel I). Subiecții cu un nivel crescut al dezvoltării cognitive, măsurabil prin QI, prezintă un risc crescut pentru dezvoltarea dependenței la substanțe psihoactive.

După ce s-a urmărit prezența sau absența abandonului școlar, prin prezența încadrării și frecventării școlare în momentul internării, respectiv prezența sau absența repentenției, până în momentul internării, s-a căutat o corelație între abandonul școlar și apariţia consumului de substanţe psihoactive, respectiv între repetenţie și apariţia consumului de substanţe psihoactive, aplicând testul cHi pătrat. Rezultatele analizei statistice au arătat că abandonul școlar nu prezintă corelaţie, P=0.073 (nesemnificativ statistic), cu apariţia consumului de substanţe psihoactive (Grafic 1) însă repetenţia prezintă corelaţie, P=0.032 (semnificativ statistic), cu apariţia consumului de substanţe psihoactive (Grafic 2), la subiecţii cu repetenţie întâlnindu-se mai frecvent și consumul de substanţe psihoactive.

S-au diferențiat cinci categorii de nivel educațional al părinților, de la analfabet, prin absolvirea a cel mult 8 clase, absolvirea liceului, a studiilor postliceale, până la studii superioare și s-a urmărit existența unei corelaţia între nivelul educaţional al părinților şi apariţia consumului de substanţe psihoactive. S-a evaluat tot prin aplicarea testului cHi pătrat și s-a concluzionat că atât nivelul educaţional a mamei, P=0.832 (nesemnificativ statistic), cât și al tatălui, P=0.653 (nesemnificativ statistic), nu se coreleaza cu aparitia consumului de substante psihoactive (Grafic 3, 4).

După ce s-au stabilit cinci clasificări pentru structura familială a pacientului, în funcție de persoanele cu care trăiește, cum ar fi cu părinții căsătoriți, aflați în concubinaj, divorțați sau familie monoparentală, abandonat sau în plasament, respectiv cu alte rude, aplicând analiza statistică s-a arătat că apariția consumului de substanțe psihoactive nu se corelează cu aceste aspecte (Grafic 5).

Analizând mediul de proveniență rural sau urban al adolescenților implicați în studiu, s-a căutat corelaţia între mediul de provenienţă și apariţia consumului de substanţe psihoactive. În urma analizei statistice putem constata că apariţia consumului de substanţe psihoactive se corelează, P=0.012 (semnificativ statistic), cu mediul de provenienţă al adolescentului, în mediul urban întâlnindu-se un număr semnificativ mai mare de adolescenţi cu consum de substanţe psiho active (Grafic 6).

CONCLUZII

Rezultatele acestui studiu susţin ipoteza că există o legătură între nivelul de inteligenţă al subiectului și apariţia consumului de substanţe psihoactive. Aceste rezultate sunt susţinute și de literatura de specialitate [3,4]. Ipotezele referitoare la corelaţia dintre mediul educaţional de provenienţă și apariţia consumului de substanţe psihoactive nu au fost susţinute. Cu toate acestea, în literatură este aproape unanim susţinut faptul că există o relaţie invers proporţională între nivelul educaţional crescut al părinţilor și consumul de substanţe psihoactive în rândul adolescenţilor [2,5]. Singurul factor de mediu care prezintă o corelaţie semnificativă statistic cu apariţia consumului de substanţe psihoactive este mediul de provenienţă urban.

Conform literaturii, această cauzalitate poate fi explicată prin facilitatea procurării substanţelor psihoactive în acest mediu comparativ cu mediul rural [5]. În studiul de faţă, dintre factorii educaţionali referitori la subiect, doar repetenţia prezintă o corelaţie semnificativă statistic cu apariţia consumului de substanţe psihoactive. Dacă interpretăm acest rezultat statistic, în perspectiva caracteristicilor adicţiei, ajungem la concluzia că apariţia consumului de substanţe psihoactive poate determina cu o mai mare probabilitate scăderea randamentului şcolar, soldată cu repetenţie şcolară. Conform literaturii de specialitate, elevii care consumă substanţe psihoactive prezintă un risc mai mare de eşec şcolar, incluzând aici atât repetenţia cât și abandonul școlar [1]. După ce analizăm rezultatele acestui studiu, putem concluziona că factorul care are cel mai important rol în apariţia consumului de substanţe psihoactive este nivelul inteligenţei subiectului, indiferent de situaţia școlară, de starea familială sau de nivelul educaţional al părinţilor. Ca urmare putem schița profilul cognitiveducațional al tânărului consumator de substanțe psihoactive, care se internează la Secţia Clinică de Psihiatrie Pediatrică și Toxicomanii din Cluj-Napoca, identificându-l ca fiind cu un nivel cognitiv ridicat, din mediu urban și cu orice substrat familial, acesta neavând influența semnificativă asupra apariției consumului.

Bibliografie:
1. DuPont RL, Caldeira KM, DuPont HS, Vincent KB, Shea CL & Arria AM (2013). America’s dropout crisis: Th e unrecognized connection to adolescent substance use. Rockville, MD: Institute for Behavior and Health, Inc. Available at www.ibhinc.org, www.PreventTeenDrugUse.org, and www.cls.umd.edu/docs/ AmerDropoutCrisis.pdf.
2. Denton RE, Kampfe CM, Th e relationship between family variables and adolescent substance abuse: a literature review, Adolescence, 1994 Summer; 29(114):475-95.
3. White JW, Batty GD, Intelligence across childhood in relation to illegal drug use in adulthood: 1970 British Cohort Study, J Epidemiol Community Health doi:10.1136/jech-2011-200252
4. White JW, Gale CR, Batty GD, Intelligence quotient in childhood and the risk of illegal drug use in middle-age: the 1958 National Child Development Survey, Ann Epidemiol. 2012 Sep;22(9):654-7. doi: 10.1016/j.annepidem.2012.06.001. Epub 2012 Jul 7.
5. Jiloha RC, Social and Cultural Aspects of Drug Abuse in Adolescents, Delhi Psychiatry Journal 2009; 12:(2)