ISSN (print): 2068-8040



prepress / press / postpress

Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania

< Inapoi la lista articole

TULBURARI DE ADAPTARE SCOLARA - FACTORI DE RISC SI PROTECTIVI IN PATOLOGIASCOLARULUI MIC (CAZUISTICA CLINICII NPCA TIMISOARA IN PERIOADA 2002-2006)


Autori: Violeta Olivia Stan, Ramona Tutunariu, Alina Rişco, Florina Gugea, Diana Burdan, Mihaela Lixandru, Simona Nedelea, Laura Nussbaum, Lorica Gabriela Gheorghiu, Maria Moron, Oana Stoicănescu, Diana Trifa



Cititi INTREGUL articolul in format .PDF


Rezumat: (Ascunde rezumatul)

Au fost luati in studiu 70 de pacienti cu tulburari de adaptare scolara, din cazuistica Clinicii NPCA Timisoara, din perioada 2002-2006. Sunt analizate antecedentele heredo-colaterale, personale patologice si mediul inconjurator ca factori de rise si protectivi implicati in tulburarea de adaptare scolara in clasele primare. S-a observat predominenta celor proveniti din medii perturbate, cu nivel socio-economic scazut, in special din mediul rural. Motivul adresabilitatii catre serviciul nostru s-a datorat comorbiditatilor acestei afectiuni



 

In studiile lor, §. lonescu&C. Jourdan-lonescu au evidentiat faptul ca Tmbunatatirea rezultatelor scolare reprezinta o dovada a cresterii rezilientei (conceptul de rezilienta asistata). in viziunea lor, rezilienta se defineste ca un proces al interrelatiei intre factorii de rise si cei protectivi prezenti in viata copilului.

Scopul lucrarii:

Depistarea factorilor perinatali, a antecedentelor heredocolaterale, a patologiilor asociate si a factorilor de mediu implicati in eseculscolaralcopiilordiagnosticaticu tulburari de adaptare scolara in clasele primare, aflati in evidenta clinicii NPCA Timisoara.

Material si metoda:

Au fost analizate datele a 70 de pacienti scolarizati in clasele l-IV, diagnosticati in clinica noastra cu tulburari de adaptare scolara in perioada 2002-2006.

Rezultate:

  • S-a constatat ca majoritatea pacientilor provin din mediul rural (69%) (fig.1)

  • Ponderea cea mai mare e reprezentata de sexul masculin (61%) (fig.2)

  • mare parte a copiilor provin din familii dezorganizate. La 13% din cazuri s-a remarcat prezenta bolilor psihice ale parintilor (retard mental, depresie, psihoze).
  • Un factor important Tl reprezinta conditiile paupere: in 10 familii nu existau alte surse de venit, in afara de alocatiile copiilor.
  • S-a rermarcat ca, in 11.4% din cazuri  copiii provin din familii care si-au schimbat domiciliul, cautand un loc de munca in judetul Timis. (fig.3)

  • In privinta afectiunilor asociate, se evidentiaza o rata crescuta a copiilor diagnosticati cu ADHD (37%).
  • S-au evidentiat 20 de cazuri care au prezentat patologie perinatala. Suferinta perinatala joaca un rol important in dezvoltarea neuro-psihica ulterioara a copilului, reprezentand unul dintre cei mai marcanti factori in acest studiu.
  • S-au depistat urmatoarele boli asociate: sindrom plurimalformativ, cataractacongenitala, hipoacuzie uni-/bilaterala, traumatisme cranio-cerebrale repetate, meningita, astm bronsic.
  • 0 mare parte dintre pacienti au acuzat cefalee, greturi, varsaturi, dureri abdominale in prima parte a zilei, inainte de inceperea programului scolar. (fig.4)

  • Nu detinem date complete in legatura cu gradul de dezvoltare mentala a pacientilor investigati, darse pare ca majoritatea copiilor prezinta un intelect liminar. Acest fapt se datoreaza non-compliantei parintilor la continuarea investigatiilor complexe. (fig.5)

Discutii:

  • In cadrul studiului s-au depistat 4 cazuri de abandon la varsta de nou-nascut, urmat, dupa 3 ani, de reintegrarea in familie. S-a observat un proces de scadere continua a coeficientului de inteligenta la acesti copii. 
  • Au fost remarcate alte 3 cazuri ale unor pacienti care in urma unei meningoencefalite suferite in perioada scolarizarii primare, au prezentat scaderea Ql si readaptare dificila la mediul scolar dupa o absenta indelungata.
  • in 3 cazuri s-a observat un coeficient>100, in ciuda prezentei esecului scolar. in doua cazuri dintre acestea s-a precizat nemtelegerea cu cadrele didactice iarin eel de-al treilea se retine diagnosticarea tulburarii de adaptare scolara in urma dobandirii unei meningoencefalite.
  • Consideram ca fenomenul de migrare din alte judete a familiilor implicate, poate fi atat factor de rise prin schimbarea mediului socio-cultural, cat si factor protectiv prin Tmbunatatirea conditiilor de trai.
  • Esecul scolar poate fi pus si pe seama tulburarilor de comunicare si intelegere datorate  afectiunilor asociate  (hipoacuzie, cataracta congenitala) si complexelor legate de aspectul lor fizic la copiii cu sindrom plurimalformativ.

Tulburarea de adaptare scolara poate avea cauze multiple si complexe din sfera patologiei personale, cat si socio-culturale. Cazuistica studiata a fost selectata dintre pacientii care s-au adresat clinicii prezentand una sau mai multe afectiuni psihice, fapt care presupune preponderenta factorilor de risc fata de cei protectivi. Se urmareste elaborarea unor metode de crestere a factorilor de protectie in vederea evolutiei developmental ulterioare fara a prezenta tulburari psihice.

Bibliografie:

  1. lonescu, S. (2006). Psychopathologies et societe. Tendances dans le champ de la psychopathologie sociale. In S. lonescu & C. Jourdan-lonescu (eds), Psychopathologie et societe: traumatismes, evenements et situations de vie (p. 7-17), Paris : Vuibert.
  2. Jourdan-lonescu, C. (2006). Separation parentale et maladie d'enfant. In S. lonescu & C. Jourdan-lonescu (eds), Psychopathologie et societe: traumatismes, evenements et situations de vie (p. 57- 80), Paris: Vuibert.
  3. lonescu, S. & Jourdan-lonescu, C. (2006). La psychopathologie comme processus: vulnerabilite et resilience. In M. Montreuil, J. Doron, S. lonescu & A. Blanchet (eds), Psychologie clinique et psychopathologie (pp. 132-157). Paris : PUR
  4. Greenough, W.T., Black, J.E., and Wallace, C.S. 1996 (1993). Experience and brain development. In M.H. Johnson (Ed.), Brain development and cognition (pp.290-319). Cambridge, MA: Blackwell Publishers, Ltd.
  5. Rutter, M. (2001). Psychosocial adversity: risk, resilience. In J. Richman et M. Fraser (eds.). The context of youth violence: Resilience, risk, and protection. Wesport: Praeger, 13-42.