ISSN (print): 2068-8040



prepress / press / postpress

Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania

< Inapoi la lista articole

EPIDEMIOLOGIA PARALIZIEI CEREBRALE


Autori: Cristina Bojan, Ligia Robănescu



Cititi INTREGUL articolul in format .PDF


Rezumat: (Ascunde rezumatul)

Prevalenta PC. în conceptual sau larg nu a scăzut direct proporţional cu progresul realizat în asistenţa perinatală şi în special cea a prematurului. PC. apare în 2 cazuri la 1000 de naşteri în g-ral, iar în cazul prematurilor născuţi cu greutate foarte mică, procentul ajunge la 5 - 8. în 85% spasticitatea predomină; 1/3 din copiii nu merg independent la vârsta de 5 ani.



 

Se cunoaşte faptul că scăderea mortalităţii infantile nu a fost urmată de o scădere concomitentă a morbidităţii, ci a survenit chiar o creştere a prevalentei deficienţelor motorii ale copilului.

Graţie progresului tehnic privind îngrijirea perinatală a copiilor prematuri sau cu greutate foarte mică la naştere, aceştia supravieţuiesc, dar apar cazuri cu deficit neurosenzorial printre aceşti noi născuţi "cu risc".

în Europa, prematuritatea generală se menţine la 6% (<37 săptămâni), iar marea prematuritate (<33 săptămâni) are tendinţa să crească la 1% din totalul naşterilor.

Paralizia cerebrală (PC): ansamblul tulburărilor motorii sau de postură, ce pot fi permanente, dar cu expresie clinică ce se poate modifica în timp şi care se datorează unei dezordini, unei leziuni sau unei anomalii non progresive cerebrale.

Definiţia exclude tulburările progresive ale funcţiei motrice, definite prin pierderea achiziţiilor în primii ani de viaţă.

Criteriile de includere / excludere recomandate în reţeaua europeană a PC:

  • vârsta de înregistrare - minimum 4 ani.
  • includerea după caracteristici clinice şi nu în funcţie de etiologie.
  • excluderea cazurilor cu deces precoce înainte de vârsta de 2 ani, dacă nu există un diagnostic sigur.

Prevalenta PC:

Este în medie de 2 cazuri la 1000 de naşteri în Europa.

Factorii de variaţie cei mai importanţi sunt vârsta gestaţională şi greutatea la naştere:

  • născuţi la termen cu greutatea > 2500g -prevalenta'1/1000
  • născuţi între 32-36 săpt. de gestaţie cu greut. 1500-2500g - prevalenta 1%
  • născuţi sub 32 săpt. de gestaţie cu greut. < 1500g - prevalenta 6% .

Forme clinice şi severitatea handicapului:

Formele spastice predomină: 85% din cazuri. Dintre acestea:

  • 1/3 sunt hemiplegii
  • 7% forme diskinetice
  • 5% ataxii.

La vârsta de 5 ani

  • 31% din copii nu merg independent
  • 16% din copii se deplasează cu ajutor
  • 53% merg independent (cifre prezentate de Grupul de Supraveghere European al PC).

 

Tendinţa prevalentei PC:

în Europa s-a constatat mărirea procentului cazurilor cu PC în special la marii prematuri (<32 săpt).

Factori de risc intrinseci ai PC:

  • Prematuritatea < 32 săptămâni de gestaţie.
  • Greutatea la naştere < 1500g.
  • întârzierea în creşterea intrauterină.
  • Hipertensiunea gestaţională în special în cazul copiilor cu gestaţie peste 32 săpt.
  • Infecţii pre sau perinatale (chorioamniotita).
  • Naşteri multiple după care se pot naşte prematuri.
  • Asfixia pehnatală.
  • Prevalenta sexului masculin la prematuri.

Factori de risc extrinseci ai PC:

  • Indicaţia operaţiei cezariană în cazul copiilor prematuri este încă mult discutată, încă este controversată.
  • Există o serie de consideraţii etice cu posibile influenţe apreciabile asupra sechelelor marilor prematuri:

  • atitudini diferite ale obstetricienilor privind extracţia precoce a copilului.
  • diferenţe privind reanimarea nou-născutului.
  • importanţa stabilirii unui diagnostic antenatal prin urmărirea foarte atentă a gravidelor.
  •  

Concluzii:

 

Paralizia Cerebrală reprezintă cea mai frecventă cauză a deficienţei motorii a copilului, dar lipseşte o cercetare multidisciplinara a acestei probleme, iar în România nici nu avem un registru naţional al PC.

Evaluarea îngrijirii copiilor cu PC este o prioritate, mai ales în privinţa:

  • aprecierii calităţii vieţii;
  • definirii grupelor omogene în funcţie de severitatea handicapului;
  • creşterii calităţii tratamentului de recuperare;
  • integrării acestor copii în şcoală şi societate.

 

Bibliografie

 

  1. Amiel Tison C. 1994. L'infirmité motrice d'origine cérébrale. Ed.Masson.
  2. Ancei P.Y. 2004. Handicap neuron- sensoriel grave de l'enfant grand premature. J. Gynecol. Obstret. Biol. Reprod; 33 : 461 - 74.
  3. Band O., Zupan V, Lacaze- Masmonteil T, Audibert R, Shojaei T, Thebaud B. et al. 2000. The relationships between antenatal amagement, the cause of delivery and neonatal autcome in a large cohort of very preterm singletons. British Journal of Obstetr. and Gynecol; 107: 877 -84.
  4. Clark S.L., Hankins G.D. 2003. Temporal and demographic trends în C.P.-fact and fiction. Am J.Obstetr. Gynecol.: 188: 628 - 33.
  5. Colver A., Gibson M., Hey E. N., Jarvis S.N., Mackie P.C., Richmond S. 2000. Increasing rates of CP. across the severity spectrum în north-east England 1964-1993. Arch Dis Child Fetal Neonatal Ed.; 83 : F7 -F12.
  6. Expertise Collective. 2004. Défi­ciences et handicaps d'origine périnatale. Pahs INSERM.
  7. Hagberg B., Hagberg G., Olow I., Van Wendt L. 1996. The changing panorama of CP. în Sweden. Prevalence and origin în the birth year period 1987-90. Acta Pediatr. 1996; 85 : 954 - 60.
  8. Jarvis S., Glinianaia S.V., TorrioliM.G., Piatt M.J., Miceli M., Jouk PS. et al. 2003. Cerebral palsy and intrauterine growth in single births. European collaborative study. Lancet 362 : 1106-11.
  9. Larroque B., Breat G., Kaminsky M., Dehan M., Andre M., Burguet A., Grand- Jean H., Ledesert B., Leveque C, Maillard R, Matis J., Rose J.C., Truffert P. 2004. Survival of very preterm infants. Arch. Dis Child Fetal Neonatal Ed.; 89 : F1 39 - 44.
  10. SCPE Collaborative Group. 2002. Prevalence and characteristics of children with CP. in Europe. Dev Med Child Neurol. 44: 633 - 40.
  11. Stanley R, Blair E., Alberman E. 2000. CP: epidemiology and causal pathways. Cambridge: Mackeith Press.
  12. Surman G., Newdick H., Johnson A. 2003. CP. rates among lowbirth-weight. Dev Med Child Neurol.; 45 : 456 - 62