ISSN (print): 2068-8040



prepress / press / postpress

Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania

< Inapoi la lista articole

UMORUL CA MECANISM DE COPING ÎN TULBURĂRILE PSIHICE LA COPIL ŞI ADOLESCENT


Autori: Oana Precup, Viorel Lupu


Rezumat: (Ascunde rezumatul)

Introducere: Conceptul de "coping" a fost elaborat de Lazarus şi Launtier în 1978, acesta desemnând un ansamblu de mecanisme şi conduite pe care individul le interpune între el şi evenimentul perceput ca ameninţător, pentru a stăpâni, a ţine sub control, pentru a tolera sau diminua impactul acestuia asupra stării sale de confort fizic şi psihic. Umorul ca mecanism de coping constă în prezentarea unei situaţii trăite ca traumatizante astfel încât să fie reliefate aspectele ei plăcute, ironic, insolite. Umorul poate favoriza suprimarea unor sentimente sau amintiri dureroase prin evitarea emoţiilor neplăcute.

În lucrarea de faţă ne propunem să urmărim care sunt implicaţiile umorului ca mecanism de coping în psihoterapia copilului şi adolescentului. Deşi implicarea umorului în psihoterapie reprezintă încă un subiect de controversă, ne-am permis să abordăm elementele de psihoterapie pozitivă şi psihoterapie de grup care să includă umorul pentru a observa efectele utilizării lui ca element psihoterapeutic.

Material şi metodă: Pentru a evidenţia implicarea umorului în psihoterapie, am ales un lot de 8 pacienţi ai Clinicii Psihiatrie Pediatrică, cu vârsta cuprinsă între 14 ani şi 17 ani şi 5 luni, cu patologie depresivă şi anxioasă, adolescenţi care se confruntă cu dificultăţi familiale şi şcolare, am constituit un grup cu care am lucrat în şedinţe de psihoterapie de grup, timp de şase săptămâni, cu o întânire săptămânală de o oră. Premiza de la care am plecat în constituirea acestui grup a fost cea a utilizării umorului ca resursă terapeutică. Am aplicat teste şi scale de depresie şi anxietate: CDI (Child Depression Inventory), scala LOT, scala ATQ, scala POMS, testul Hamilton pentru evaluarea depresiei şi anxietăţii;

Concluzii: La adolescenţii care au ca mecanism de coping umorul, acesta poate fi folosit ca element psihoterapeutic important în cadrul psihoterapiei de grup ce utilizează tehnici de psihoterapie pozitivă.

Acest aspect important al umorului ne face să ne punem întrebarea dacă n-ar trebui să-l includem în practica psihoterapeutică



 

Articolul nu are continut...