ISSN (print): 2068-8040



prepress / press / postpress

Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania

< Inapoi la lista articole

ANXIETATEA DE TEST


Autori: Remus-Adrian Florea, Ioana Marin Cărpinean, Marieta Dragnea, Alexandra Paşcan, Viorel Lupu



Cititi INTREGUL articolul in format .PDF


Rezumat: (Ascunde rezumatul)

Anxietatea de test reprezintă o tulburare ce a ridicat multiple probleme, atât de diagnostic, cât şi de clasificare. Lucrarea de faţă îşi propune să evlaueze factorii determinanţi ai anxietăţii de test şi raportarea acesteia la anxietatea socială. Materiale şi metode: Studiul a fost efectuat pe un lot format din 86 de subiecţi, elevi ai claselor a 9-a şi a 10-a din Cluj-Napoca. Subiecţilor le-au fost administrate o serie de teste şi chestionare pentru evaluarea QI-ului, a anxietăţii sociale şi a anxietăţii de test. Rezultate şi discuţii: apariţia anxietăţii de test este influenţată de prezenţa anxietăţii sociale, de un Qi slab şi de prezenţa presiunii de mediu (mediu şcolar cu performanţe academice ridicate).



 

Anxietatea de test este o entitate care nu a fost inclusă în DSM, dar a atras cercetări în domeniu încă de la începutul secolului 20. În timpul discuţiilor pentru DSM IV anxietatea de test a fost considerată ca fiind o formă de anxietate socială. Aceasta s-a bazat pe literatura care arăta că populaţia cu anxietate de test prezenta o anxietate socială crescută, cât şi pe faptul că pacienţii cu anxietate socială prezentau niveluri crescute de anxietate de test. Totuşi, ponderea cea mai mare în decizia finală a avut-o dificultatea de a defini anxietatea de test ca o entitate separată şi procentul mare al indivizilor care prezentau anxietate de test în cadrul populaţiei (aprox. 40%).

Anxietatea de test este definită ca un nivel excesiv de frică, îngrijorare şi aprehensiune înainte, în timpul şi/sau după situaţii legate de testare, acompaniate de simptome vegetative şi îngrijorare în legătură cu consecinţele rezultatelor slabe. Pentru unii, anxietatea de test este o afecţiune cronică, care îi obligă să facă faţă unor rezultate dezamăgitoare care nu reflectă acurat cunoştinţele lor. Anxietatea de test poate lua forma unei tulburări anxioase (urmărind criteriile diagnostice DSM pentru o tulburare anxioasă). (1)

Anxietatea de performanţă şcolară (test anxiety) reprezintă o trăsătură specifică de situaţie ce se referă la stări de anxietate şi îngrijorare care sunt trăite în timpul examinărilor. (2)

Elevii cu anxietate de test au prezentat mai multe frici şi îngrijorări generale decât elevii fără anxietate de test. Rezultat de aşteptat, elevii cu anxietate de test au prezentat mai multe cogniţii negative şi suferinţă subiectivă când au avut de dat un test. Frica de a nu fi evaluaţi negativ nu s-a limitat doar la test, ei prezentând simptome identice când au fost puşi în faţa unei noi sarcini sociale. 60% dintre participanţii cu anxietate de test au întrunit criteriile DSM III pentru o tulburare anxioasă. (3)

Deoarece frica de a fi evaluat negativ stă la baza anxietăţii de test, cercetătorii au asumat că aceasta reprezintă un subtip al anxietăţii sociale.

Patru factori au fost descoperiţi în relaţie strânsă cu anxietatea de test: hiperreactivitate, îngrijorare, neatenţie şi umilire socială. Dintre cei 4 factori, umilinţa socială a avut cel mai mare impact.

Într-un studiu care evalua relaţia dintre valorile cognitive ale copiilor şi şansa acestora de a dezvolta o patologie psihiatrică în viața de adult, s-a observat că un nivel cognitiv redus în copilărie se corelează cu o șansă crescută de a dezvolta o patologie din spectrul anxietăţii şi/sau depresiei în viaţa de adult. (4)

Materiale şi metode:

Au fost supuşi studiului 86 de elevi ai claselor a 9-a şi a 10-a împărţiţi în 2 loturi: 1. Lotul format din elevi ai unui liceu cu performanţe academice modeste (21 de elevi ai clasei a 9-a şi 21 de elevi ai clasei a 10-a) şi 2. Lotul format din elevi ai unui liceu cu performanţe academice importante (27 de elevi ai clasei a 9-a şi 17 elevi ai clasei a 10-a). Acestora le-au fost aplicate testul RAVEN, Chestionarul HAD de anxietate şi depresie, Chestionarul de fobie socială (CFS) (Robert L. Leahy) şi Chestionarul de anxietate de test (un set de 15 întrebări care vizează anxietatea din timpul pregătirilor, susţinerii şi momentele de după susţinerea unui test). Pentru analiza datelor s-a folosit programul SPSS varianta 19.

Rezultate:

Aplicând o regresie multiliniară, având ca şi variabilă dependentă scorul la Chestionarul de anxietate de test şi variabile independente: sexul, clasa, statutul marital al părinţilor (căsătoriţi/divorţaţi/alte situaţii), mediul de provenienţă (urban/rural), scorul obţinut la Chestionarul de fobie socială şi scorul la Testul RAVEN s-a obţinut un F de 4.7292, p=0.000, model statistic capabil să explice o proporţie de 21.1% din evoluţia anxietăţii de test (adjusted R square=0.211). Dintre variabilele dependente, relevante statistic sunt scorul obţinut la testul RAVEN (p=0.001) şi scorul obţinut la Chestionarul de fobie socială. Valorile coeficienţilor beta în cazul celor 2 variabile sunt apropiate, puţin mai mare în cazul testului RAVEN (-0.422 faţă de 0.329), ceea ce nu poate fi interpretat ca diferenţă considerabilă ca importanţă a influenţei asupra anxietăţii de test, în schimb semnul coeficienţilor arată o relaţie directă în cazul CFS (cu cât creşte fobia socială, creşte şi anxietatea de test), şi o relaţie inversă pentru testul RAVEN (o creștere a QI-ului determină o scădere a anxietăţii de test).

Aplicând aceeaşi regresie liniară şi în cazul celor 2 subloturi, rezultatele au fost diferite. Dacă în cazul lotului format din elevi aparţinând liceului cu rezultate academice modeste, ecuaţia de regresie nu s-a validat statistic, în cazul liceului cu performanţe academice mai ridicate, rezultatele au fost asemănătoare cu rezultatele obţinute pentru întreg lotul: F=5.131, p=0.001. Acest model statistic este capabil să explice o proporţie de 36.6% din evoluţia anxietăţii de test (Adjusted R square=0.366). Şi în acest caz cele două variabile independente care influenţează anxietatea de test au fost scorul obţinut la Testul RAVEN (p=0.000) și scorul obţinut la Chestionarul de fobie socială (p=0.000). Coeficienţii beta au fost din nou destul de apropiaţi ca şi valoare (-0.489 pentru Testul RAVEN şi 0.572 pentru CFS), cu o valoare puţin mai mare de data aceasta pentru CFS. Semnele coeficienţilor beta arată o relaţie directă a anxietăţii de test cu fobia socială şi o relaţie inversă cu qi-ul.

Discuţii:

Anxietatea de test reprezintă o tulburare de interes actual. Fie că va rămâne un subtip al anxietăţii sociale, cum e în momentul de faţă clasată în DSM IV, fie că va fi definită ca o entitate de sine stătătoare, incidenţa crescută în rândul populaţiei o clasează în rândul celor mai frecvente tipuri de anxietate, recunoaşterea ei şi găsirea de metode terapeutice adecvate fiind extrem de importantă.

Studiul de faţă arată că există o strânsă relaţie între anxietatea de test şi anxietatea socială, relaţia fiind una directă (o anxietate socială crescută a fost asociată cu o anxietate de test crescută si invers). Însă nu doar anxietatea socială a avut o contribuţie la apariţia anxietăţii de test. Nivelul cognitiv al subiecţilor contribuie în aceeaşi măsură, relaţia fiind una inversă (un nivel cognitiv bun a fost asociat cu o anxietate de test redusă, iar un nivel cognitiv modest cu anxietate de test marcată). Această relaţie a fost observată atât global, cât şi în lotul cu elevi ai unui liceu cu performanţe academice importante (pentru acest sublot relaţia a avut o intensitate mai mare). Putem deduce astfel că pe lângă nivelul cognitiv, presiunea mediului contribuie suplimentar (în cazul sublotului format din elevi ai unui liceu cu performanţe academice modeste nu a putut fi dovedită relaţia între anxietatea de test şi anxietatea socială sau nivelul cognitiv).

Studii suplimentare, utilizând atât instrumente de analiză mai complexe, cât şi loturi de dimensiuni mai mari, cu o randomizare superioară sunt necesare pentru a putea observa ce alte variabile influenţează apariţia anxietăţii de test (studiul de faţă nu a putut demonstra o relaţie între anxietatea de test şi gen, vârstă, statut marital al părinţilor, nivelul de instruire al părinţilor, apartenenţă la cult).

Concluzii:

  1. Există o strânsă legătură între anxietatea de test şi anxietatea socială (relaţie direct proporţională).
  2. Nivelul cognitiv al subiectului influenţează, în aceeaşi măsură ca şi anxietatea socială, anxietatea de test.
  3. Efectul factorilor este unul cumulativ, influenţa lor fiind condiţionată de presiunea mediului şcolar de a obţine performanţe academice ridicate.

 

Bibliografie

  1. Susan M. Bogels, Lynn Alden, Deborah C. Beidel, Lee Anna Clark, Daniel S. Pine, Murray B. Stein and Marisol Voncken DEPRESSION AND ANXIETY 27 : 168–189 (2010) SOCIAL ANXIETY DISORDER: QUESTIONS AND ANSWERS FOR THE DSM-V
  2. Spielberger, C.D., & Sarason, I.G. (Ed.).(1985). Stress and anxiety (Vol. 9). Washington: Hemisphere Publishing Corporation.
  3. J Abnorm Child Psychol. 1988 Jun;16(3):275-87. Comorbidity of test anxiety and other anxiety disorders in children. Beidel DC, Turner SM. Department of Psychiatry, University of Pittsburgh School of Medicine, Pennsylvania 15213.
  4. Karestan C. Koenen, Ph.D., Terrie E. Moffitt, Ph.D., Andrea L. Roberts, Ph.D., Laurie T. Martin, Sc.D., M.P.H., Laura Kubzansky, Ph.D., M.P.H., HonaLee Harrington, B.A., Richie Poulton, Ph.D., and Avshalom Caspi, Ph.D. Childhood IQ and Adult Mental Disorders: A Test of the Cognitive Reserve Hypothesis.



Adresa de corespondenta:
Clinica de Psihiatrie pediatrică, Cluj-Napoca, str. Ospătăriei FN, Cluj-Napoca, jud. Cluj, tel.: 0264/428491