ISSN (print): 2068-8040



prepress / press / postpress

Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania

< Inapoi la lista articole

VALIDAREA VERSIUNII ÎN LIMBA ROMÂNĂ A SOUTH OAKS GAMBLING SCALE REVISITED FOR ADOLESCENTS &NDASH; SCALA PENTRU JOCURILE DE NOROC SOUTH OAKS &NDASH; REVIZUITĂ PENTRU ADOLESCENŢI (SOGS-RA)


Autori: Izabela Ramona Lupu, Adrian Nicolae Opre, Viorel Lupu



Cititi INTREGUL articolul in format .PDF


Rezumat: (Ascunde rezumatul)


Jocul patologic de noroc a devenit un subiect de interes nu numai pentru tinerii jucători, dar şi pentru cercetători. Aşa cum orice tulburare poate fi diagnosticată conform unor criterii şi măsurată cu instrumente adecvate şi validate şi pentru a pune diagnosticul de joc patologic de noroc este necesar cel puţin un instrument de screening validat pentru segmentul de populaţie vizat. Cel mai frecvent utilizat instrument de screening al jocului problemă şi patologic de noroc la copii şi adolescenţi este SOGS-RA (South Oaks Gambling Scale Revisited for Adolescents) - (Winters, Stinchfield şi Fulkerson, 1993). Pentru a avea un instrument de măsurare a jocului problemă şi patologic de noroc în limba română am urmat paşii unei validări ştiinţifice: traducerea, retroversiunea, fidelitatea şi validitatea, compararea normelor (Hambleton, 1994; Hambleton şi Patsula, 1998; Geisinger, 1994). După colectarea datelor acestea au fost analizate – extragerea factorilor şi analiza lor – obţinând patru factori: consecinţele jocului patologic de noroc, finanţarea jocului de noroc, reglarea emoţională şi salvarea aparenţelor. Scala are o consistenţă internă foarte bună (alfa Cronbach între .88 şi .86). Validitatea concurentă (obţinută prin corelarea cu diagnosticul conform DSM-IV TR diagnostic) este foarte bună (corelaţia Pearson r=0.87, p<0.01) şi demonstrează o relaţie semnificativă între scorurile la SOGS-RA şi criteriile DSM-IV TR.



 


Introducere:


Jocul patologic, problemă şi patologie primeşte tot mai multă atenţie din partea cercetătorilor şi pentru că studiile de prevalenţă recente notifică o creştere a fenomenului în rândul populaţiei şcolare (Lupu şi Todiriţă, 2013). De aceea unii cercetători - Derevensky şi Gupta (2006), Dickson şi Derevensky (2006), Dickson, Derevensky şi Gupta (2008), Magoon, Gupta şi Derevensky (2007) – se ocupă în mod special de studiul jocului patologic de noroc la copii şi adolescenţi. South Oaks Gambling Screen – SOGS - (Lesieur şi Blume, 1987) este un instrument cunoscut de măsurare a jocului patologic de noroc la adulţi şi este utilizat pe scară largă. Winters, Stinchfield şi Fulkerson (1993) au realizat varianta adaptată pentru adolescenţi - SOGS-RA bazându-se pe SOGS pentru a oferi un instrument de măsurare mai precis şi specific grupei de vârstă menţionată.
Astfel SOGS-RA a ajuns să aibă 16 itemi (4 dintre ei sunt eliminaţi de la interpretare) şi conţine un singur factor, după cum arată literatura de specialitate (Winters, Stinchfield and Fulkerson, 1993). Această scală măsoară comportamentul de joc de noroc din ultimele 12 luni. Itemii din SOGS au fost adaptaţi contextual şi lingvistic pentru copii şi adolescenţi. Noul instrument se concentrează asupra frecvenţei jocului de noroc şi asupra altor comportamente care însoţesc jocul de noroc în timp ce SOGS este focusată pe bani. În studiul lor Winters, Stinchfield şi Fulkerson (1993) au raportat o fidelitate bună (0.80) şi validitatea scalei. Wiebe, Cox şi Mehmel (2000) au indicat faptul că un total de 4 sau mai multe răspunsuri afirmative reprezintă un indicator al jocului problemă de noroc.
Pentru validarea în limba română a SOGS-RA am urmat paşii validării ştiinţifice: traducerea, retroversiunea, validitatea şi fidelitatea, compararea normelor (Hambleton, 1994; Hambleton şi Patsula, 1998; Geisinger, 1994).
Noul DSM V a produs nişte modificări de diag­nostic. Criteriile pentru jocul patologic de noroc conform DSM-IV TR includeau 10 simptome, iar DSM V include numai 9, criteriul eliminat referindu-se la finanţarea jocului de noroc prin acte ilicite. Aceste criterii au fost folosite pentru a analiza validitatea de criteriu a SOGS-RA în limba română.

Tabelul I. Alfa Cronbach pentru SOGS-RA.

Material şi metodă:

Participanţi
Participanţii la acest studiul (N=197) au fost recrutaţi din diferite şcoli din România având vârsta cuprinsă între 11 şi 19 ani. 63.95% dintre ei au fost de sex masculin şi vârsta medie a eşantionului a fost de 15.93 ani şi abaterea standard de 2.33 la băieţi şi 14.76 cu abatere standard de 2.24 la băieţi. Participanţii se încadrau în clasele de la a VI-a la a XIII-a. Aceştia au provenit din principalele regiuni ale României: Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, Sud, Centru şi Bucureşti. 98.5% din eşantion au completat corect şi până la final chestionarul.
În acest studiu am avut două grupe de copii şi adolescenţi: fără probleme cu jocul de noroc şi cu diagnostic de joc patologic de noroc conform criteriilor DSM-IV TR toţi şcolari.
Procedura
Mai întâi am obţinut consimţământul scris al principalului autor, Dr. Ken Winters, Profesor la Departamentul de psihiatrie al Universităţii de medicină Minnesota. Apoi părinţii au semnat un consimţământ informat exprimându-şi acordul de a participa prin intermediul copiilor lor la studiu. Copii şi adolescenţii au avut la dispoziţie 30 de minute pentru a răspunde la toate întrebările după ce li s-a explicat că nu există răspunsuri corecte sau greşite. Pentru a preveni contaminarea răspunsurilor s-a cerut să fie foarte sinceri întrucât chestionarele sunt anonime şi nu vom cunoaşte autorul nici unuia dintre ele.
Procesul de validare a SOGS-RA conform normelor propuse de Hambleton, 1994; Hambleton şi Patsula, 1998; Geisinger, 1994 propune următorii paşi:

1. Traducerea și retroversiunea scalelor
a. Traducerea în limba română a scalelor
b. Retroversiunea scalelor
c. Evaluarea discrepanțelor dintre variantele originale și cele obținute prin retroversiune


2. Analiza fidelității măsurătorilor raportate la versiunile originale


3. Stabilirea normelor pentru populația generală


4. Analiza validității măsurătorilor raportate la versiunile originale


5. Compararea normelor cu cele obținute în alte studii de validare


Instrumente


SOGS-RA ca instrument validat (Winters, Stinchfield, and Fulkerson, 1993) stabileşte severitatea jocului de noroc. Bayat pe versiunea pentru adulţi SOGS noul SOGS-RA este adaptat pentru copii şi adolescenţi. Itemii care se referă la bani au devenit mai puţin importanţi pentru versiunea adaptată. De la al cincilea item răspunsurile sunt de tipul „da-nu”. Primii patru itemi se referă la tipurile de jocuri practicate în timpul ultimelor 12 luni, sumele de bani puse în joc şi la probleme cu jocul de noroc la părinţii copiilor participanţi. Ceilalţi 12 itemi se referă la recuperarea pierderilor, lipsa controlului, cauzele jocului excesiv de noroc, impactul emoţional al jocului patologic de noroc, modalităţi de a finanţa jocul de noroc, consecinţele acestui comportament. Toţi itemii sunt conectaţi la criteriile de diagnostic DSM-IV-TR. Aceşti itemi sunt derivaţi şi din DSM V singurul criteriu exclus fiind cel legat de actele ilegale pentru finanţarea jocului de noroc (a împrumuta sau a fura bani pentru a continua jocul sau pentru a plăti datoriile făcute în urma jocului excesiv).
Această scală este cel mai frecvent folosită pentru măsurarea comportamentului de joc de noroc la adolescenţi (Gupta şi Derevensky 1998) şi raportat în studiile de prevalenţă (Lupu and Todirita, 2013). Scorul la toţi itemii la SOGS-RA poate determina severitatea jocului patologic de noroc (Winters, Stinchfield şi Fulkerson, 1993). În această versiune fidelitatea SOGS-RA a fost de 0.8 (Winters, Stinchfield şi Fulkerson, 1993). Alfa Cronbach pentru versiunea originală a SOGS-RA în limba engleză a fost de 0.81 la băieţi şi 0.76 la fete (Poulin, 2002), iar pentru versiunea lituaniana de 0.75 (Skokauskas şi colab., 2009).

REZULTATE ŞI DISCUŢII:

Mai întâi am analizat consistenţa internă a scalei. Pentru aceasta am calculat coeficientul alfa Cronbach. Tabelul I prezintă rezultatele consistenţei interne pentru versiunea în limba română a SOGS-RA.
Untitled Document
În urma acestor rezultate - 0.88 la băieţi şi 0.86 la fete – putem concluziona că scala este fidelă. Coefi­cientul alfa Cronbach este dependent de numărul itemilor scalei, iar în acest caz avem un coeficient foarte ridicat.
Corelaţia test-retest indică măsura în care un participant poate obţine rezultate similare în momente diferite de măsurare. Am testat 140 de persoane, iar după trei luni am testat din nou aceleaşi persoane calculând corelaţia coeficienţilor la cele două măsurători. Cu cât trece mai mult timp cu atât corelaţia este mai slabă. Acest fenomen se întâmplă nu numai pentru că instrumentul nu este unul stabil, ci mai ales şi pentru faptul că şi comportamentul poate suferi modificări în timp.
Rezultatele din Tabelul II sunt între 0.77 şi 0.98 ceea ce demonstrează o corelaţie puternică.

Tabelul II. Corelaţia a două măsurători diferite în timp


Pentru a stabili validitatea scalei am analizat întâi validitatea de criteriu. Aceasta se poate obţine calculând validitatea concurentă. Am corelat rezultatele obţinute de participanţi la DSM-IV TR cu rezultatele obţinute la SOGS-RA, DSM-IV TR fiind singurul instrument valid care se referă la aceeaşi patologie în limba română.
Am avut două grupuri de copii şi adolescenţi: unul fără probleme cu jocurile de noroc şi altul cu diagnostic de joc patologic de noroc potrivit unei evaluări psihiatrice pe baza criteriilor DSM-IV TR.
Corelaţia dintre diagnosticul conform DSM-IV TR ca variabilă criteriu şi scorurile obţinute la SOGS-RA a fost r=0.87, p<0.01. O corelaţie puternică, ca cea obţinută în acest caz, indică o validitate concurentă bună, o relaţie semnificativă între scorurile la SOGS-RA şi criteriu independent (DSM-IV TR).
Validitatea predictivă a fost investigată folosind analiza de regresie simplă. Coeficientul de regresie nestandardizat a fost .87 şi R2=0.76 ceea ce înseamnă că 76% din scorurile la SOGS-RA sunt explicate de apartenenţa la una dintre categoriile de diagnostic pe baza DSM-IV TR.
Pentru a verifica dacă există diferenţe semnificative între cele două categorii – jucători şi non-jucători – am folosit ANOVA. Varianţa scorurilor a fost semnificativ diferită (F 1,195=622.037, p=0.000) ceea ce înseamnă că scorurile obţinute la SOGS-RA de jucători sunt diferite de cele obţinute de non-jucători.
Pentru versiunea în limba română a SOGS-RA am analizat capacitatea scalei de a discrimina pe baza unui criteriu (diagnosticul psihiatric conform DSM-IV TR) între subiecţii cu joc problemă de noroc, subiecţii aflaţi la risc de a dezvolta probleme cu jocul de noroc şi subiecţii cu fără joc de noroc sau de tip recreaţional.
Am folosit Receiver Operating Characteristics (ROC) care poate demonstra valoare discriminativă a scalei SOGS-RA.
Area Under Curve (AUC) între 0.50 şi 0.70 demonstrează o acurateţe minoră potrivit criteriului standard, între 0.70 şi 0.90 o acurateţe moderată, iar peste 0.90 o acurateţe puternică. Această acurateţe se referă la capacitatea scalei de a clasifica subiecţii potrivit unor categorii clinice relevante (Pintea şi Moldovan, 2009).

Tabelul III. Acurateţea discriminării SOGS-RA dintre jucători şi non-jucători

Validitate de construct


Analiza factorială este frecvent utilizată pentru a stabili validitatea de construct a scalei. Tabelul IV prezintă matricea componentelor extrase din itemii SOGS-RA.

Tabelul IV. Matricea componentelor extrase din itemii SOGS-RA.


Sunt patru factori potrivit matricii de mai sus. Analiza calitativă care a dublat analiza cantitativă a fiecărui item a dus la deciziile finale.
Primul factor a inclus itemii care se referă la consecinţele jocului de noroc excesiv cu impact asupra vieţii subiectului. Factorul 1este numit consecinţe sociale şi include itemii 13, 7, 15 şi 9. Cel de-al doilea factor include itemii 10, 8, 12 şi 11 şi se referă la emoţiile şi incapacitatea de auto-reglare a acestora – reglare emoţională. Al treilea factor se referă la finanţarea jocului şi include itemii 14 şi 16. Ultimul factor – salvarea aparenţelor - include itemii 5 şi 6.
Wiebe, Cox şi Mehmel (2000) au considerat că scala are doi factori – controlul jocului şi consecinţele acestuia. Boudreau şi Poulin (2007) au considerat că este numai un factor motivator pentru ca 11 itemi aveau o consistenţă internă foarte bună – mai mult de .94.
Am reconsiderat eşantionul şi am inclus copii de 11 ani şi adolescenţi de 18 şi 19 ani pentru că sistemul educaţional din România include şi această vârstă în clasele pe care le-a vizat scala originală (Winters, Stinchfield and Fulkerson, 1993). Un alt argument pentru extinderea eşantionului este dat de vârsta la care copiii încep să joace jocuri de noroc.
Pentru a stabili scorul final e nevoie să adunăm câte un punct pentru fiecare răspuns afirmativ. Scala conţine 16 itemi dintre care 4 se referă la tipurile de joc practicate, suma maximă de bani pusă în joc, comportamentul de joc al părinţilor. Pentru scorul final vom considera numai itemii de la 5 la 16. Itemul 5 este considerat afirmativ dacă răspunsul este „de fiecare dată” sau „de cele mai multe ori”. Scorul maxim este 12 şi cel minim 0. Rezultatele obţinute pot fi interpretate conform Tabelului V.

Tabel V

Concluzii şi comentarii:


Am urmat paşii validării SOGS-RA: traducerea, retroversiunea, fidelitatea şi validitatea, compararea normelor (Hambleton, 1994; Hambleton şi Patsula, 1998; Geisinger, 1994).
După colectarea datelor le-am analizat – extragerea şi analiza factorilor – obţinând patru factori: consecinţele jocului de noroc, finanţarea acestuia, reglarea emoţională şi salvarea aparenţelor.
Scala are o consistenţă internă foarte bună (alfa Cronbach între .88 şi .86). validitatea concurentă (prin corelarea cu diagnoscticul conform DSM-IV TR) este foarte bună (corelaţia Pearson r=0.87, p<0.01) şi demonstrează o relaţie semnificativă între SOGS-RA şi criteriile DSM-IV TR.
Validitatea predicitivă a fost investigată folosind regresia liniară simplă şi rezultatele au indicat faptul că 76% din varianţa scorurilor la SOGS-RA poate fi explicată de varianţa diagnosticului pe baza criteriilor DSM-IV TR. Scorurile SOGS-RA pot stabili nivelul de joc patologic conform normelor.
Unele limitări trebuie menţionate: structura asimetrică a eşantionului. Deşi numărul subiecţilor a fost corelat cu numărul itemilor, următorul studiu trebuie să considere echilibrul între sexe.
Direcţiile viitoare se referă la o nouă validare care să considere limitările şi să realizeze corelaţii între SOGS-RA şi alte instrumente de măsurare a aceluiaşi comportament.

Mulţumiri


Am dori să mulţumim Profesorului Jeffrey Derevensky, de la Departamentul de Psihologie Educaţională şi Departamentul de Psihiatrie de la Universitatea McGill of Quebec, Canada şi Doamnei Lynette Gilbeau, Coordonatorul de cercetare al Centrului Internaţional de Joc patologic de noroc şi comportament la risc al tinerilor pentru întregul lor sprijin.

    BIBLIOGRAFIE

  1. Boudreau B, Poulin C. The South Oaks Gambling Screen – revised Adolescent (SOGS-RA) revisited: a cut-point analysis. Journal of Gambling Studies, 2007, 23(2):299-308.
  2. Derevensky JL, Gupta R. Measuring gambling problems amongst adolescents: Current status and future directions. International Gambling Studies, 2006, 6(2): 201-215.
  3. Dickson L, Derevensky J. Preventing adolescent problem gambling: Implications for school psychology. Canadian Journal of School Psychology, 2006, 21(1-2): 59-72.
  4. Dickson L, Derevensky J, Gupta R. Youth gambling problems: An examination of risk and protective factors. International Gambling Studies, 2008, 8(1): 25-47.
  5. Geisinger KF. Cross-cultural Normative Assessment: Translation and Adaptation Issues Influencing the Normative Interpretation of Assessment Instruments. Psychological Assessment, 1994, 6:304-312.
  6. Gupta R, Derevensky J. An empirical examination of Jacobs General Theory of Addiction: Do adolescent gamblers fit the theory?, Journal of Gambling Studies, 1998, 14(1): 17-49.
  7. Hambleton RK. Guidelines for adapting educational and psychological tests: A progress report. European Journal of Psychological Assessment, 1994, 10: 229-244.
  8. Hambleton RK, Patsula L. Adapting tests for use in multiple languages and cultures. Social Indicators Research, 1998, 45: 153-171.
  9. Lesieur HR, Blume SB. The South Oaks Gambling Screen (SOGS): a new instrument for the identification of pathological gamblers. American Journal of Psychiatry, 1987, 144(9): 1184-8.
  10. Lupu V, Todiriţă IR. Updates of the Prevalence of Gambling in Romanian Teenagers, Journal of Gambling Studies, 2013, 29 (1): 29-36; DOI: 10.1007/s10899-012-9296-y.
  11. Magoon M, Gupta R şi Derevensky J. Gambling among youth in detention centers, Journal for Juvenile Justice and Detention Services, 2007, 21, 17-30.
  12. Pintea S, Moldovan R. The receiver-operating characteristic (ROC) analysis: Fundamentals and applications in clinical psychology. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies, 2009, 9(1): 49-66.
  13. Poulin C. An assessment of the validity and reliability of the SOGS-RA. Journal of Gambling Studies, 2002, 18(1): 67-93.
  14. Skokauskas N, Burba E, Freedman D. An Assessment of the Psychometric Properties of Lithuanian Versions of DSM-IV-MR-J and SOGS-RA. Journal of Gambling Studies, 2009, 25: 263–271; DOI 10.1007/s10899-009-9121-4
  15. Wiebe JM, Cox BJ, Mehmel BG. The South Oaks Gambling Screen Revised for Adolescents (SOGS-RA): Further psychometric findings from a community sample. Journal of Gambling Studies, 2000, 16: 275-288.
  16. Winters KC, StinchfieldR.D, Fulkerson J. Toward the development of an adolescent problem severity scale. Journal of Gambling Studies, 1993, 9: 63-84.