ISSN (print): 2068-8040



prepress / press / postpress

Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania

< Inapoi la lista articole

IMPLICAŢIILE NEOPLASMULUI MAMAR ASUPRA FAMILIEI


Rezumat: (Ascunde rezumatul)

Plecând de la elementul de bază, cuplul, acesta poate fi definit ca structură de tip biopsihosocial, unde partenerii se stimulează, se susţin, se dezvoltă şi serealizează ca individualităţi biologice, afective şi sociale, unul prin intermediul celuilalt. În acest demers, sunt identificate două elemente esenţiale implicateîn construcţia vieţii de familie, latura biologică şi latura socială care este într-o permanentă schimbare în funcţie de dinamica psihologică a relaţiei dintrecei doi parteneri. Aceştia îşi reorganizează obiectivele prin parcurgerea evenimentelor de viaţă planificate sau nu, având consecinţe pozitive sau negativeasupra relaţiei de cuplu.În studiul de faţă se pune accentul asupra implicaţiilor cancerului mamar asupra vieţii de cuplu. În acest sens, s-a efectuat un studiu în Clinica de Oncologiea Spitalului Municipal din Timişoara, asupra pacientelor diagnosticate cu neoplasm mamar. La studiu au participat 200 de paciente cu neoplasm mamarcărora li s-a administrat SF-36 şi Chestionarul de evaluare al Nefericirii.



 

INTRODUCERE

Cancerul mamar constituie o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate, reprezentând a doua cauzăde deces la femei. În conformitate cu Organizaţia

Mondială a Sănătăţii, mai mult de 1,2 milioane de persoane sunt diagnosticate cu cancer mamar în fiecare an şi peste 500.000 decedează datorită acestei afecţiuni. Rata mortalităţii prin cancer mamar a scăzut începând cu 1990 datorită diagnosticului precoce şi îmbunătăţirii metodelor de tratament.

Constantin Enăchescu a spus că „orice boală, indiferent de natura sa (somatică, psihică sau psihosomatică), este însoţită de o anumită stare de spirit a bolnavului, care se concretizează în psihologia bolnavului” [1, 2].

Cancerul de sân este o boală complexă şi traumatizantă, considerată sistemică încă din momentul diagnosticării sale.

Femeile recunosc şi sunt de acord cu reducerea riscului prin procedeele chirurgicale practicate, dar se gândesc şi la aspecte de funcţionare emoţională, socială, sexuală şi maritală, la sincronizarea intervenţiei chirurgicale cu viitoare sarcină sau cu alte nevoi şi obiective familiale importante. De asemenea este necesară încurajarea femeii să poarte o discuţie cu soţul/partenerul, tocmai cu scopul de-a risipi angoasele acestuia şi de-a lămuri eventualele incertitudini în privinţa evoluţiei, prognosticului şi ale viitorului familiei. Majoritatea femeilor consideră acest aspect ca fiind de cea mai mare importanţă pentru ele [3, 4].

MATERIAL ŞI METODĂ

Studiul este unul prospectiv, am studiat pacientele cu neoplasm mamar care s-au prezentat în Clinica de Oncologie a Spitalului Municipal Timişoara în perioada 2014 –2016. S-a urmărit alcătuirea unui lot de bolnavi ale căror diagnostic să cuprindă fenomenul cancerului mamar, de la apariţie la dezvoltare şi tratament aplicat, cu toată gama de efecte cauzătoare de discomfort fizic şi psihic. Lotul studiat a fost reprezentat de 200 de subiecţi cu vârste cuprinse între 25 şi 59 ani. Dintre aceştia 100 de subiecţi este alcătuit din femei diagnosticate cu neoplasm mamar şi un lot de control format din 100 de femei sănătoase.

Pentru realizarea acestui studiu s-a folosit chestionarul de măsurare al calităţii vieţii SF-36, din care am evidenţiat domeniul relaţii sociale (relaţii personale, suportul social, activitate sexuală), personale, precum şi chestionarul de evaluare al nefericirii. Chestionarul de evaluare al nefericirii vizează următoarele domenii importante ale vieţii: relaţia cu soţul şi copiii, anxietate, suferinţe afective, viaţă socială, dezamăgire, singurătate, depresie, independenţa personală şi satisfacţia vieţii.

REZULTATE

Tabelul 1 prezintă mediile şi abaterile standard pentru scala relaţii sociale a calităţii vieţii la pacientele cu cancer mamar şi persoanele sănătoase, respectiv, la grupele de vârstă, scorurile totale au variat de la 9,30 la 14,30 (M=11,83; AS= 1,19).

Din cele trei raporturi F, prezentate în tabelul 1, doar unul este semnificativ statistic: F „lot” F (1, 194)= 18,427, p < .001 (M= 11,49 versus M= 12,16). Aceastaînseamnă că există diferenţe semnificative statistic între pacientele cu cancer mamar şi persoanele sănătoase, pacientele au un nivel mai scăzut al calităţii vieţii pe domeniul relaţii sociale, comparativ cu persoanele sănătoase, datorită faptului că efectul principal pentru loturi se prezintă ca semnificativ statistic.

Efectul variabilei vârstă asupra variabilei domeniul relaţii sociale al calităţii vieţii este nesemnificativ statistic F (2, 194)= 0,233, p >.05. Aceasta înseamnă că nu s-au găsit diferenţe semnificative între cele trei grupe de vârstă la subiecţii bolnavi (M=11,75 pe grupa 25- 36 ani, M=11,44 pe grupa 37-46 ani şi M=10,94 pe grupa 47-59 ani), comparativ cu persoanele sănătoase (M=12,09 pe grupa 25-36 ani, M=12,30 pe grupa 37- 46 ani şi M=12,53 pe grupa 47-59 ani).

De asemenea, efectul de interacţiune lot, vârstă şi domeniul relaţii sociale al calităţii vieţii este nesemnificativ statistic, F (2, 194)= 2,929, p >.05 [5].

Un scor scăzut al domeniului relaţii sociale înseamnă interferenţă marcată şi frecventă cu activităţile sociale normale datorită problemelor fizice sau emoţionale, iar un scor scăzut al domeniului rol emoţional se traduce prin existenţa unor probleme cu munca sau cu alte activităţi zilnice datorită problemelor emoţionale.

Factorii sociali joacă un rol deosebit de important în menţinerea stării de sănătate, iar neoplasmul prin consecinţele sale afectează pacientul suferind de această boală nu doar pe plan fizic ci şi social [6].

Faţeta relaţii personale investighează modul în care persoana recepţionează anturajul şi nevoia acestuia de relaţii intime. Sunt urmărite capacitatea şi posibilitatea de a iubi şi de a fi iubit, de asemenea capacitatea de a împărtăşi bucuria, fericirea sau tristeţea. Sunt investigate toate tipurile de relaţii personale (de cuplu, de prietenie, maritale), precum şi experienţa pozitivă sau negativă.

Rezultatele obţinute semnalează diferenţe semnificative între cele două loturi, în ceea ce priveşte relaţiile personale cu afectare asupra activităţii sexuale.

Suportul social explorează modul în care persoana resimte sprijinul, angajarea, încurajarea din partea familiei şi a prietenilor. Întrebările sunt centrate pe gradul în care anturajul sprijină persoana şi impart responsabilităţile cu acesta. Este inclus de asemenea şi rolul negativ pe care îl poate avea familia şi prietenii asupra persoanei, faptul că nu primeşte încurajări, că este respins, neglijat, nu primeşte sprijinul de care are mare nevoie. Sunt bine cunoscute beneficiile şi importanţa suportului social asupra celuilalt şi în special asupra celui aflat într-o situaţie nefericită.

Caracterul bolii, evoluţia sa, afectează nu doar viaţa pacientului ci şi cea a familie sale, din acest motiv scorurile obţinute raportează diferenţe semnificative între cele două loturi studiate [7, 8].

Activitatea sexuală evaluează dorinţa şi apetitul sexual, măsura în care o persoană îşi poate exprima normal satisfacţia şi nevoia sexuală. Întrebările din cadrul acestei faţete vizează energia sexuală, exprimarea şi satisfacţia sexuală. Orientarea sexuală nu este luată în considerare ci doar impactul activităţii sexuale asupra calităţii vieţii.

Activitatea sexuală se află în strânsă legătură cu faţetele stimă de sine, imagine corporală şi sentimente negative, toate acestea fiind afectate în cazul pacientelor cu neoplasm mamar.

Stima de sine se referă la sentimentele faţă de propria persoană. Stima de sine reflectă modul în care persoana se consideră eficientă şi satisfăcută de sine. Itemii vizează educaţia, capacitatea de a dobândi noi abilităţi, interacţiunea cu oamenii, autoacceptarea, relaţiile familiale, capacitatea de muncă [8].

Scăderea stimei de sine şi apariţia unui sentiment de neîmplinire, se pot datora lipsei de relaţii sociale, dar şi de participarea redusă la alte activitaţi.

Imaginea corporală şi înfăţişarea se referă la modul pozitiv sau negativ de a-şi percepe corpul, gradul în care sunt percepute modificările corporale. Imaginea corporală este influenţată şi de atitudinea celorlalţi faţă de înfăţişarea unei persoane.

Imaginea corporală poate fi modificată ca urmare a neoplasmului mamar cu efecte negative asupra calităţii vieţii.

Mastectomia totală sau parţială distorsionează imaginea corporală acestea putând fi cauza timidităţii şi jenei, a sentimentelor de inferioritate şi scăderii încrederii în sine.

Sentimentele negative vizează tristeţea, disperarea, anxietatea şi nervozitatea. Întrebările investighează modificările psihologice cum sunt depresia, mania, atacurile de panică, fără a evalua severitatea acestora [7, 8].

Incidenţa crescută a complicaţiilor legate de boală şi de tratament, integrarea socială deficitară şi lipsarelaţiilor sociale sunt consecinţe ale diverselor perturbări psihologice la pacienţii oncologici [7].

În ceea ce priveşte chestionarul de măsurare al nefericiri în rândul lotului studiat s-au obţinut diferenţe semnificative între cele două loturi pe toate variabilele măsurate (relaţia cu soţul şi copiii, anxietate, suferinţe afective, viaţă socială, dezamăgire, singurătate, depresie, independenţa personală şi satisfacţia vieţi (Tabel 2).

CONCLUZII

Cancerul de sân este cea mai frecventă tumoră malignă întâlnită la femei. Riscul de-a lungul vieţii de a dezvolta cancer de sân este de 1 la 8, şi riscul de-a lungul vieţii de a muri din cauza cancerului de sân este de 1 la 28. În România, sunt prezente anual aproximativ 50000 de cazuri de neoplasm mamar.

Un diagnostic de cancer afectează nu numai pacientul, ci şi familia, prietenii şi comunitatea individului.

De cele mai multe ori partenerul unui pacient cu cancer, este afectat cel mai semnificativ el dintre toţi membrii familiei. Atât pacientul cât si partenerul pot experimenta emoţii puternice, cum ar fi tristeţe, anxietate sau furie, ceea ce poate afecta relaţia.

De asemenea, cancerul poate avea un impact asupra sexualităţii şi intimităţii cuplurilor. Multe tratamente pentru cancer pot provoca reacţii adverse, cum ar fi nivelul scăzut al libidoului, uscăciune vaginală, sau depresie, care poate interfera cu actul sexual şi sexualitatea. Acest lucru poate contribui la apariţia anxietăţii şi la tensiune în cuplu, punând în dificultate comunicarea.

În plus, implicarea continuă în social şi în activităţile comunităţii trebuie să fie încurajată printre membrii familiei. Deşi este acceptabilă anularea activităţi când fizic sau emoţional este prezentă senzaţia de oboseală, ieşirea în afară a familiei poate ajuta la reducerea nivelului de stres.



Adresa de corespondenta:
magdalena.sandu@gmail.com