ISSN (print): 2068-8040



prepress / press / postpress

Revista de Neurologie si Psihiatrie a Copilului si Adolescentului din Romania

< Inapoi la lista articole

CHISTUL ARAHNOIDIAN DE CONVEXITATE CEREBRALĂ


Rezumat: (Ascunde rezumatul)

Din examinările CT craniocerebrale efectuate în serviciul de Radiologie şi Imagistică al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu” Timişoara,în anul 2016, au fost reţinute 2 cazuri diagnosticate cu chist arahnoidian de convexitate.Primul caz avea un chist arahnoidian voluminos prezentând un sindrom compresiv (cranio-cerebral) accentuat, iar al doilea caz avea dimensiuni moderatmărite, prezentând un sindrom compresiv cerebral moderat şi un sindrom compresiv asupra peretelui osos al orbitei şi globului ocular evident.



 

INTRODUCERE

Din totalul de 635 investigaţii cranio-cerebrale CT, efectuate în 2016 în Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Louis Ţurcanu” Timişoara, am reţinut 7 cazuri (1,1 %) cu diagnosticul de chist arahnoidian şi 8 cazuri (1,2%) cu diagnosticul de suspiciune de chist arahnoidian.

Din toate cele 15 cazuri de chist arahnoidian cerebral (inclusiv cele de suspiciune), 2 cazuri (13,3%) au fost cu localizare pe convexitatea emisferei cerebrale.

Chisturile arahnoidiene cerebrale reprezintă aproximativ 1% din toate masele intracraniene [3, 8].

Chisturile arahnoidiene cerebrale sunt leziuni congenitale benigne, de dimensiuni reduse şi asimptomatice în majoritatea cazurilor [1, 2, 3, 5]. Când apar simptomele, ele se datoresc măririi progresive, respectiv unui efect de masă (efect compresiv) [1] şi hipertensiunii intracraniane [2, 5].

Chistul arahnoidian cerebral de convexitate este un sediu rar (5%)[5].

MATERIAL ŞI METODĂ

Din cele 7 cazuri diagnosticate cu chist arahnoidian (în serviciul Imagistică CT) ale Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu” Timişoara au fost selecţionaţi 2 copii cu aspect imagistice particulare (primul cu iniţialele MDR, în vârstă de 6 ani, internat pentru următoarele acuze: retard cu elemente autiste, macrocranie, respective PC -57 cm la 7 ani, iar al doilea - DA, în vârstă de 14 ani, internat pentru TCC cu plagă palpebrală stângă şi episod HIC, motiv pentru care s-a efectuat CT în urgenţă.

Ambele cazuri nu prezentau semne neurologice specifice de focar.

Pacienţii au avut o investigaţie paraclinică adaptată la caz (EEG, CT cranio-cerebral şi angiografie cerebral CT - primul caz, CT cranio-cerebral al doilea caz).

Cazul al doilea a beneficiat şi de consultaţie oftalmologică.

În lucrarea de faţă, vor fi discutate aspectele imagistice ale celor 2 cazuri, aspecte care au condus la stabilirea diagnosticului (pentru a sublinia importanţa lor).

REZULTATE

Investigaţiile imagistice ale celor 2 pacienţi au constat din efectuarea unui examen CT cranio-cerebral, în cele 3 incidenţe specifice, iar la primul caz s-a

efectuat şi angiografia cerebrală CT.

Rezultatele examenului imagistic CT, după cum am subliniat mai sus, au fost esenţiale în stabilirea diagnosticului şi vor fi redactate mai jos, iconografia cazului nr. 1 incluzând 4 imagini CT, iar a celui de al doilea – 6 imagini.

Expunem mai jos imaginile imagistice (CT) ale celor două cazuri (vezi figurile 1-10).

CAZUL 1, MDR, 6 ANI

Fig. 1. Imagine CT – secţiune frontală, la nivelul ventriculilor laterali ce trece prin sinusurile sfenoidale:

chist arahnoidian cerebral voluminos (126,4 mm/65,3 mm):

– Asimetrie craniană (hemicraniul stâng mai voluminos, mai evident la nivelul calotei craniene);

– Structurile liniei de mijloc (coasa creierului şi septul pelucid) deviate la dreapta;

– Formaţiune chistică voluminoasă situată fronto- temporo-parietal stâng, net conturată, cu un perete imperceptibil imagistic CT; conţinutul formaţiunii are densitate lichidiană.

În fig. 2. Imagine CT – secţiune axială la nivel fronto- parietal (prin ventriculii laterali): chist arahnoidian voluminos (diametrul anteroposterior – 133 mm):

– Asimetrie craniană (hemicraniul stâng mai voluminos);

– Structurile liniei de mijloc deviate la dreapta.

În fig. 3 Imagine CT – secţiune sagitală: chist arahnoidian voluminos.

În fig. 4. Angiografie cerebrală – CT: artera cerebral medie de partea stângă are un traiect ascensionat (unghi de aproximativ 70 grade).

CAZUL 2, DA, 14 ANI

Fig. 5. Imagine CT – secţiune axială la nivelul lobului temporal (bilateral) ce trece prin orbite: chist arahnoidian de dimensiuni moderat mărite, cu efect compresiv asupra polului anterior al lobului temporal stâng şi asupra peretelui osos posterolateral al orbitei stângi (cu discret efect compresiv asupra globului ocular).

Fig. 6 şi Fig. 7. Imagine CT – secţiuni axiale la nivelul ventriculilor laterali: chist arahnoidian frontoparietal stâng, de dimensiuni moderat mărite (diametrul anteroposterior de 49,2 mm) cu discret/moderat efect compresiv asupra ventriculului lateral stâng şi asupra calotei craniene (moderat subţiată).

– Peretele chistului imperceptibil imagistic CT;

– Densitate lichidiană a formaţiunii chistice.

Fig. 8. Imagine CT – secţiune frontală la nivelul lobilor frontali, ce trece prin orbite şi sinusurile maxilare: chist arahnoidian frontotemporal stâng, de dimensiuni moderat mărite.

– Asimetrie craniană moderată, cu efect compresiv asupra craniului, la nivelul polului anterior al lobului temporal, asupra orbitei (peretele postero-

lateral) şi a sinusului maxilar stâng (peretele lateral);

– Densitate lichidiană a formaţiunii chistice.

Fig. 9. Imagine CT – secţiune frontală la nivelul lobilor temporali, ce trece prin sinusurile sfenoidale:

chist arahnoidian fronto-parieto-temporal stâng, de dimensiuni moderat mărite (52,1 mm/82,3 mm).

– Asimetrie craniană moderată, cu efect compresiv moderat asupra calotei craniene (temporoparietal) şi asupra sinusului sfenoidal stâng.

Fig. 10. Imagine CT – secţiune sagitală la nivel fronto-temporo-parietal stânga, ce trece prin urechea internă: chist arahnoidian moderat mărit cu diametrul vertical de 83,6 mm.

DISCUŢII

Aspectele Imagistice CT ale cazului 1, MDR se pot sintetiza astfel:

– chist arahnoidian cerebral voluminos (65,3 mm/126,4 mm/133 mm) situat fronto-temporoparietal stâng;

– densitate lichidiană şi perete imperceptibil CT, la nivelul formaţiunii chistice;

– macrocranie (macrocefalie) cu asimetrie craniană (hemicraniul stâng mai voluminos);

– structurile liniei de mijloc deviate la dreapta (septum pelucidum) şi ventricul lateral stâng moderat comprimat;

– modificare de traiect a arterei cerebrale mijlocii stângi, care apare ascensionată (unghi de aproximativ 70 grade);

Concluzie: chist arahnoidian cerebral voluminous situat frontotemporoparietal stânga cu un sidrom compresiv (cranio-cerebral) accentuat.

Aspectele Imagistice CT ale cazului 2, DA se pot sintetiza astfel:

– fără leziuni posttraumatice (cranio-cerebrale);

– chist arahnoidian de dimensiuni moderat mărite (49 mm/52,1 mm/83,6 mm) situat fronto-temporo- parietal stânga;

– densitate lichidiană şi perete imperceptibil CT, la nivelul formaţiunii chistice;

– discretă asimetrie a emisferelor cerebrale şi ventricul lateral stâng discret comprimat;

– aspect compresiv evident asupra peretelui osos al orbitei şi globului ocular stâng.

Concluzie: chist arahnoidian de dimensiuni moderat mărite situat fronto-temporo-parietal stânga cu sindrom compresiv cerebral moderat şi cu sindrom compresiv evident asupra peretelui osos al orbitei şi globului ocular.

Chistul arahnoidian cerebral este o leziune benigna congenitală cu conţinut lichidian (lcr), bine circumscrisă, prezentând un perete imperceptibil şi care nu comunică cu sistemul ventricular [5, 8].

Chistul arahnoidian cerebral are o poziţionare supratentorială excentrică sau infratentorială excentrică,exceptând chistul arahnoidian supraselar [1, 4]. Datorită poziţiei excentrice, poate comprima şi amprenta calota craniană [4, 7].

În ambele cazuri prezentate (chisturi arahnoidiene de convexitate, de dimensiuni mărite), formaţiunea chistică a avut densitate lichidiană, un perete imperceptibil, nu a comunicat cu sistemul ventricular şi a prezentat un sindrom compresiv asupra craniului (calota în primul caz şi etaj anterior al bazei craniului în al doilea caz).

În primul caz, datorită dimensiunilor voluminoase, efectul compresiv este semnificativ: structurile liniei de mijloc sunt deviate la dreapta, ventriculul lateral stâng este moderat comprimat, macrocranie (macrocefalie) cu grosimea calotei craniene moderat redusă în stânga (comparativ cu partea dreaptă). Pe angiografia cerebrală, artera cerebrală mijlocie de partea stângă are un traiect ascensionat (unghi de aproximativ 70%).

În cel de-al doilea caz, efectul compresiv cerebral este moderat (discretă deviere a structurilor liniei de mijloc şi discretă compresie asupra ventriculului lateral- stâng). Un efect compresiv mai evident este la nivelul peretelui osos al orbitei şi globului ocular stâng (deplasat anterior cu aproximativ 1,5 cm deoarece chistul se dezvoltă şi anterior de polul temporar anterior).

Diagnosticul diferenţial al chistului arahnoidian cerebral este cel al chisturilor intracraniene primare ne-tumorale.

La cele 2 cazuri prezentate (chist arahnoidian cerebral de convexitate, de dimensiuni mărite), în cadrul diagnosticului diferenţial, putem discuta de 2 patologii chistice intracraniene: chistul hidatic cerebral şi porencefalia.

Chistul hidatic cerebral este o patologie cerebral rară fiind apanajul copiilor (50-75% din cazuri) [7] situată în parenchimul emisferic, respectiv intra-axial; rareori este situat subarahnoidian [6]. Chistul este bine demarcat având un perete laminat compus din membranele chistului şi un perichist (la examenul CT nu se pot distinge membranele chistului de perichist) [6].

În fisurarea chistului hidatic apare forma lobulată, iar calcificările în chistul hidatic cerebral sunt rare (mai puţin de 1%) [6].

Cavitatea porencefalică este congenitală sau dobândită (posttraumatică, ischemică sau postchirurgical) [4].

Porencefalia este situată intraparenchimatos (leziune intra-axială) [4] şi comunică cu spaţiul sub-arahnoidian sau sistemul ventricular [4, 7]. Prezintă o glioză perilezională în substanţă albă perichistică [4, 7].

La cel de al doilea caz, datorită tabloului clinic instalat după un TCC acut a trebuit exclus un eventual hematom intracranian posttraumatic (prin consistenţa lichidiană a formaţiunii chistice şi prin sindromul compresiv asupra orbitei – proces expansiv de durată).

În ambele cazuri, diagnosticul de chist arahnoidian a fost stabilit prin examen imagistic CT pe baza următoarelor elemente imagistice comune: densitate lichidiană, perete imperceptibil CT şi sindrom compresiv cranio-cerebral de durată (mai evident în primul caz ce prezenta dimensiuni voluminoase ale chistului).

CONCLUZII

În cele două cazuri prezentate, examenul CT a fost decisiv pentru precizarea diagnosticului de chist arahnoidian de convexitate cerebrală, a permis evaluarea aspectului patologic (respectiv măsurarea dimensiunilor leziunilor chistice) şi aprecierea efectului compresiv.

În primul caz (chist arahnoidian voluminos), efectul compresiv (cranio-cerebral) a fost evident cu macrocranie (macrocefalie) şi cu devierea evidentă a structurilor liniei de mijloc.

În al doilea caz (chist arahnoidian moderat mărit), efectul compresiv cerebral a fost moderat la nivelul lobului temporo-insular, un efect compresiv evident existând asupra orbitei şi globului ocular (chistul s-a dezvoltat şi în faţa polului anterior al lobului temporal stâng).

Examenul CT a fost util pentru orientarea actului terapeutic.



Adresa de corespondenta:
magdalena.sandu@gmail.com