Al XX-lea Congres SNPCAR,

Băile Felix, 18-21.09.2019

Detalii privind
al XX-lea Congres SNPCAR: noutati, informatii, program, inregistrare, taxe, rezumate, cazare, sponsori, contact

A 42-a Conferinta Nationala de Neurologie − Psihiatrie si Profesiuni Asociate a Copilului si Adolescentului cu participare internationala


UTILIZAREA TEHNICILOR PROIECTIVE ÎN EVALUAREA RISCULUI APARIȚIEI UNOR URGENȚE PSIHIATRICE LA COPII ȘI ADOLESCENȚI

Autor: Ioan Gabriel Cornea

Unele dintre tehnicile proiective şi-au dovedit de-a lungul timpului utilitatea în diagnosticarea riscului apariţiei unor urgenţe psihiatrice. În acest articol vor fi abordate modalităţile de evaluare a riscului suicidar şi a descărcărilor paroxistice de agresivitate cu ajutorul a 3 tehnici proiective: Inventarul Psihodinamic Roerich, Testul de Apercepţie Tematică şi testul Szondi.

Utilizate corect, aceste 3 tehnici oferă indicii concludente privind riscul suicidar, fapt care permite evitarea unor tentative suicidare.

În ce priveşte descărcările paroxistice de agresivitate, acestea pot fi anticipate destul de precis cu ajutorul testului Szondi. Formulele care indică tendinţa de distrugere a celorlalţi, structura sadică, slabul control al afectelor şi al agresivităţii, iminenţa descărcărilor paroxistice de agresivitate, sunt indicii certe că o descărcare paroxistică de agresivitate poate avea loc în orice moment. Acest lucru permite o intervenţie eficientă care să stabilizeze emoţional şi comportamental persoanele aflate în această situaţie.

Chiar dacă tehnicile proiective nu permit realizarea unui prognostic foarte exact al momentului apariţiei unei situaţii/tulburări care constituie o urgenţă psihiatrică, unele dintre aceste tehnici oferă informaţii foarte importante privind riscul apariţiei unor astfel de urgenţe. Acest lucru înseamnă că se poate stabili că există un risc major că o anumită situaţie/tulburare se va declanşa, dar nu se poate preciza cu exactitate în cât timp (în câte zile sau ore) se va întâmpla acest lucru.

Nu se poate face un prognostic privind apariţia tuturor tipurilor de urgenţe psihiatrice, dar, cel puţin în cazul riscului suicidar/autolitic şi al descărcării paroxismale a agresivităţii, unele dintre tehnicile proiective aduc informaţii decisive.

Faptul că unele dintre tehnicile proiective oferă astfel de informaţii este datorat codării mult superioare în raport cu celelalte instrumente diagnostice concurente, ceea ce diminuează considerabil riscul simulării.

În ceea ce priveşte prognosticul riscului de declanşare a unui episod psihotic, utilizarea exclusivă a tehnicilor proiective este contraproductivă deoarece unele răspunsuri atipice pot fi considerate ca fiind psihotice, acest lucru fiind total eronat.

Tehnicile proiective care pot fi utilizate în evaluarea riscului suicidar/autolitic şi de descărcare a agresivităţii sunt: testul de Apercepţie Tematică (TAT), testul Szondi, Inventarul Psihodinamic Roerich (RPI), Testul Luscher şi testul Rorschach. Aceste teste pot fi completate la nevoie şi cu alte tehnici proiective, de exemplu cele de desen.

Este de dorit utilizarea unei baterii de tehnici proiective cel puţin din 3 considerente:

– rezultatele obţinute la un singur test sunt de cele mai multe ori insuficiente în realizarea unui prognostic exact;

– interpretarea corectă a răspunsurilor atipice sau a formulelor simptomatice;

– reducerea riscului unor interpretări eronate cauzate de posibile tentative de simulare.

În cazul în care din raţiuni de timp nu există posibilitatea aplicării mai multor tehnici proiective, se va alege testul cu cea mai mare relevanţă pentru cazul respectiv. În această situaţie se va ţine cont de motivul pentru care se efectuează evaluarea, de nivelul de dezvoltare intelectuală şi de înţelegere al subiectului, de datele existente despre acesta şi de timpul avut la dispoziţie.

Datele obţinute în urma aplicării tehnicilor proiective trebuie coroborate cu celelalte date despre subiect obţinute prin alte metode.

În cele mai multe situaţii, în urma aplicării tehnicilor proiective, în special când există indicii certe de risc auto şi heterolitic (risc suicidar, descărcare paroxismală a agresivităţii, etc), este obligatorie solicitarea unor informaţii suplimentare – de la subiect, aparţinători, şcoală, etc – care să ajute la stabilirea unui diag­nostic corect, şi totodată la realizarea unei intervenţii/prevenţii adecvate.

În timpul aplicării testelor, o atenţie deosebită trebuie acordată tentativelor de simulare. Tentativele de simulare au la bază 5 cauze: dezinteresul faţă de evaluare, neâncrederea în evaluator/respingerea acestuia, teama de rezultatele obţinute – în special de faptul că subiectul ar putea fi diagnosticat cu o boală psihică sau că se va face de râs – teama de pierdere a controlului asupra situaţiei şi dorinţa de a induce în eroare evaluatorul (această cauză apare în special în cazul subiecţilor agresivi, mai ales dacă prezintă şi trăsături antisociale). Metodele de simulare sunt determinate de nivelul de inteligenţă, de experienţa de viaţă – cu cât nivelul de inteligenţă al subiecţilor este mai ridicat/experienţa acestora de viaţă este mai mare, cu atât tentativele de simulare sunt mai rafinate -, şi, mai rar, de informaţiile pe care subiecţii le au despre testele folosite. Totuşi, dat fiind faptul că tehnicile proiective sunt mai bine codate, posibilităţile de simulare sunt limitate (acestea fiind descrise pentru fiecare test abordat).

În cazul subiecţilor cu risc auto şi heterolitic prevenţia se face particularizat pentru fiecare caz, având ca linii directoare:

– eliminarea sau diminuarea cauzelor (acolo unde este posibil) care au condus la apariţia problemei, acest lucru putând rezolva în mare parte problema;

– intervenţie psihologică (care să vizeze şi eventuala patologie asoceată), extinsă şi la membrii familiei/persoanele apropiate – acolo unde este necesar şi posibil. Intervenţia psihologică este inutilă în cazul copiilor/adolescenţilor cu trăsături sadice;

– monitorizarea psihologică la anumite intervale de timp, aceste intervale fiind stabilite în funcţie de tipul şi severitatea problemei;

– supraveghere, chiar şi permanentă în cazul copiilor/adolescenţilor cu ideaţie suicidară/de autodistrugere, dar care nu prezintă risc ridicat de acting-out;

– urmarea unui tratament psihofarmacologic, în special pentru diminuarea agresivităţii şi tratarea patologiei asociate;

– internarea de urgenţă în spital pentru cazurile mai grave – de exemplu în cazul iminenţei unei descărcări paroxistice de agresivitate sau a suicidului, evitându-se astfel acting-out-ul.

Interviul psihodinamic Roerich (RPI)

Adaptat după Roerich M. R. 2002

A fost introdus în anul 2002 în SUA de către Robert M. Roerich – membru al Asociaţiei Americane pentru Studiul Imageriei Mentale (New York) – ea fiind o tehnică proiectivă de imagerie mentală.

În România este cunoscută sub denumirea de „Interviul Drumului”.

Această tehnică a fost construită cu scopul de a evalua 5 subteme:

– o vedere de ansamblu a subiectului asupra vieţii sale dezvăluind totodată şi starea spirituală în general, dificultăţile şi problemele cu care el se confruntă;

– sentimente legate de sexualitate şi/sau intimitate cu ceilalţi;

– imaginea interioară de sine, stima de sine, sistemele suportive şi relaţiile cu părinţii, forţa sistemelor de susţinere şi a conexiunilor emoţionale;

– relaţiile de fidelitate şi sinceritatea dintr-o relaţie. Acest aspect nu poate fi luat în calcul la copii, el având relevanţă doar la persoanele care experimentează sau au experimentat o relaţie de cuplu;

– problema actuală sau trecută care îl deranjează pe subiect, cu impact major asupra vieţii, modul în care poate fi ea depăşită, precum şi credinţa că viaţa se va schimba sau va rămâne la fel. Aici poate fi evaluat riscul suicidar, dar acest lucru se va face doar coroborându-se datele obţinute la descrierea drumului şi la „casa sprijinului”.

Tehnica poate fi utilizată atât ca probă de evaluare, cât şi în intervenţia psihologică, ea fiind acceptată foarte uşor de către subiecţi deoarece nu este percepută ca întruzivă.

 

Descrierea probei

Există două tipuri de întrebări: cele standard (în număr de 15) şi cele obţionale care sunt abordate în manual, fără a fi cuprinse însă în inventarul standard. În funcţie de descrierea/răspunsurile subiectului (unii subiecţi descriu fără probleme ceea ce îşi imaginează, alţii răspund strict la întrebările care li se pun) pot fi puse şi alte întrebări clarificatoare.

Instrucţiunile se dau pe tot parcursul probei.

Instrucţiuni şi întrebări standard:

Percepţia generală a drumului:

Imaginaţi-vă că mergeţi de-a lungul unui drum…

Înregistraţi tot ceea ce vedeţi şi auziţi, precum un aparat de filmat. Survolaţi peisajul, observând ce se află în depărtare, fundalul, şi ceea ce vă înconjoară. Simţiţi pământul sub picioare. Sunteţi cel ce contemplă călătoria.

1. Ce culoare are drumul ?

2. Cum este suprafaţa drumului ?

3. Care este fermitatea drumului ?

Percepţia sexualităţii:

Continuaţi să mergeţi şi ajungeţi la un râu care trebuie traversat.

În faţa voastră este un râu; lăţimea şi adâncimea râului sunt alegerea voastră. Nu puteţi să-l ocoliţi, trebuie să vă imaginaţi o modalitate de a-l traversa. Tot ceea ce aveţi nevoie pentru a-l traversa se află deja în mintea voastră, doar imaginaţi-vă cum veţi proceda.

4. Cum traversaţi râul?

5. Cum arată apa?

6. Cât de repede curge apa?

7. Este ceva în apă ? Dacă da, ce anume?

„Casa sprijinului:

Aţi traversat râul şi continuaţi să mergeţi. Ajungeţi la o casă. Uitaţi-vă bine la casă. Observaţi impresia pe care v-o face.

8. Ce culoare are casa?

9. În ce stare este casa?

10. Locuieşte cineva acolo? Dacă da, cine?

Percepţia fidelităţii:

Ne continuăm în minte călătoria şi ajungem la un spaţiu deschis. Pe pământ se află un vas şi ne oprim să-l examinăm. Poate avea orice dimensiuni şi forme. Descrieţi vasul. Concentraţi-vă asupra aspectului, asupra stării în care se află şi asupra conţinutului.

11. Ce culoare are vasul?

12. În ce stare este vasul?

13. Este ceva în vas?

Obstacolul:

Continuaţi să mergeţi de-a lungul drumului şi daţi peste ceva care vă blochează calea. Vă opreşte în loc şi vă împiedică să înaintaţi. Acesta este obstacolul.

14. Ce obstacol este?

Puteţi depăşi obstacolul? Dacă da, în ce mod?

15. Ce vedeţi dincolo de obstacol?

În cazul copiilor cu dificultăţi de exprimare, indiferent din ce motiv, aceştia pot desena drumul, dar cu creioane colorate.

Indicii de suicid:

Este necesară cumularea următoarelor indicii:

Drum negru, gri sau roşu care este foarte dur, întrerupt sau cu prăpăstii, gropi adânci, pereţi înalţi – indiferent de tipul lor -, peste care se poate trece cu greu sau nu se poate trece;

Casă în care nu locuieşte nimeni/părăsită, eventual în stare proastă;

Încapacitatea de a trece obstacolul (obligatoriu) şi absenţa unui drum dincolo de acesta. În absenţa acestui element riscul suicidar este foarte scăzut sau absent. Un alt indiciu suicidar îl constituie obstacolul care este o poartă. Acest tip de obstacol este aproape tot la fel de relevant ca şi incapacitatea de a trece obstacolul şi absenţa drumului dincolo de obstacol.

În condiţiile în care obstacolul nu poate fi trecut, dar casa este locuită şi eventual în stare bună, riscul suicidar este scăzut deoarece există persoană de acroşaj, în această situaţie nefiind însă excluse parasuicidul sau riscul de vătămare corporală.

La această tehnică sunt posibile două modalităţi de simulare: fie, din diferite motive, subiectul nu îşi imaginează ceea ce i se cere şi răspunde formal la toate întrebările, fie subiectul spune altceva decât îşi imaginează.

Simularea poate fi contracarată prin întrebările suplimentare puse pe parcursul desfăşurării probei, deoarece în cazul dorinţei de simulare vor apărea neconcordanţe între răspunsuri sau în relatarea călătoriei. Refuzul de a-şi imagina ceea ce i se cere este considerat modalitate de simulare doar în condiţiile în care subiectul nu prezintă retard mental. În cazul subiecţilor care prezintă retard mental, utilizarea probei este contraindicată deoarece conduce la concluzii eronate.

În practică, subiecţii nu simulează la această probă, considerând-o neintruzivă.

Testul de Apercepţie tematică (TAT)

Henry A. Murray

TAT este o tehnică proiectivă ce urmărește să evalueze modelele de gândire, atitudinile față de sine și față de ceilalți, răspunsurile emoționale ale subiectului, defensele, nevoile şi paternurile sale de reacţie (inclusiv nivelul agresivităţii) la un material slab structurat. Cu ajutorul lui se pot obtine informaţii semnificative despre nivelul riscului suicidar şi despre eventuala sa motivaţie.

Un alt scop al testului îl constituie utilizarea lui în intervenţia psihologică.

Descrierea testului.

Materialul TAT-ului constă din 30 de imagini, în alb și negru, și o planșă complet albă.
Imaginile conțin personaje de diferite vârste şi de ambele sexe.

Acțiunile în care sunt angajate personajele, expresiile fețelor sunt redate într-un mod ambiguu, astfel încât să poată fi interpretate prin prisma trebuințelor, intereselor, emoțiilor, conflictelor caracteristice vârstei subiecților și experienței lor de viață.
Din cele 30 de imagini (plus planșa albă), 10 sunt valabile pentru toate categoriile de subiecți, iar celelalte au un caracter mai specific. Simbolurile din codurile planşelor au următoarele semnificații: B – imagini destinate baieților până la 14 ani; G – imagini destinate fetelor până la 14 ani; M – imagini destinate băieților peste 14 ani; F – imagini destinate fetelor peste 14 ani; GF – imagini destinate fetelor sub 14 ani și de peste 14 ani; BM – imagini destinate băieților sub 14 ani și peste 14 ani; MF imagini destinate băieților și fetelor peste 14 ani. Imaginile notate doar cu cifre sunt destinate tuturor vârstelor și ambelor sexe.

Modul de aplicare

Subiectului i se cere să elaboreze o povestire despre fiecare planșă care i se oferă, povestire care solicită subiectului următoarele aspecte: ce se întâmplă în planșa respectivă, evenimentele care au precedat situația respectivă, ce simt și gândesc personajele din planșă și cum se încheie povestirea respectivă.

În funcţie de ceea ce spune subiectul, pe parcursul povestirii pot fi puse şi întrebări clarificatoare/care să-i permită subiectului extinderea povestirii. Întrebările trebuie astfel formulate încât să nu sugereze vreun răspuns şi să nu implice judecăţi morale.

După ce subiectul îşi încheie povestirea este de dorit să i se pună următoarele întrebări:

„Ce-ţi vine-n minte când priveşti imaginea?”, „Ce simţi când priveşti imaginea?”, „Asemeni cu cineva personajele din imagine?”, ultima întrebare nu se adresează în cazul planşelor în care nu sunt personaje.

Unii autori recomandă două faze în aplicarea testului: faza de asociere (de aplicare propriuzisă a testului) şi faza de anchetă în care subiectul este întrebat care este sursa povestirii.

După aplicarea planşelor este necesară discutarea cu subiectul a răspunsurilor, aceste discuţii având rol clarificator. (Aronow; Weiss; Reznokoff, 2001; Bellak, 1991; Brelet- Foularde, 2003; Popescu, 2011 )

Nivelul de agresivitate este evaluat în principal cu două planşe: 8BM şi 9BM. Totuşi, în practică răspunsuri care să conţină un nivel ridicat de agresivitate se pot obţine şi la alte planşe, de exemplu 13MF sau 17GF, de aceea este utilă aplicarea întregului test. Acest lucru este necesar pentru că răspunsuri agresive se pot obţine la acele planşe a căror imagini subiectul le asociază cu diferite situaţii care au legătură cu experienţa lui de viaţă sau faţă de care el are anumite fantasme agresive.

Se consideră că subiectul prezintă un nivel ridicat de agresivitate doar dacă personajul cu care el se identifică (cel despre care se vorbeşte cel mai mult, ale cărui sentimente şi idei subiective sunt cele mai discutate) are manifestări agresive (de exemplu bate sau omoară alte personaje, distruge lucrurile, etc), la care se pot adăuga manifestări agresive ale subiectului în timpul testării (de exemplu bate cu pumnul în masă). Dacă pe parcursul testării subiectul are manifestări agresive, descărcarea paroxistică de agresivitate este iminentă, mai ales dacă aceste manifestări sunt coroborate cu „s+!” la testul Szondi. Nu se consideră că subiectul este agresiv dacă personajul cu care el se identifică este agresat, abuzat, etc.

Riscul suicidar este mult mai bine evaluat cu ajutorul TAT-ului.

Planşele de bază sunt: 3BM, 14 şi 17BM, dar răspunsuri care să conţină ideaţie suicidară pot exista şi la alte planşe, de exemplu la planşa 15 – la această planşă putându-se obţine ambele tipuri de conţinuturi, atât ideaţie suicidară, cât şi agresive – de aceea, şi în această situaţie este bine să fie aplicat tot testul, la bază stând aceleaşi considerente ca şi în cazul evaluării agresivităţii.

Ideaţia suicidară constă în faptul că personajul din imagine cu care subiectul se identifică, fie se sinucide, fie doreşte să o facă.

În funcţie de situaţiile care conduc la sinuciderea personajului principal sau la dorinţa acestuia de a o face, povestirile pot fi clasificate astfel (fără însă a avea pretenţia că această clasificare este completă):

– Povestiri în care sunt descrise situaţii care nu au corespondent în realitate (de exemplu, „femeia se sinucide pentru că i-a fost răpit copilul de către extratereştrii”).

Ideaţia suicidară din acest tip de povestiri este neconcludentă, necesitând cel mult investigaţii suplimentare, riscul suicidar fiind absent.

– Povestiri în care personajul se sinucide sau doreşte să o facă din cauza unor situaţii cu care subiectul s-ar putea întâlni de-a lungul vieţii şi la care el se aşteaptă (de exemplu pierderea unui părinte).

În aceste cazuri ideaţia suicidară este structurată şi indică de obicei situaţiile în care subiectul ar putea să se sinucidă. Deşi în aceste situaţii riscul suicidar este scăzut, intervenţia psihologică este necesară, ea având scop preventiv.

– Povestiri în care personajul se sinucide sau doreşte să o facă din cauza unei situaţii prin care subiectul a trecut. În aceste situaţii ideaţia suicidară este consistentă, riscul suicidar depinzând de depăşirea sau nu a situaţiei – dacă situaţia a fost depăşită, riscul suicidar la momentul testării este scăzut, în caz contrar, riscul este crescut. Indiferent de situaţie, subiectul rămâne cu potenţial suicidar, orice eveniment traumatic pe care nu-l va putea depăşi, putând conduce la suicid. În aceste cazuri este necesară, atât o evaluare psihologică mai profundă şi evident psihoterapie, cât şi evaluare psihiatrică.

– Povestiri în care personajul se sinucide sau doreşte să o facă din cauza unei situaţii cu care subiectul se confruntă la momentul testării. Aceşti subiecţi prezintă risc suicidar major, suicidul putând avea loc în orice moment, aceste cazuri reprezentând urgenţe psihiatrice – mai ales dacă datele obţinute cu ajutorul TAT-ului sunt confirmate şi cu ajutorul altor teste.

– Povestiri în care personajul se sinucide datorită autodevalorizării/a faptului că se simte singur. În aceste situaţii suicidul nu este iminent, dar poate avea loc în orice moment, acest lucru depinzând şi de alţi factori, de exemplu situaţii pe care subiectul nu le poate gestiona emoţional. Subiecţii care oferă astfel de povestiri sunt de cele mai multe ori depresivi.

– Povestiri în care eroul principal doreşte să se sinucidă, dar nu o face, iar povestirea se încheie aşa cum îşi doreşte subiectul. În această situaţie, nu este vorba de ideaţie suicidară reală, ci, eventual, de un risc de autovătămare superficială. Mobilul eventualei autovătămări îl constituie de cele mai multe ori impresionarea/şantajarea emoţională a persoanei vizate pentru a-şi atinge scopurile. Acest lucru este cu atât mai probabil, cu cât subiecţii prezintă o personalitate cu structură hystrionică.

În ultimele două situaţii, trebuie stabilit dacă pe lângă ideaţia suicidară nu există şi alte tulburări psihice.

În special în cazul tipului „4” de povestire, în evaluarea riscului suicidar trebuie să se ţină cont şi de alţi factori:

Teama de moarte: dacă subiectul are o teamă puternică de moarte, suicidul este puţin probabil, cu excepţia situaţiei în care acesta prezintă explozii afective, eventual dublate şi de comportament histrionic. În această situaţie, comportamentul subiectului este impredictibil, suicidul putând avea loc în orice moment.

Exploziile afective: dacă subiectul prezintă explozii afective, riscul suicidar este potenţat, comportamentul subiectului fiind impredictibil, mai ales dacă acestea sunt dublate şi de un comportament histrionic.

Comportamentul histrionic: acesta potenţează riscul parasuicidar. Acest comportament are două scopuri: fie ca subiectul să atragă atenţia asupra sa, fie pentru a obţine de la persoanele vizate comportamentele dorite.

Instabilitatea emoţională: este un factor care creşte nivelul riscului suicidar deoarece subiectul poate ca într-un anumit moment să înţeleagă şi să aibă capacitatea de a depăşi problema cu care se confruntă, iar în următorul moment să trăiască starea contrarie şi să treacă la acting-aut.

Nivelul voinţei: dacă subiectul prezintă o voinţă puternică, riscul suicidar este potenţat. În aceeaşi situaţie, în cazul unei voinţe slabe, riscul suicidar este diminuat deoarece este extrem de probabil ca, chiar dacă subiectul şi-a construit un plan de a se sinucide, el nu va avea resurse să-l pună în aplicare.

Este indicat ca, atât în cazul riscului suicidar, cât şi în cazul agresivităţii, rezultatele de la TAT să fie coroborate cu rezultatele de la alte tehnici proiective.

În cazul TAT-ului, posibilităţile de simulare constau, fie în faptul că subiectul povesteşte altceva decât vede sau gândeşte, fie povesteşte incomplet ceea ce vede şi gândeşte. La anumite planşe simularea poate apare din cauza jenei sau discomfortului pe care subiectul le resimte când priveşte acele planşe, fie din cauza unor emoţii foarte puternice pe care i le evocă planşele şi pe care el doreşte să şi le reprime sau să le ascundă.

Modalităţile de contracarare a simulării constau în adresarea unor întrebări clarificatoare subiectului în timpul aplicării planşelor şi în monitorizarea comportamentului şi a stării psihice a acestuia pe parcursul testării.

Dacă pe parcursul povestirii uneia sau mai multor planşe subiectul prezintă agitaţie motorie, îşi mişcă privirea sau evită contactul vizual cu examinatorul, zâmbeşte, dar zâmbetul nu concordă cu ceea ce el povesteşte, este evident faptul că doreşte să ascundă anumite lucruri. În această situaţie i se pot pune întrebări suplimentare subiectului şi i se poate sugera faptul că v-aţi dat seama că el doreşte să ascundă ceva şi că este în avantajul lui să renunţe la această tentativă. Dacă sunt abordaţi cu tact, subiecţii îşi schimbă atitudinea şi devin cooperanţi dacă realizează că nu pot ascunde ceea ce gândesc şi că examinatorul nu le este ostil. Pot fi puse şi alte întrebări care să-i determine pe subiecţi să spună tot ceea ce gândesc legat de o anumită planşă, dar aceste întrebări trebuiesc formulate în funcţie de context, ne existând o reţetă standard.În aceste situaţii, copii şi adolescenţii simt nevoia să se reasigure de confidenţialitatea psihologului, unii dintre ei având nevoie şi de suport emoţional la povestirea unor planşe, de obicei a planşelor care au un puternic impact emoţional asupra lor.

Testul Szondi

Leopold Szondi

Scopul testului

Evaluarea pulsiunilor şi a dinamicii pulsionale.

Descrierea testului

Testul este conceput pentru a evalua 4 pulsiuni, fiecare având câte două tendinţe:

Vectorul Sexual (S)

Reflectă intensitatea și modul de manifestare a trebuințelor sexuale și agresive ale subiectului. De aici rezultă identificarea sexuală a individului, pe cei doi versanți ai săi: feminitatea și masculinitatea. Feminitatea este asociată cu un spirit mai blând, mai pasiv, cu blândețe și tandrețe, în timp ce masculinitatea este asociată cu spiritul incisiv, activ, dominator, agresiv. Orice persoană conține un aliaj format din ambele elemente, dar unul este predominant. Analizând acest vector putem afla intensitatea trebuințelor sale erotico-sexuale, agresive, dar și capacitatea de sublimare a libidoului. Factorul h (reprezentat de fotografiile cu homosexuali) reflectă trebuința de tandrețe, de erotism, iar factorul s (reprezentat de fotografiile cu sadici) măsoară nevoia de activism fizic, de dominare și de manipulare efectivă a obiectelor din mediu.

Vectorul Paroxismal (P)

Indică gradul de labilitate sau de rigiditate al cenzurilor afective, adică modul de control al manifestărilor emoționale. Factorul e ne arată în ce masură subiectul dorește să își controleze afectele dure, gen furie, iritabilitate și să adopte o atitudine etică de intrajutorare. Factorul hy reflectă intensitatea cenzurii morale, respectiv controlul exprimării emoțiilor tandre, neagresive.

Vectorul EULUI (Sch)

Arată forta Eului, gradul de complexitate al mecanismelor de apărare, controlul general al comportamentului subiectului. Factorul k reflectă tendința organismului de a se diferenția de ambianța, de a fi independent, iar factorul p reflectă tendința de fuziune afectivă cu mediul și de spargere a granițelor Eului, într-un contact care să anuleze distanța dintre obiect și subiect.

Vectorul de Contact (C)

Arată cât de stabile și de satisfăcătoare sunt relațiile obiectuale ale individului. Factorul d se referă la trebuinţa de căutare în mediu a obiectelor care să fie investite afectiv, iar factorul m se referă la tendința de acroșare de aceste obiecte.

Materialul testului

Constă în 48 de fotografii, fiecare fotografie prezentând figura unui bolnav mental. Ele sunt repartizate în șase serii de câte opt fotografii. Fiecare serie prezintă un homosexual, un sadic, un epileptic, un isteric, un schizofren catatonic, un schizofren paranoid, un maniaco-depresiv în fază depresivă, un maniaco-depresiv în fază maniacală.

Aplicarea şi codarea testului

Are două faze: de alegere propriuzisă şi de asociere, la copii cea de asociere nefiind aplicabilă.

În faza de alegere propriuzisă i se cere subiectului să aleagă două persoane simpatice, apoi două antipatice (pentru profilul de faţadă), apoi încă două persoane antipatice (pentru profilul de culisă).

Persoanele simpatice (inclusiv cele două rămase) se notează cu “+”, iar cele antipatice se notează cu “-“.

Există formule şi indici Szondi utili în evaluarea agresivităţii şi riscului suicidar (Tabelul 1).

s+! Tendinţe sadice (agresivitate foarte ridicată)
s-! Tendinţe masochiste
h+/s+! Încărcare sexuală cu agresivitate
H0/s+! Tendinţă de distrugere a celorlalţi
H0/s-! Tendinţă spre autodistrugere
e- Slab control al afectelor; echilibru afectiv instabil indicat de fregvenţa cu care e- trece în e0
s+/e- Descărcare paroxistică de agresivitate; lipsa de control a agresivităţii
Hy+ Dorinţa de a ieşi în evidenţă; comportament histrionic
k-! Tendinţă suicidară
m- Comportament antisocial
s+/d0/m- Comportament antisocial
h0/s+!/e- sau e0/m- Iminenţa descărcării paroxistice de agresivitate
S+/e-/m- Structură de personalitate antisocială
h0/s-!/k-!/d0 Risc suicidar major
h0/s-!/hy+/k-!/d0 Risc major de parasuicid
h0/s-!/k+/p- Risc suicidar

Tabelul 1 Formule şi indici Szondi utili în evaluarea agresivităţii şi riscului suicidar.

Formulele care indică tendinţa de distrugere a celorlalţi, structura sadică, slabul control al afectelor şi al agresivităţii, iminenţa descărcărilor paroxistice de agresivitate, sunt indicii certe că o descărcare paroxistică de agresivitate poate avea loc în orice moment. Aceste situaţii nu constituie urgenţe psihiatrice, dar este imperios necesară, atât terapia psihofarmacologică, cât şi psihoterapia pentru ameliorarea stării acestor persoane. În absenţa terapiei psihofarmacologice, orice alt tip de intervenţie este inutilă, persoanele cu nivel ridicat de agresivitate nu suferă, ci îi fac pe ceilalţi să sufere, astfel că nu au nici un motiv plauzibil să-şi dorească vindecarea.

Sunt 3 situaţii în care profilele szondi sunt nule:

Subiectul alege după un anumit algoritm, adică alege pozele situate în aceleaşi poziţii. Această situaţie are 4 cauze posibile: anxietate foarte puternică faţă de testare/examinator, un posibil blocaj psihic, neînţelegerea instructajului şi dorinţa de simulare.

Subiectul alege fotografiile fără să le privească. Această situaţie este cauzată de dorinţa de simulare şi de dezinteresul faţă de testare, ADHD, şi, mai rar, de neînţelegerea instructajului.

Aparent persoana alege pozele respectând instructajul, dar alegerile sale nu sunt conform cu ceea ce el gândeşte şi simte. Această situaţie este o formă evidentă de simulare. Subiecţii care procedează astfel au un nivel ridicat de inteligenţă şi de obicei doresc să ascundă nivelul foarte ridicat de agresivitate sau chiar comportamentul antisocial/patologic. Este foarte greu de depistat o astfel de situaţie, singurele indicii fiind date de neconcordanţa profilelor cu datele existente despre subiect şi cu rezultatele obţinute la alte probe şi eventual de posibile manifestări comportamentale din timpul testării care să indice un comportament simulant, de exemplu evitarea contactului vizual, o anumită stare de anxietate, etc. (Adaptat după Szondi, 1952, Deri, 1949,Melon 1997, Dumitraşcu 2005, www.szondiforum.org)

Poveste slavonă de dragoste-2

Traducere după Djos V., 2011

Pe malul unui râu învolburat locuia o fată pe nume Luba (L). Ea era la vârsta la care îşi aştepta marea iubire, dar în jurul ei locuiau doar bărbaţi însuraţi, alcoolici sau cu dizabilitaţi. Dacă ar fi fost de acord să îşi încerce norocul cu vreunul dintre ei, soarta ei poate ar fi ajuns să fie diferită. Oricum, ea nu vroia să îşi irosească visurile pe ceva mai puţin decât spera.

Dmitry (D), vecinul ei care cunoştia şi se băga în vieţile celorlalţi şi care i-a oferit diferiţi pretendenţi, i l-a recomandat şi pe Sergey (S), care locuia pe partea opusă a râului. Sergey a văzut-o într-o zi înotând în râu şi de atunci vroia să fie “prietena” lui. El a trimis-o pe bătrâna Maria (M), o peţitoare, care şi-a dat toată silinţa să îl laude pe Sergey şi să o facă pe Luba să creadă că el este cel menit să îi fie soţ. Dorinţa de a fi cu el, creştea tot mai mult, dar între ei curgea râul care era şi graniţă de stat.

Exista totuşi un pod îngust peste râu. Konstantin (K), grănicerul stătea la datorie şi permitea doar trecerea persoanelor pe care el le plăcea. Luba l-a rugat să o lase să treacă peste râu, dar lui nu i-a plăcut de ea, aşa că a refuzat-o. Atunci Luba a apelat la vecinul ei, Dmitry, care cunoştea pe toată lumea şi pentru care, sincer vorbind, parcă nu existau frontiere. Dmitry i-a promis că va găsi pentru ea o modalitate de a trece râul. Au trecut zile şi săptămăni.

Disperată, fata a alergat la Colonelul Petrov (P), comandantul grănicerului şi l-a rugat să o lase să treacă pe partea cealaltă. Acesta a fost surprins şi a rugat-o să-i explice de ce dorea să ajungă acolo. Ea i-a povestit despre dragostea ei. Era noapte şi povestirea ei i-a amintit colonelului de tinereţea lui, de o dragoste nefericită care i-a distrus căsnicia. El i-a comandat lui Konstantin să o lase pe Luba să treacă. Totuşi voia să se mai gândească. Văzând că colonelul începea să ezite, ea s-a grăbit pe pod spre partea cealaltă înainte ca acesta să se răzgândească.

De cealaltă parte a podului era un alt grănicer, pe nume Eugene (E). El tocmai suferea adânc deoarece cu o zi în urmă, soţia s-a l-a înşelat. Dacă Luba ar fi umblat încet, poate că nici nu o observa. Dar ea alerga. Eugene a oprit-o şi a întrebat-o la cine se grăbea la o oră aşa târzie. Ea i-a spus despre dragostea ei. Eugen s-a enervat pe faptul că Sergey era iubit atât de mult, în timp ce pe el soţia îl înşela.

“Nu e corect!”, a gândit el. Eugene a prins-o pe Luba şi a violat-o. După ce s-a simţit puţin mai bine, i-a dat drumul. Era întuneric. Nu i-a văzut nimeni.

Dar Istratiy (I), care tocmai îşi făcea obişnuita sa patrulă de seară, a auzit ceva când trecea pe pod, şi a văzut-o pe Luba aranjându-şi hainele. El le-a spus tuturor, inclusiv lui Sergey, colorând şi adăugând atâtea detalii acestui episod sexual, încât, părea ca o aventură sălbatică. Luba s-a dus la Sergey să îi explice totul sperând că va găsi înţelegere şi protecţie la el. Sergey însă, a întâmpinat-o cu ură. El a spus: »Eu te voiam întreagă, nu am nevoie de resturi.Voi cere prostituatelor să steie departe de mine”. Luba a simţit ca şi cum a fost lovită în cap cu un ciocan greu. Şi-a pierdut întreg viitorul. Viaţa ei şi-a pierdut sensul. În timp ce umbla de-a lungul râului, şi-a amintit că pentru a trece podul înapoi ar trebui să treacă pe lângă Eugene, aşa că s-a aruncat în râu şi s-a înecat.

Precizare: se aplică de la vârsta de 14 ani dar este contraindicată aplicarea ei la persoanele cu retard mental sau cu intelect de limită deoarece nu o înţeleg

Interpretare

După citirea poveştii i se cere subiectului să ordoneze toate personajele în ordinea vinovăţiei începând de la cel mai vinovat până la cel mai nevinovat.

Cotarea: se punctează toate personajele în ordinea notată de subiect începând cu un punct pentru cel mai vinovat, până la 8 puncte, pentru cel mai nevinovat.

Sunt de interes 2 indici:

1 Indicele de criminalitate (IC): acesta indică o eventuală predispoziţie de a comite o crimă.

Modul de calcul: CI=∑e+hy/∑k+p.

Un indice situat între 0 şi 1 este considerat normal, peste 1, cu cât IC este mai mare,cu atât subiectul prezintă un potenţial criminogen mai ridicat, această din urmă situaţie îndicând şi nivelul ridicat de agresivitate al subiectului.

2. Raportul (indicele) de orientare – spre trecut sau spre viitor (O): indică preponderenţa orientării persoanei, fie spre trecut, fie spre viitor. O persoană orientată preponderent spre trecut are risc suicidar mai ridicat decât una orientată preponderent spre viitor.

Modalitate de calcul: O=∑k+p+d+m/∑h+s+e+hy.

Un indice situat între 0 şi 1 arată o o persoană orientată spre trecut, iar unul situat peste 1, indică orientarea persoanei spre viitor. În acest ultim caz, cu cât indicele este mai mare, cu atât persoana este mai orientată spre viitor.

Cazuistică

Precizare: Fiecare caz va fi analizat doar în ceea ce priveşte riscul suicidar, nivelul de agresivitate şi aspectele conexe legate de acestea.*

Exemplul 1

Fată de 16 ani provenită dintr-o familie cu un nivel material foarte precar şi cu norme morale absente. Ea s-a prostituat de la 13 ani, fiind încurajată de mamă căreia îi dădea din banii obţinuţi. A renunţat definitiv la acest lucru în urmă cu un an şi jumătate datorită începerii unei relaţii cu un băiat.

Interviul Psihodinamic Roerich

Tipul de drum

1. Ce culoare are drumul? Negru.

2. Cum este suprafaţa drumului? Dreaptă, netedă.

3. Care este fermitatea drumului? Este tare.

Casa sprijinului

8. Ce culoare are casa? Roz.

Din ce material este casa? Din bolţari.

9. În ce stare este casa? În stare bună.

10. Locuieşte cineva acolo? Dacă da, cine? Nu locuieşte nimeni.

Obstacolul

14. Ce obstacol este? A căzut un pom mare şi nu mai pot trece.

Puteţi depăşi obstacolul? Dacă da, în ce mod? Nu pot pentru că este prea mare.

15. Ce vedeţi dincolo de obstacol? O casă.

Mergeţi mai departe şi ajungeţi la alt obstacol.

Ce obstacol este? Mi-am rupt piciorul.

Puteţi depăşi obstacolul? Dacă da, în ce mod? Nu pot.

Ce vedeţi dincolo de obstacol? Un spital.

Precizare: în acest caz, interviul conţine şi alte întrebări decât cele standard.

Interpretare: absenţa riscului suicidar, dar risc de autovătămare pentru a primi ajutor, pentru a fi în atenţia celorlalţi şi pentru a obţine de la persoana vizată comportamentul dorit. (casa care se află dincolo de primul obstacol semnifică nevoia de sprijin, iar spitalul de la al doilea obstacol semnifică nevoia de ajutor material şi de a fi în centrul atenţiei)

S P Sch C
Aplicaţia H S E hy K P D m
I + + +- 0
II + +- +- + 0
III + 0 +- + +
IV + + + + +
V + 0 +-! +- + +
VI + 0 + +- 0 + +
VII + + +- + +- +
VIII + 0 + + 0 + -!
IX + 0 +- + + 0 -!
X + + 0 + 0

Interpretare:

Comportament, atât feminin, cât şi masculin, „s” având ambele tendinţe – şi „+” şi „-„.

S+e-: slab control al agresivităţii, mai ales că s+ se transformă de fiecare dată în s0, fapt care indică o descărcare paroxistică de agresivitate.

Desele fluctuaţii ale factorului „e” indică un control slab al afectelor.

Hy+/+-: structură histrionică. În 8 din cele 10 profile hy este „+” sau „+-„. Acest lucru coroborat cu slabul control al afectelor conduce la un comportament imprevizibil care poate consta, atât în descărcări paroxistice de agresivitate, cât şi în autovătămari superficiale.

Desele fluctuaţii ale factorilor din vectorul „Sch” indică o slabă structurare a eu-lui şi riscul apariţiei unui posibil proces patologic.

M-: absenţa persoanei de ataşament, m+ apare doar în 3 profile consecutive, acest lucru indicând o formă tranzitorie de ataşament. Acest lucru este întărit de faptul că m- este acompaniat de d+ şi d0.

Existenţa lui s+e-m- indică riscul apariţiei personalităţii antisociale, acest lucru fiind întărit şi de prezenţa lui m- în 7 din cele 10 profile. Acest risc depinde foarte mult de mediul social în care fata se va afla de acum înainte.

Concluzii:

Fată cu comportament, atât masculin, cât şi feminin, cu un slab control al afectelor şi al agresivităţii, cu un comportament histrionic, în condiţiile absenţei persoanei de ataşament, prezintă potenţial de descărcări paroxistice de agresivitate, de dezvoltarea personalităţii antisociale şi de autovătămare – ea se autovatămă doar în condiţiile în care doreşte să obţină de la persoana vizată un anumit comportament.

Testul de Apercepţie Tematică

3BM. Un băiat s-a despărţit de prietena lui că prietena lui l-a înşelat cu cel mai bun prieten al lui şi el când s-a despărţit de ea, pe stradă a văzut un stâlp cu o piatră, s-a aşezat acolo, a pus capul pe piatră şi a plâns. Ce mai este în imagine? Un cuţit. De ce se află cuţitul acolo? A vrut să se omoare că de ce l-a înşelat prietena lui. Ce se întâmplă mai departe? Băiatul a hotărât să îi mai dea o şansă la fată şi să fie din nou împreună şi să uite tot şi să fie fericiţi, deşi asta nu se poate uita niciodată. Ce îţi vine în minte când priveşti imaginea? Pe Flavius că eu nu l-am înşelat pe el, dar el m-a înşelat, nu este cea mai bună prietenă a mea, cu o fată şi el tot îmi zice că „nu te-am înşelat”. Ce simţi când priveşti imaginea? Tristeţe. Îl asemeni cu cineva pe băiatul din imagine? Da, cu mine.

3GF. Un băiat care stă la uşă. Băiatul vrea să deschidă uşa plângând pentru că mama lui este bolnavă la pat, ea a vrut să se sinucidă şi a închis uşa să nu o găsească nimeni, pentru că doamne feri avea cancer şi nu a vrut să sufere nici ea, nici copilul ei şi s-a gândit că poate este mai bine aşa şi pentru copilul ei. Ce se întâmplă mai departe? Mama lui până la urmă s-a hotărât să se omoare că a suferit prea mult şi nu mai vrea să sufere nici ea nici copilul. A reuşit să se sinucidă? Da. Ce îţi vine în minte când priveşti imaginea? La moarte. Să înţeleg că îţi este teamă de moarte? Da. S-ar putea să moştenesc? Bunicul a avut cancer şi mătuşa Viorica a avut cancer şi a murit. Ce simţi când priveşti imaginea? Tristeţe mare. Îl asemeni cu cineva pe băiatul din imagine? Da, cu unchiul meu.

8BM. Sunt 4 oameni. Unul este pe masă întins pe spate şi un bărbat îl taie cu cuţitul. Celălalt bărbat din spate se uită către ei iar bărbatul ăstalalt stă trist că de ce îl taie pe ăsta. Unde se află ei? Într-o cameră. Lângă bărbatul de pe masă este o puşcă. Cine şi de ce îl taie? Nu ştiu, poate a făcut rău. Ce rău a făcut? A fost cu ei în gaşcă şi el a vrut să iasă şi ăştia au zis că nu, să nu iasă, să rămână cu ei. În ce gaşcă este? Într-o formaţie de muzică. Ce se întâmplă mai departe? Bărbatul care vrea să îl taie îi spune ”Vrei să rămâi cu noi sau te omorâm?” şi bărbatul i-a zis ”Rămân cu voi, dar cu o condiţie: să îmi luaţi şi fratele” şi îi spune bărbatul care vrea să îl taie „Da îl luăm şi pe el dar să facă ce spun eu”. Ce vroia să îi spună să facă? Să-l asculte, să cânte ce muzică vrea el, să meargă unde îl trimite. De ce vor să îl omoare dacă nu mai vrea să fie în formaţie cu ei? Pentru că ştie multe: că au omorât înainte, că se ocupă cu droguri. Îl vor lua şi pe fratele lui? Da, şi fratele băiatului îi spune: „Tu te ocupi doar cu droguri” Ce îţi vine în minte când priveşti imaginea? Nimic. Ce simţi când priveşti imaginea? Nimic. Asemeni cu cineva vreounul dintre personajele din imagine? Nu.

15. (rezistenţă) Un bărbat îmbrăcat în negru merge la 12 noaptea în cimitir şi rupe crucile. El este satanist, merge în cimitir, se droghează, face porcării pe acolo. (oftat). Ce s-a întâmplat înainte? El a fost un om bun, muncitor, trăia la ţară, da când a venit – s-a mutat la oraş – a văzut cum este viaţa aici, s-a împrietenit cu nişte satanişti, s-a luat după ei şi a ajuns ca ei. Ce stare sufletească are? De drac. Ce se întâmplă mai departe? Tot aşa rămâne, va sta tot lângă prietenii lui, se va muta cu ei. Ce îţi vine în minte când priveşti imaginea? Nimic. Ce simţi când priveşti imaginea? Nimic. (voce stinsă) Îl asemeni cu cineva pe bărbatul din imagine? Poate cu mine seamănă, dar eu nu sunt drac.

Interpretare:

Povestirea de la planşa 3BM este încadrată în tipul 6, ea fiind de fapt o reproducere fidelă a relaţiei ei cu partenerul. În această situaţie nu este vorba despre un risc suicidar real şi nici de ideaţie suicidară, ci despre un eventual risc de autovătămare pentru a şantaja emoţional persoana vizată.

Povestirea de la planşa 3GF se încadrează în tipul 2. Ideaţia suicidară este legată de situaţia în care ea ar suferi de o boală care nu i-ar mai permite să se îngrijească. În această situaţie este extrem de probabil ca ea să recurgă la suicid.

Din povestirile de la planşele 8BM şi 15 se decelează un nivel foarte ridicat de agresivitate, predispoziţie pentru comportament antisocial şi activităţi ilicite.

Concluzie: persoană cu risc suicidar doar în situaţia unei boli incurabile, cu risc de autovătămare corporală, dar şi cu un nivel foarte ridicat de agresivitate, predispoziţie pentru comportamentul antisocial şi activităţi ilicite.

Concluzii generale:

Fată cu slab control al afectelor şi al agresivităţii, cu predispoziţie spre comportamentul antisocial şi activităţi ilicite, pe fondul unei personalităţi cu structură histrionică.

Risc suicidar doar în situaţia unei boli care nu i-ar mai permite să se îngrijească.

Risc de autovătămare, dar numai pentru a-şi impresiona/şantaja emoţional partenerul (de care nu este ataşată).

Acest caz nu este o urgenţă psihiatrică, fata necesitând psihoterapie de lungă durată şi monitorizare psihologică, în caz contrar, evoluţia ei va fi extrem de nefavorabilă.

Exemplul 2

Băiat de 18 ani, provenit dintr-o familie monoparentală, mama neavând niciodată autoritate asupra sa şi a fratelui său. Prezintă un nivel ridicat de agresivitate pe care caută să şi-o mascheze în faţa cadrelor didactice. După prima aplicare şi după ce i-a fost oferită interpretarea elevul nu s-a mai prezentat la următoarea aplicare.

Profil Szondi

S P Sch C
h S e hy k p D M
+ +! + 0

Interpretare:

H+s+!: încărcare sexuală cu agresivitate (acest lucru în condiţiile în care din anamneză a rezultat că ultima relaţie sexuală a avut-o în dimineaţa testării);

S+!e-: descărcări paroxistice de agresivitate;

S+!e-m-: structură de personalitate antisocială;

s+e-hy-: puţin interesaţi de modul în care acţiunile lor îi afectează pe ceilalţi; urmărirea propriului avantaj egoist.

Precizare: ulterior aplicării probei, în aceeaşi zi băiatul şi-a agresat fizic partenera.

Concluzie: descărcare paroxistică de agresivitate pe fondul urmăririi propriului avantaj egoist şi al structurii de personalitate antisocială.

Exemplul 3

Fată de 17 ani şi jumătate cu inteligenţă peste medie, provenită dintr-o familie în care tatăl şi bunica se comportă arbitrar şi autoritar cu ea pretextând că-i vor binele. Atât comportamentul celor 2, cât şi problemele de vedere au condus la absenţa stimei de sine şi la un complex de inferioritate. În condiţiile în care tatăl consumă alcool, acesta devine dezinhibat, de cele mai multe ori ameninţând-o, şi, foarte rar, agresând-o, chiar şi fără un motiv real. Mama vitregă este singura persoană de ataşament din casă, iar cu mama naturală nu mai ţine legătura.

Profile Szondi

S P Sch C
Aplicaţia H s E Hy K P D m
I + -! +- 0 + + 0
II + -! +- +- 0 0 +! 0
III 0 +- +- 0 + +- 0
IV + +- +- 0 0 + 0
V 0 -! +- +- 0 + + 0
VI + -!! +- + 0 + 0
VII 0 -! +- + + + +-
VIII + -! +- 0 + 0 0
IX + -! +- +- 0 + 0 0
X + -! +- +- 0 + + 0

Interpretare:

– s-!: structură masochistă. În 8 din cele 10 profile s- este cu minim un „!”, ceea ce arată că este o structură masochistă bine conturată.

– h0s-!: tendinţa de autodistrugere care conţine de obicei ideaţie suicidară.

– s-!e- din primul profil indică furie întoarsă împotriva propriei persoane, acest comportament fiind potenţat şi de structura hystrionică.

e+-: ambivalenţă în controlul agresivităţii şi al emoţiilor; comflict afectiv care poate duce la crize coleroase periodice, dar nu la manifestări antisociale;

hy+-: conflict resimţit conştient; tensiune intrapsihică, care reflectă nehotărârea de a-şi exprima sentimentele; componenta hy+ din structura lui hy+- indică o personalitate histrionică, mai ales că hy+- se regăseşte în 7 din cele 10 profile.

Concluzie: persoană cu tendinţe spre autodistrugere şi momente de întoarcere a furiei împotriva propriei persoane,pe fondul unei personalităţi cu structură masochistă şi histrionică. În această situaţie există un risc suicidar real, dar numai în situaţii limită, pe care nu le poate gestiona emoţional, iar autocontrolul emoţional şi al agresivităţii este absent.

Testul de Apercepţie Tematică

3BM. Aşa! Este un om care stă – nu întins pe jos, aşa pup – şi cu capul sprijinit de scaun. Este singur. Hmmm. Ce mai este în imagine? Este o bancă, un scaun, stă necăjit(agitaţie motorie). Se gândeşte ce o să fie cu el, adică dacă tot o să fie bine mai departe cu el, ce o s-ajungă, dacă o să aibă o familie frumoasă. Dar jos ce este? Nu este nimic. (Ulterior râde). Uită-te cu atenţie şi spune-mi, mai observi ceva în imagine? Este un cuţit. De ce se află cuţitul acolo? L-a uitat pe jos. Cu ce scop se afla cuţitul acolo? A vrut să-şi tatueze venele. Bleg eşti mă! Nu ştii ce vrei de la viaţă? (Râde). Din ce cauză a vrut să-şi „tatueze venele”? A crezut el că aşa-i bine, dar s-a oprit la timp. Ce l-a determinat să creadă astfel? Că aşa a crezut el că-i mai bine, dar şi-a dat seama că are tot viitorul în faţă şi şi-a dat seama că n-ar fi rezolvat nimic şi încearcă să fie mai optimist. Poţi să fii mai explicită de ce a crezut el că aşa e mai bine? (Ezitare) N-a avut pe cineva aproape de el. Ce se întâmplă mai departe? (Agitaţie motorie) Va realiza că totul o să fie bine şi va fi foarte optimist. Să fi optimist! (Pe tot parcursul răspunsului a persistat agitaţia motorie). Nu asemăn cu nimeni imaginile, are o stare bună, optimistă (afirmaţii făcute mecanic). Nu-mi place TAT-ul acesta! Nu pot să cred! (Testul a fost aplicat la solicitarea elevei) Ce îţi vine în minte când priveşti imaginea? Nimic. Că-i prost (râde). Dar legat de tine, ce-ţi aduci aminte? Că am făcut, făceam mare greşeală dacă făceam chestia asta când a fost să fie. Ce simţi când priveşti imaginea? (Tăcere lungă, rezistenţă) Prostie legată de el că gândeşte aşa (Rezistenţă, uşoară tristeţe). Ce ai vrut să spui când ai afirmat „că am făcut”? Când m-am certat cu tati de umblam prin baruri (acest lucru s-a întâmplat pe parcursul clasei a IX-a), tati, în loc să vorbească frumos cu mine, a dat în mine şi m-am enervat şi am vrut să fac chestia asta. Ce ai vrut să faci? Am luat cuţitul şi am vrut să-mi tai venele. Eram nervoasă. Dacă eram mai nervoasă o făceam, pentru că nu realizam ce fac, dar aşa am realizat şi m-am oprit. A mai fost o chestie: nu mai ştiu despre ce a fost faza, el în loc să mă creadă pe mine a crezut-o pe aia (pe o fată din sat) şi eu m-am certat cu ei şi am dat cu pumnul în geam şi l-am spart şi mi-am făcut praf mâna. Când l-am spart n-am realizat ce-am făcut, după ce m-am tăiat la mână am realizat ce-am făcut. Faza asta a fost în clasa VI-a sau a VII-a. Lăcri (sora tatălui) este mai rău ca mine. Când se enervează sparge foarte des geamuri, căni, vase.

14. O cameră întunecată cu geamul deschis (râde) şi unul pus pe şotii la geam -că stă cocoţat pe geam nesimţitul- o vrut să vadă cum e vremea de sus(râde cu poftă). Stă pe geam de sus şi se uită, el este singur în cameră. Ce stare sufletească are? (ezitare). Puţin supărat. Din ce cauză este supărat? Că nu are pe nimeni alături de el şi că are o impresie cam proastă despre el. ce motiv ar avea să stea cocoţat pe geam. Stă pup. Nu îi ce credeţi dumneavoastră, nu mai insistaţi! De prost, nu vrea să se arunce(râde) aşa că nu mai insistaţi! Nu vrea că se opreşte. Ce se întâmplă mai departe? Îşi dă seama că dacă face chestia asta o să fie cel mai mare prost din lumea asta şi că nu merită să îşi sacrifice viaţa pentru toate tâmpeniile. Sau pentru prostia din capul lui că el crede că aşa e mai bine şi ştie că asta nu e o rezolvare, în primul rând, aşa că ar trebui să termine cu zăpăcelile astea din creieraşul lui şi ar trebui să se bucure de viaţă aşa cum îi că face parte din ea. Nu asemăn cu nimeni personajul. Ce simţi când priveşti imaginea? Că merită să îşi mai deie o şansă să nu facă prostia.

Interpretare:

Pulsiuni suicidare evidente cu risc major de acting-out în situaţii limită, pe care nu le poate gestiona emoţional, iar autocontrolul emoţional şi al agresivităţii este absent. Acest lucru este dublat şi de faptul că în aceste situaţii, ea nu mai realizează consecinţele acţiunilor sale. Acting-outul este potenţat şi de structura masochistă şi hystrionică de personalitate.

Din punct de vedere raţional, fata realizează pericolul acestor pulsiuni şi faptul că suicidul nu este o rezolvare în nici o situaţie, fapt care îi produce un puternic sentiment de disconfort.

Se pare că, pulsiunile suicidare apar la anumite perioade de timp în conştiinţă, sursa acestora fiind sentimentul de singurătate şi absenţa stimei de sine, toate acestea pe fondul structurii masochiste.

În urma aplicării probei a reieşit faptul că într-o situaţie limită s-a autovătămat, iar în alta a avut o tentativă suicidară.

Concluzie: Persoană cu pulsiuni suicidare datorate sentimentului de singurătate şi a absenţei stimei de sine, risc suicidar real, dar numai în situaţii pe care ea nu le poate gestiona emoţional. Ea conştientizează raţional situaţia în care se află şi că suicidul nu este o rezolvare în nici o situaţie, dar în momente cu încărcătură emoţională negativă puternică, emoţiile subordoneazză gândirea, astfel încât numai realizează consecinţele faptelor sale şi trece la acting-out.

Concluzii generale:

Persoana prezintă un slab control al afectelor şi al agresivităţii, tendinţe spre autodistrugere, întoarcerea furiei împotriva propriei persoane, pe fondul personalităţii histrionice şi masochiste.

În situaţiile pe care nu le poate controla emoţional, ea îşi pierde controlul emoţional şi al agresivităţii, gândirea fiindu-i subordonată afectelor, acest fapt putând conduce la acting-out lucru care înseamnă un risc suicidar/risc de autovătămare real, mai ales pe fondul structurii masochiste şi histrionice de personalitate şi a tendinţelor de autodistrugere.

Deşi prezintă un potenţial risc suicidar/autolitic, fata nu constituie urgenţă psihiatrică, dar necesită psihoterapie de lungă durată, monitorizare psihologică şi mediu familial suportiv.

Exemplul 4

Fetiţă de 9 ani şi jumătate cu o inteligenţă peste medie, care provine dintr-o familie monoparentală cu situaţie materială precară şi locuieşte într-o zonă în care agresivitatea fizică şi verbală şi consumul de alcool sunt extrem de fregvente.

Mama prezintă în antecedente tulburări psihice, fapt pentru care a fost internată în clinica de psihiatrie, dar în ultimii ani, nu a mai avut nici o internare.

Profile Szondi

S P Sch C
Aplicaţia Data H S E hy K p D M
I 24.04.2014 + + +
II 28.04.2014 0 0 0 + +- +
III 30.04.2014 0 +!! 0 +
IV 05.05.2014 +! +- 0 + +
V 08.05.2014 +- + + 0 + 0
VI 12.05.2014 0 +! 0 +! 0
VII 15.05.2014 + + +- 0 +-
VIII 19.05.2014 +- +! + +
IX 21.05.2014 0 +!! -! + 0 +
X 26.05.2014 + 0 + + -! + +

Interpretare:

– s+: structură masculină cu un comportament agresiv, mai ales că din cele 7 profile unde este prezent s+, 4 sunt s+! ceea ce indică un nivel foarte ridicat de agresivitate şi înclinaţii sadice. Această structură masculină este întărită si de h- şi h+- care mai atenuiază într-o oarecare măsură nivelul foarte ridicat al agresivităţii.

– s+e-: descărcare paroxistică de agresivitate, această situaţie fiind întărită de faptul că s+e- din profilul II s-au transformat în s0e0 în profilul III. Totuşi, trebuie precizat faptul că, de-a lungul celor 10 profile, a existat o singură descărcare paroxistică de agresivitate (provocată de faptul că eleva a fost agresată verbal), şi acest fapt pe fondul unui nivel destul de ridicat de agresivitate.

– Schimbarea fregventă din factorul „e” indică un control slab al emoţiilor.

– Desele fluctuaţii ale factorilor din vectorul „Sch” indică o slabă structurare a eu-lui şi riscul apariţiei unui posibil proces psihotic.

– Desele fluctuaţii ale factorilor din vectorul „C” indică o perturbare a acestuia, inclusiv a relaţiilor de ataşament.

– Faptul că în două din cele 10 profile se întâlneşte combinaţia s+e-m-, indică un risc major de dezvoltare a personalităţii antisociale, acest risc fiind potenţat de mediul nociv în care se dezvoltă.

Concluzii:

Fetiţă cu un nivel ridicat de agresivitate cu unele descărcări paroxistice (descărcările paroxistice apar doar dacă este supusă unei agresivităţi fizice şi verbale) pe fondul unui slab control al afectelor. Nivelul ridicat de agresivitate este atenuat uneori de prezenţa de-a lungul profilelor a lui h-, e+ şi hy-. 2. Risc major de dezvoltare a personalităţii antisociale, mai ales din cauza mediului în care fetiţa se dezvoltă.

Testul de Apercepţie tematică

3BM. Este o doamnă care stă şi plânge. Stă în pat. Plânge că i-a murit soţul. Din ce cauză i-a murit soţul? A fost bolnav. Ce boală avea? Cancer. Şi s-a dus la mormânt la el. Şi ea a vrut să sară peste mormânt la el dar ea n-a putut pentru că n-o lăsase nimeni. De ce a vrut să sară peste mormânt? Pentru că îl iubea foarte mult şi vroia să îl lase acolo îngropat. Ce mai este în imagine? Un covor. Dar pe covor? Un cuţit parcă. De ce se află cuţitul acolo? Atunci înseamnă că ea şi-a omorât singură soţul. De ce l-a omorât? Pentru că a enervat-o sau nu a vrut să facă ce a vrut ea. Cu ce a enervat-o? (agitaţie motorie) Că nu a vrut să se ducă la spital la copil. De ce era copilul internat în spital? Pentru că era bolnav. Ce boală avea? Era răcit foarte tare,avea apă la plămâni. Ce nu o fi făcut ce vroia mama? S-o ducă pe ea la spital la copil cu maşina. Ce se întâmplă mai departe? A venit copilul acasă de la spital şi mama e bucuroasă. Îi spune că ea a omorât tatăl şi că de ce l-a omorât. Şi copilul îi spune: „Mamă dar nu trebuia să îl omori!” Va păţi mama ceva pentru că l-a omorât pe tatăl? Nu. Ce îţi vine în minte când priveşti imaginea? Că e trist să-ţi omori soţul şi când vine copilul să îi spui. Este o tragedie. Ce simţi când priveşti imaginea? De rău aşa că nu e bine să îţi omori soţul. O asemeni cu cineva pe femeia din imagine? Nu.

7BM. Doi bărbaţi care vorbesc despre nişte fete. După ce au vorbit despre fete s-au dus acasă fiecare s-au pus în pat, s-au culcat, a doua zi iar s-au întâlnit şi au vorbit că au găsit două fete frumoase care sunt bune să lucreze, să măture, să spele pe jos. Le-au luat pe alea două fete, le violase în primul rând, în al doilea rând le pusese să le facă lucrul în fiecare zi. Ce se întâmplă mai departe? Tot alte fete, tot alte fete şi fetele se vor aduna. Unde se vor aduna? La serviciul la care le-a pus băieţii ăştia. La ce serviciu? Ca un fel de tragedie de omorât, dar ca şi cum ei se duc la serviciu şi omoară oameni şi femeile stau acasă, fac de mâncare, au lucru. Ce îţi vine în minte când priveşti imaginea? Că nu e bine, e foarte, foarte, foarte rău să le pui pe aceste femei violate să facă lucrul să muncească până nu mai pot. Ce simţi când priveşti imaginea? Nimic. Îi asemeni cu cineva pe bărbaţii din imagine? Nu.

9GF. Este o femeie care se ascunde după un copac şi o urmăreşte pe cealaltă femeie de după copac. Şi femeia care stătea după copac o prinsese. Şi a dus-o la închisoare. După ce a dus-o la închisoare a spus că vrea s-o omoare. Şi a omorât-o şi bineânţeles că ia i-a făcut sicriu şi a înmormântat-o fără nimeni, a vorbit numai cu groparii şi a îngropat-o. Există vreo legătură între cele două femei? Numai ele au fost la aceiaşi şcoală, de-aici şi s-au certat la şcoală şi cea care stă după copac a vrut s-o omoare. La nimeni din familia noastră nu li s-a întâmplat, poate în alte familii. Din ce cauză s-au certat cele două? Pentru nişte bani. Au venit în prima zi la şcoală. Erau în clasa V-a şi fata asta mică i-a cerut nişte bani la femeia cea mai mare de la şcoală şi i-a spus „OK, îţi dau dar îi vreau înapoi mâine când ne întâlnim la şcoală!” şi i-a zis fata că „bine”. A doua zi s-au întâlnit şi i-a spus „acum hai dă-mi banii dacă ne-am întâlnit, până nu mergem la ore!” şi i-a spus „ce bani?, că eu n-am de la tine nici un ban! Ce bani îţi trebuie de la mine?”. Ziua anterioară ea îi ceruse 100 de lei. Şi ea a zis: „dacă nu-mi dai banii, o să te spun la maică-mea că ţi-am dat atâţia bani şi mie îmi trebuiau banii să-mi iau haine de botez!”. Ea i-a spus: „ce bani?, că eu nu ţi-am cerut nici un ban!”, aşa-i spusese fetiţa. Şi atunci fetiţa s-a gândit să o omoare şi aşa a omorât-o. Ce se întâmplă mai departe? A venit mama fetiţei care a murit la şcoală şi a spus că de ce a omorât-o şi a spus că de la nişte bani, că n-a vrut să-i deie banii. Va păţi ceva fata care-a omorât-o? Nu. Ce îţi vine în minte când priveşti imaginea? Că e bine s-o omori pe cineva dacă nu-ţi dă banii şi te minte şi a doua zi şi a treia zi. Ce simţi când priveşti imaginea? Că e bine să omori pe cineva (uşor zâmbet) dacă-ţi face cineva ceva. Le asemeni cu cineva pe vreouna din fetele din imagine? Nu.

17GF. Este o casă cu nişte războinici care se bat. După ce s-au bătut au murit toţi. N-a mai rămas nimeni decât o femeie şi femeia i-a dus pe toţi la mormânt şi dintr-o dată a apărut o lumină aşa mare, mare! N-a văzut-o nimeni că toţi se duceau la mormânt. Ce lumină era? De soare? De ce s-au bătut ei? Pentru că tot timpul se certau. Din ce cauză se certau? Din cauza banilor că nu erau în stare să şi împartă. De unde aveau bani? Furau. Femeia are vre-o legătură cu ei? Nu, dar s-a gândit să fie amabilă să-i ducă. Ce se întâmplă mai departe? I-a îngropat şi a venit acasă şi războinicii care au mai rămas- decât doi- femeia se certase cu ei. De ce s-a certat cu ei? Pentru că cei doi erau din echipa cealaltă pentru că ei i-au omorât şi erau cei mai buni. Ce se întâmplă după ceartă? Femeia îi omoară şi pe ei. Ce îţi vine în minte când priveşti imaginea? Nimic. Ce simţi când priveşti imaginea? Tristeţe. Asemeni cu cineva vreounul din personajele din imagine? Nu.

Interpretare: din răspunsul la toate planşele prezentate reiese un nivel foarte ridicat de agresivitate, înclinaţie spre un comportament antisocial (fapt indicat şi de rezultatele la testul Szondi), absenţa remuşcărilor şi a conştientizării consecinţelor legale. Această situaţie este cel mai probabil cauzată de mediul social în care trăieşte, deoarece în acel mediu au loc fapte indezirabile social, dar care nu sunt sancţionate legal.

Concluzii generale:

Fetiţă puternic afectată negativ de mediul social în care trăieşte, prezentând un nivel ridicat de agresivitate cu descărcări paroxistice pe fondul unui slab control emoţional, a absenţei remuşcărilor pentru faptele comise şi a neconştientizării sancţiunilor legale ale acestora, cu risc major de dezvoltare a personalităţii antisociale.

Chiar în condiţiile unui nivel ridicat de agresivitate cu descărcări paroxistice, fetiţa nu constituie urgenţă psihiatrică şi nici nu necesită tratament psihofarmacologic, la acest moment fiind foarte utile doar monitorizare şi consiliere psihologică.

Cazul 5

Băiat de 19 ani provenit dintr-un centru de plasament, ieşit din sistemul de protecţie socială la 18 ani, nediagnosticat psihiatric anterior, dar prezentând o evidentă tulburare de personalitate Borderline şi un intelect liminar. Despre familia sa se cunoaşte că tatăl este alcoolic, iar mama şi-a rejectat toţi copii, abandonându-i în sistemul de protecţie a copilului. 2 dintre fraţii elevului (un frate şi o soră) au fost diagnosticaţi cu tulburări comportamentale, fratele lui fiind ameliorat semnificativ, despre sora acestuia nu avem date, dar la momentul abandonului şcolar (în clasa XI-a, prezenta tulburare de conduită medie şi o certă predispoziţie spre tulburarea de personalitate antisocială.

Rezultate Poveste Slavonă de Dragoste

Ordinea vinovăţiei h1 s2 k3 P4 e5 hy6 d7 m8
Ordinea factorială m8 d7 hy6 E5 p4 k3 s2 h1

CI=∑e+hy/∑k+p=5+6/3+4=11/7=1,57,indice crescut care indică un potenţial criminogen

O=∑k+p+d+m/∑h+s+e+hy=3+4+7+8/1+2+5+6=22/114=1,57, persoană orientată spre viitor

Precizare: după cum se observă, indicele de criminalitate (CI) este foarte crescut, ceea ce indica la acel moment un potenţial criminogen semnificativ. La 5 luni de la aplicarea probei, elevul a avut o tentativă de a-şi răni sau ucide partenera, el fiind oprit de colegi, fapt pentru care aceasta nu a fost nici măcar rănită.

Trebuie avut în vedere faptul că, un CI crescut va fi întotdeauna potenţat de tulburarea de personalitate Borderline, precum şi de alte tulburări psihice.

Concluzie: Deşi cu CI care indică un potenţial criminogen ridicat şi cu tulburare de personalitate Borderline, băiatul nu constituie la acest moment o urgenţă psihiatrică, dar necesită, atât tratament psihofarmacologic, cât şi psihoterapie şi monitorizare psihologică. În cazul absenţei tratamentului psihofarmacologic, orice altă intervenţie este inutilă, el neavând conştiinţa bolii, putând astfel deveni în orice moment o urgenţă psihiatrică veritabilă.

BIBLIOGRAFIE

  1. Aronow E; Weiss K.A; Reznokoff M, A Practical Guide to the Thematic Apperception Test: The TAT in Clinical Practice, Routledge, 2001;
  2. Bellak Leopold, T.A.T., T.A.C. şi T.A.B. în utilizarea clinică, New York-1991, Editura Profex, Bucureşti, 2008;
  3. Brelet- Foularde, F.; Chabert C. , Noul manual TAT abordare psihanalitică, Dunod, Paris, 2003, Editura Trei, Bucureşti, 2004
  4. Deri S, – Introducere în testul Szondi: teorie şi practică, Grune & Stratton, inc., 1949, editura Paideia, Bucureşti, 2000
  5. Djos V., Slavonic love story, www.szondiforum.org, 2011
  6. Dumitraşcu N., Tehnici proiective în evaluarea personalităţii, Editura Trei, Bucureşti, 2005
  7. Melon,J.,Course on Szondi,1998, 2006 ,www.szondiforum.org
  8. Popescu S., Stanciu C., Practica testelor proiective, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2011
  9. Roerich,M.R.,The Road:Why You Feel How You Feel,Centrul pentru Studii Psihosociale,Bucuresti,2002
  10. Szondi,L, Testul Szondi-Manual practic,1952, www.scribd.com, 2010
  11. Sexuel Profils http://www.szondiforum.org/t474.htm