Al XX-lea Congres SNPCAR,

Băile Felix, 18-21.09.2019

Detalii privind
al XX-lea Congres SNPCAR: noutati, informatii, program, inregistrare, taxe, rezumate, cazare, sponsori, contact

A 42-a Conferinta Nationala de Neurologie − Psihiatrie si Profesiuni Asociate a Copilului si Adolescentului cu participare internationala


VALOAREA BATERIEI CANTAB ÎN EVALUAREA TULBURĂRILOR COGNITIVE LA PACIENŢI EPILEPTICI

Autor: Alexandru Cristea Cătalin Bogdan Cristea Ileana Benga Steluţa Palade Mihaela Vinţan Ligia Blaga

Rezumat: 

In funcţie de regiunea cerebrală afectată, procesul epileptic generează o serie de disfuncţii neurologice, alături de un spectru larg de tulburări psihice: tulburări cognitive, tulburări comportamentale şi emoţionale, precum şi tulburări ale funcţiilor executive (luare de decizii, comportament moral şi abilităţi de planificare).

Copiii cu epilepsie au un risc semnificativ de afectare cognitivă. Tulburările cognitive sunt datorate factorilor care cauzează epilepsia şi sunt in funcţie de localizarea focarului epileptic, de modul de propagare al descărcării epileptice, precum şi de durata şi severitatea procesului epileptic.

O varietate de condiţii comorbide psihiatrice au fost identificate frecvent la copiii şi adolescenţii cu epilepsie, incluzand: depresie, anxietate, psihoze şi tulburări de atenţie cu hiperactivitate (ADHD).

Rădăcinile evaluării neuropsihologice leagă neurologia de psihiatrie.

Dintre bateriile de testare neuropsihologică, bateria Cambridge Automated Testing Battery (CANTAB) permite o bună evaluare cognitivă a pacienţilor cu afecţiuni neurologice şi psihiatrice, analizand percepţia vizuală, memoria de scurtă şi de lungă durată, funcţiile executive şi viteza de reacţie cognitivă/psihomotorie.

La copiii cu epilepsie de lob frontal şi de lob temporal am folosit sarcini din bateria de testare CANTAB, validate pentru evaluarea funcţiilor cognitive. Au fost evaluate următoarele funcţii neuropsihologice: abilităţi motorii şi de inţelegere globală (Motor Screening – MOT); abilităţi de discriminare vizuală – atenţia vizuală (Big/Little Circle – BLC); abilitatea de a forma asociaţii intre un stimul vizual şi locaţia in care se află acesta, vizand memoria vizuală şi invăţarea (Paired-associated learning – PAL); memoria de lucru spaţială (Spatial span – SSP); recunoaşterea spaţială (SRM); recunoaşterea unor Pattern-uri vizuale (PRM); identificarea corespondenţelor perceptuale imediate sau cu intarziere (delayed matching to sample – DMS). Evaluarea cognitivă a inclus şi IQ, măsurat cu Raven Progressive Matrices Test.

Această evaluare a condus la stabilirea unor fenotipuri cognitive in epilepsiile de lob frontal şi lob temporal. Astfel, copiii cu epilepsie de lob frontal au prezentat un sindrom disexecutiv (dysexecutive) (sindrom de lob frontal) ce asociază afectarea funcţiilor de planificare cu absenţa inhibiţiei, episoade hipomaniacale, impulsivitate şi comportament antisocial sau depresie, apatie, neglijenţă faţă de aspectul personal şi perseveraţie. Copiii cu epilepsie de lob temporal au prezentat, inainte sau după intervenţia chirurgicală, următoarele tulburări psihiatrice: tulburări comportamentale disruptive (ADHD/hiperkinezie, tulburări opoziţionale); tulburări emoţionale (incluzand anxietate şi depresie; tulburări de comunicare socială (incluzand autismul, sindromul Asperger, tulburări pervazive de dezvoltare); alte tulburări majore psihiatrice care pot să apară, includ psihozele, tulburări de alimentaţie şi ticuri.

Aplicarea repetată a bateriei de testare neuropsihologică ne-a permis evaluarea longitudinală a performanţei cognitive la copiii epileptici, aprecierea eficienţei terapiei antiepileptice.

Se subliniază avantajele oferite de evaluarea neuropsihologică computerizată, deoarece aceasta permite atingerea unui nivel de performanţă care este dificil de obţinut de către psiholog cu ajutorul testelor tradiţionale.

 


 

Din date de cercetare prezente rezultă că procesul epileptic se asociază adesea cu un larg spectru de tulburări psihice: retard psihic, autism secundar, tulburări pervazive de dezvoltare, psihoze epileptice, deficit atenţional cu hiperactivitate, tulburări de comportament, tulburări afective şi emoţionale, tulburări cognitive, ş.a. Tulburările psihice sunt datorate factorilor care generează epilepsia şi se relaţionează cu localizarea focarului epileptic, cu modul de propagare al descărcării epileptice, precum şi cu durata şi severitatea procesului epileptic.

Convinşi fiind de faptul că relaţia dintre epilepsie şi tulburările psihice mai are multe necunoscute şi că in practica medicală asistenţa epilepsiei urmăreşte insuficient evaluarea stării psihice a pacienţilor, necesară şi pentru evoluţia favorabilă a crizelor, ca şi pentru recuperare şi ameliorarea calităţii vieţii, am căutat instrumente de evidenţiere a suferinţelor psihice şi mai cu seamă de precizare a efectului secundar asupra cogniţiei.

Cogniţia (cunoaşterea) rezultă din suma informaţiilor pe care le cuprinde la un moment dat campul mintal şi din modalitatea prin care ele se ordonează dinamic in scopul adaptării şi integrării adecvate in mediu. Procesele cognitive (senzaţia, percepţia, gandirea, inteligenţa, memoria, atenţia, limbajul), realizează funcţia de cunoaştere prin diferenţiere, identificare, clasificare, abstractizare, generalizare, interpretare, explicare, luare de decizii, prevedere, etc.

Rădăcinile evaluării neuropsihologice leagă cele două specialităţi: neurologia şi psihiatria. Studiile neuro-psihologice au ca obiectiv evaluarea competenţelor şi insuficienţei in diferite domenii ale cogniţiei: memorie, atenţie, limbaj, funcţii visuo-spaţiale, funcţii executive (luare de decizii, comportament moral şi abilităţi de planificare). Metodele psihometrice permit o evaluare mai precisă a tulburărilor cognitive.

Dintre bateriile de testare neuropsihologică, bateria Cambridge Automated Testing Battery (CANTAB) este utilă in evaluarea cognitivă a pacienţilor cu afecţiuni neurologice şi psihiatrice, analizand percepţia vizuală, memoria de scurtă şi de lungă durată, funcţiile executive şi viteza de reacţie cognitivă/psihomotorie.

In lucrarea de faţă ne-am propus să analizăm tulburările cognitive la pacienţi cu epilepsie frontală sau temporală, folosind bateria de testare CANTAB (fig. 1).

 

 

Fig. 1: Touch screen pentru bateria CANTAB

 

Bateria CANTAB este computerizată, nonlingvistică şi non-culturală. Ea se realizează pe un calculator cu touch screen ataşat. Copilul atinge direct stimulii pe ecran iar cotarea datelor se face in mod automat. Sarcinile bateriei CANTAB sunt cuprinse in figura 2.

Bateria CANTAB este alcătuită din următoarele teste:

 

1. Teste de inducţie

A. Abilităţi motorii şi de inţelegere globală (Motor Screening – MOT): Pacientul trebuie să atingă cu degetul markerul strălucitor intemitent care apare in diferite locaţii pe ecran; timp de administrare: 3 minute; evaluează: viteza de răspuns şi exactitatea atingerii markerului.

B. Abilitatea discriminării vizuale (atenţie vizuală) (Big/Little Circle- BLC): Evaluează comprehensiunea şi invăţarea; deprinde subiectul să respecte o regulă; este bine ca acest test să preceadă Intra/Extradimensional Shift Test (IED) Subiectul trebuie să atingă de 20 de ori cercul mic, apoi de 20 de ori cercul mare. Testul măsoară latenţa (timpul de răspuns şi abilitatea subiectului de a alege corect cercul).

 

2. Testarea memoriei vizuale

A. I dentificarea corespondenţelor perceptuale imediat sau cu întârziere (Delayed matching to sample- DMS):

Se solicită găsirea corespondentului după un interval de latenţă); pacientului i se arată un model vizual complex iar după o scurtă perioadă, pacientul alege dintre patru imagini pe aceea identică cu modelul. Durata: 10 minute. Testul este senzitiv la leziuni in ariile temporale medii şi unele frontale. El măsoară viteza de răspuns, numărul de modele selectate corect şi apreciază statistic probabilitatea de eroare a răspunsului.

 

Fig. 2. Sarcinile bateriei CANTAB

 

B. Abilitatea de a forma o serie de asociaţii între un stimul vizual şi locaţia în care se află acesta (Paired-associate learning – PAL)

Evaluează invăţarea asocierii unor perechi; timp de administrare: 10 minute; vizează memoria vizuală si invătarea; permite investigarea afectării cognitive uşoare, a demenţei şi a tulburărilor de memorie; testul este sensibil la disfuncţiile in ariile temporale medii.

Imagini diferite sunt expuse scurt timp pe ecran in diverse locaţii; apoi pacientul trebuie să coreleze imaginea din centru cu o imagine identică care a apărut intr-o locaţie periferică; se apreciază erorile, numărul de incercări necesare pentru rezolvarea testului.

C. Recunoaşterea unor pattern-uri vizuale (Visual pattern recognition – PRM):

Testul cercetează capacitatea de a recunoaşte şi de a selecta stimulul familiar dintr-o pereche; timp de administrare: 5 minute. Pacientului i se arată 12 modele vizuale; in faza urmatoare, de recunoaştere modelele sunt arătate in ordine inversă, cuprinzănd şi un model nou. Apoi proba este repetată cu 12 modele noi.

D. C apacitatea de recunoaştere spaţială (Spatial Recognition Memory – SRM):

Testul este in senzitiv in disfuncţii ale lobului frontal şi relativ insenzitiv in afectarea lobului temporal; in faza de prezentare, un pătrat alb este prezentat pe ecran in 5 locaţii diferite; pacientul memorează locaţiile; in faza de recunoaştere, pătratul reapare in fiecare din cele 5 locaţii ca in faza de prezentare, dar in ordine inversă, asociat cu un pătrat identic distractor in locaţii neutilizate in faza de prezentare; pacientul trebuie să ignore pătratul distractor; testul este repetat de 3 ori in 5 noi locaţii; timp de efectuare: 5 minute.

Se apreciază numărul şi procentajul de rezultate corecte, precum şi viteza de reacţie a pacientului.

 

3. Func ţii executive

A. Comutarea atenţiei (Intra-Extra Dimensional Set Shift – IED ):

Testul cercetează discriminarea vizuală, menţinerea, comutarea şi flexibilitatea atenţiei; este senzitiv pentru modificările din ariile cerebrale fronto-striatale.

Se aplică subiectului stimuli vizuali simpli (linii albe sau zone colorate) şi compuşi (zone colorate şi linii albe), iniţial intradimensionali şi ulterior extradimensionali; după 6 răspunsuri corecte, stimulii şi regulile se schimbă. Testul măsoară erorile şi numărul de incercări şi etape complete.

B. One Touch Stockings of Cambridge – OTS:

Este test de planificare spaţială, utilizează memoria de lucru apreciind funcţia lobului frontal; timp de efectuare: 10 minute. Pacientului i se prezintă bile colorate suprapuse in coloane; din 1,2,3 sau 4 mişcări, pacientul le modifică poziţia după model. Se numără: rezolvarea din prima incercare, media incercărilor de corectare, viteza de reacţie.

C. Stockings of Cambridge – SOC:

Este o variantă a testului anterior, care apreciază funcţia lobului frontal; timp de efectuare: 10 minute. Pacientul are două ferestre: in cea de jos aranjează mingi colorate după modelul din fereastra superioară. Se măsoară numărul de mişcări ce apreciază abilitatea de planificare a subiectului.

D. Memoria de lucru spaţială (Spatial Span – SSP):

Timp de efectuare: 5 minute. Pacientului i se prezintă un şir de cutii albe (2-9); unele dintre cutii, işi schimbă culoarea una cate una intr-o secvenţă variabilă; pacientul trebuie să atingă cutiile colorate de computer in aceeaşi ordine sau in ordine inversă. Se apreciază cea mai lungă secvenţă memorată corect, erorile şi viteza de reacţie a pacientului.

E. Memoria de lucru spaţială (Spatial Working Memory – SWM):

Testul evaluează funcţia lobului frontal şi evidenţiază disfuncţii executive; timp de efectuare: 8 minute. Sunt expuse pătrăţele colorate, care trebuie intoarse pentru a descoperi căsuţele pline cu care se umple coloana din dreapta. Se evaluează erorile, strategia şi viteza de reacţie.

 

4. Atenţia

A. Rapiditatea alegerii (Choice Reaction Time – CRT):

Testează nivelul de concentrare şi viteza motorie; timp de aplicare: 7 minute. Cu ajutorul a 2 butoane, pacientul marchează săgeţile apărute pe ecran, aleator, in dreapta sau in stanga. Se apreciază numărul de răspunsuri corecte şi incorecte (omisiuni, comisiuni) precum şi viteza de reacţie

B. Timpul de reacţie (Reaction Time – RTI):

Testul măsoară viteza de răpuns a subiectului la o ţintă vizuală, a cărui stimul este predictibil sau nepredictibil; timp de efectuare: 5 minute. Pacientul apasă in funcţie de stadiile de efectuare, o pedală sau ecranul computerului (touch screen) la apariţia stimulului galben pe ecran. Se apreciază timpul de reacţie şi timpul de mişcare.

C. Atenţia vizuală susţinută (Rapid Visual Information Processing – RVP):

Testul este sensibil la disfuncţiile lobilor parietal şi frontal; timp de efectuare: 7 minute. Pacientul detectează secvenţe ţintă de numere de la 2 la 9, (2,4,6; 3,5,7; etc.) apărute intr-o ordine intamplătoare, cu o rată de 100 cifre/minut. Se apreciază viteza de reacţie şi numărul de răspunsuri bune şi răspunsuri greşite. Am aplicat sarcinile bateriei CANTAB la un lot de 4 copii cu epilepsie.

Cazul 1: B.V., Diagnostic: epilepsie frontală

Date clinice: Pacient de sex masculin, in varstă de 7 ani şi 2 luni, spitalizat in repetiţie in Clinica N.P. Cluj-Napoca de la varsta de 3 ani şi 9 luni; a prezentat crize parţiale motorii drepte (clonisme ale bărbiei, comisurii bucale drepte, membrului superior drept, durata 10-20 secunde; conştienţa păstrată sau uşoară obnubilare. AHC, APP fără importanţă. Examenul obiectiv general şi pe aparate – relaţii fiziologice. Examenul neurologic fără semne patologice de lateralizare neurologică. EEG – aspect iritativ focal (varfuri sporadice in derivaţiile FCP stangi). CT cranian: discretă atrofie cerebrală fronto-parietală bilaterală. RMN cerebral fără aspecte patologice. Crizele epileptice nu au putut fi controlate cu asocieri variate de medicamente antiepileptice: VPA, VPA+CBZ, VPA+PHT, CBZ+VPA+TPM, CBZ+Ospolot, cure de Synachtene asociate, Gamaglobuline i.v. S-a stabilit dg. Epilepsie focală simptomatică farmacorezistentă. S-a efectuat imagistica cerebrală funcţională (PET – Methionină) intr-o clinică din Viena: aspect de hipoplazie corticosubcorticală tip II (Palmini). S-a extirpat focarul epileptic; postoperator hemipareză flască dreaptă uşoară, remisă după 7 zile. Sub tratament postoperator cu trileptal 36mg/kg/zi este liber de crize in ultimul an. Diagnostic final – Epilepsie frontală simptomatică; dispalzie cortico – subcorticală tip II (Palmini).

 

Evaluarea psihologică

Performanţa globală obţinută la testul Matrici Progresive Standard relevă un intelect sub nivel mediu (liminar).

Observaţie calitativă comportamentală: in timpul primei testări, la varsta de 5 ani, pacientul prezenta instabilitate psihomotorie marcată, cu dificultate de a-şi menţine atenţia concentrată. La a doua evaluare, la varsta de 6 ani, pacientul prezenta dificultăţile atenţionale dar cu o lentoare marcată a răspunsurilor şi gandirii.

A treia evaluare, la varsta de 7 ani: se menţin dificultăţile atenţionale, dar autocontrolul comportamental este mai bun, reuşeşte să parcurgă mai multe teste din bateria CANTAB, păstrand o nelinişte motorie, hiperkinezie; lateralizare nestabilizată. Evaluarea CANTAB ilustrează performanţe cognitive deficitare in anumite domenii:

Evaluarea 1: MOT: media erorilor crescută (>2 abateri standard de la media normată) = deficite in abilităţile motorii (dispraxie). PRM: procentul de alegeri corecte (>2 abateri standard de la media normată)= deficite in memoria vizuală. SRM: capacitatea de recunoaştere spaţială este sub medie, dar in limita normei.

SSP: capacitatea memoriei de lucru spaţială este la medie. BLC: latenţa crescută in atenţia vizuală (scor standard= – 3,27)= deficite in atenţia vizuală. (Fig. 3)

Evaluarea 2: MOT: media erorilor crescută (>2 abateri standard de la media normată) = deficite in abilităţile motorii (dispraxie). PRM: procentul de alegeri corecte (>2 abateri standard de la media normată)= deficite in memoria vizuală; latenţa crescută in gandire (scor standard=-6,63)=latenţa marcată. SRM: capacitatea de recunoaştere spaţială este scăzută (scor standard =-2,40)= deficite in recunoaşterea spaţială. SSP: capacitatea memoriei de lucru spaţială este inferioară mediei (scor standard=- 1,43). BLC: latenţa crescută in atenţia vizuală (scor standard= – 3,27)= deficite in atenţia vizuală. (Fig. 4)

Evaluarea 3: MOT: media erorilor crescută (>2 abateri standard de la media normată) = deficite in abilităţile motorii (dispraxie). PRM: procentul de alegeri corecte (>2 abateri standard de la media normată)= deficite in memoria vizuală. SRM: capacitatea de recunoaştere spaţială este scăzută (scor standard =-2,08)= deficite in recunoaşterea spaţială. SSP: capacitatea memoriei de lucru spaţială este inferioară mediei (scor standard=-1,43). BLC: latenţa crescută in atenţia vizuală (scor standard= – 3,27)= deficite in atenţia vizuală. DMS: identificarea corespondenţelor perceptuale imediate inferioară mediei (scor standard=- 1,83). PAL: deficite in memoria vizuală şi capacitatea de invăţare (scor standard=-3,22) (Fig. 5)

Rezultatele comparative ale celor trei testări sunt cuprinse in tabelul I.

 

Fig. 3: Rezultatele testării 1 (CANTAB) la pacientul C.V.

 

Fig. 4: Rezultatele testării 2 (CANTAB) la pacientul C.V.

 

Fig. 5: Rezultatele testării 3 (CANTAB) la pacientul C.V

 

Tabel 1: Rezultate comparative ale testării CANTAB la pacientul C.V.

 

Cazul 2

F.A., Diagnostic: epilepsie frontală Date clinice: Pacientă de sex feminin, varsta 12 ani, a avut internări repetate de la varsta de 6 ani pentru crize parţiale motorii stangi, secundar generalizate şi dificultăţi şcolare. Nu are antecedente personale semnificative. AHC:soră cu rahitism hipofosfatemic familial. Examenul obiectiv: modificări severe de tip rahitic. Examenul neurologic negativ. EEG – focar iritativ in regiunea frontală dreaptă. S-a stabilit diagnosticul de epilepsie de lob frontal. A avut diferite scheme antiepileptice: CBZ, CBZ+VPA, LTG+TPM, LTG+PHT, LTG+PHB+PHT. In prezent primeşte CBZ+TPM – fără crize de 1. an;

Diagnostic final: epilepsie cu crize parţiale motorii frontale stangi, tulburări instrumentale (discalculie), tulburări mnestice, dificultăţi şcolare, rahitism hipofosfatemic familial.

A avut 2 evaluări la 9 ani şi 10 ani. Performanţa globală obţinută la testul Matrici Progresive Standard relevă un intelect liminar QI=87.

Evaluarea 1 CANTAB a evidenţiat următoarele aspecte (Fig. 6).

BLC: media latentelor crescută (>2 abateri standard de la media normată) = deficite in atenţia vizuală; DMS: performanţa la varianta intarziată a probei de identificare a corespondenţelor perceptuale a fost afectată mai sever (>2 abateri standard); in varianta de identificare a corespondenţelor perceptuale imediate rezultatele sunt sub medie (<2 abateri standard); IED: numărul de erori, omisiuni şi stadii completate crescute (>2 abateri standard de la media normată)= deficite in achiziţia de reguli şi comutatea proceselor atenţionale; MOT: latenţă crecută a mişcării (>2 abateri standard de la medie); PAL: abilitatea de a forma o serie de asociaţii intre un stimul vizual şi locaţia in care acesta se afla a relevat un deficit pronunţat (număr de erori, stadiile completate >2 abateri standard de la medie); PRM: recunoaşterea de paternuri vizuale deficitară (>2 abateri standard de la medie); SRM: recunoaşterea spaţială deficitară (>2 abateri standard de la medie); SSP si SWM: memoria secvenţială şi memoria de lucru şi strategia utilizată sunt la medie.

Evaluarea 2 CANTAB a evidenţiat următoarele aspecte: (Fig. 7).

BLC: media latenţelor crescută (>2 abateri standard de la media normată) = deficite in atenţia vizuală; DMS: performaţa la varianta intarziată a probei de identificare a corespondentelor perceptuale şi in varianta imediată rezultatele sunt sub medie (<2 abateri standard); IED: numărul de erori, omisiuni şi stadii completate rezultatele sunt la medie (<2 abateri standard de la media normata); MOT: latenţa crescută a mişcării (>2 abateri standard de la medie); PAL: abilitatea de a forma o serie de asociaţii intre un stimul vizual şi locaţia in care acesta se afla sunt in limitele mediei (numar de erori, stadiile completate <2 abateri standard de la medie); PRM: recunoaşterea de patternuri vizuale deficitară (>2 abateri standard de la medie); SRM: recunoaşterea spatială deficitară (>2 abateri standard de la medie); SSP si SWM: memoria secventială şi memoria de lucru şi strategia utilizată sunt sub medie (< 2 abateri standard de la medie); Rezultatele comparative ale celor două testări sunt cuprinse in tabelul II .

 

 

Fig. 6: Rezultatele testării 1 (CANTAB) la pacienta F.A.

 

Fig. 7: Rezultatele testării 2 (CANTAB) la pacienta F.A.

 

Tabel 2: Rezultate comparative ale testării CANTAB la pacientul F.A.

 

Cazul 3:

K.G. Diagnostic: epilepsie temporală Date clinice: Pacient de sex masculin, in varstă de 13 ani, din mediul rural. Tatăl cu crize epileptice in copilărie; in prezent fără tratament, fără crize. APP fără importanţă. De la 6 ani are crize morfeice cu plafonare a privirii, automatisme masticatorii, cavitate bucală deviată spre stanga, hipersalivaţie, contractură tonică a membrelor, durata 3-4 minute. Examenul neurologic negativ. EEG: focar iritativ PT drept. CT cranian: imagini ce sugerează mici hematoame subdurale simetrice. RMN cerebral: asimetrie VLD-VLS.

Ulterior, RMN evidenţiază scleroză hipocampală dreaptă. S-a interpretat ca epilepsie şi s-a administrat VPA, apoi VPA+CBZ, apoi CBZ; sub monoterapie, a avut 3 ani liberi de crize. La incercarea de sevraj a AED, revin crizele. Se introduce tratament cu Oxc, sub care crizele sunt controlate in ultimul an. Diagnostic final: epilepsie de lob temporal cu crize parţiale complexe morfeice (controlate terapeutic). Scleroză hipocampală dreaptă. Intelect liminar.

Eva luar e neurops ihologică

Matrici Progresive Standard Raven (QI=85); Două evaluări CANTAB la 10 ani şi 10,6 ani. Evaluarea 1 CANTAB a evidenţiat următoarele aspecte (Fig. 8).

BLC: media latenţelor crescută (>2 abateri standard de la media normata) = deficite in atenţia vizuală; DMS: performanţa la varianta intarziat şi imediată a probei de identificare a corespondenţelor perceptuale este peste medie; IED: numărul de erori, omisiuni şi stadii completate la medie; MOT: latenţă crescută a mişcării (>2 abateri standard de la medie); PAL: abilitatea de a forma o serie de asociaţii intre un stimul vizual şi locaţia in care acesta se afla nu a relevat deficite (număr de erori, stadiile completate la medie); PRM: recunoaşterea de patternuri vizuale deficitară (>2 abateri standard de la medie); SRM: recunoaşterea spatială peste medie (<2 abateri standard de la medie); SSP şi SWM: memoria secvenţială şi memoria de lucru şi strategia utilizată sunt la medie; RTI: timpul de mişcare deficitar (>2 abateri standard); RVP: performanţa in comutarea atenţională la medie. Evaluarea 2 CANTAB a evidenţiat următoarele aspecte (Fig. 9).

BLC: media latenţelor inferioare mediei (<2 abateri standard de la media normata); DMS: performanţă la varianta intarziată şi imediată a probei de identificare a corespondenţelor perceptuale este usor sub medie; IED: numarul de erori, omisiuni şi stadii completate crescute (>2 abateri standard de la medie); MOT: latenţa crescută a mişcării (>2 abateri standard de la medie);

 

Fig. 8: Rezultatele testării 1 (CANTAB) la pacientul K.G.

 

Fig. 9: Rezultatele testării 2 (CANTAB) la pacientul K.G.

 

PAL: abilitatea de a forma o serie de asociaţii intre un stimul vizual şi locaţia in care acesta se află a relevat deficite (numar de erori, stadiile completate > 2 abateri standard de la medie); PRM: recunoaşterea de patternuri vizuale deficitară (>2 abateri standard de la medie); SRM: recunoaşterea spaţială deficitară (>2 abateri standard de la medie); SSP: memoria secvenţială sunt la medie; SWM: memoria de lucru şi strategia utilizată deficitară (>2 abateri standard de la medie); RTI: timpul de mişcare deficitar (>2 abateri standard de la medie); RVP: performanţa in comutarea atenţională la medie;

Rezultatele comparative ale celor două testări sunt cuprinse in tabelul III .

Cazul 4: C.V., Diagnostic: epilepsie temporală (scleroza meziocampală)

Date clinice: Pacient de sex masculin, in varstă de 18 ani; fără APP sau AHC semnificative. De la 12 ani are crize morfeice cu automatisme de masticaţie şi deglutiţie, respiraţie stertoroasă, durata 1 min. precum şi crize diurne cu obnubilare, fixitate a privirii, automatisme gestuale, durata 1-2 min. Examen neurologic: fără aspecte patologice. Examen EEG: varfuri solitare in derivaţiile temporale drepte. RMN: scleroză meziocampală. Diagnostic: epilepsie simptomatică, cu crize parţiale complexe. Disartrie. Scleroză meziocampală. Sub tratament cu Finlepsin retard, au persistat manifestările critice; Finlepsinul a fost inlocuit cu Trileptal. Din cauza continuării manifestărilor critice, s-a adăugat in tratament VPA; continuă supravegherea.

Evaluare neuropsihologică: Matrici Progresive Standard Raven (QI=83); Două evaluări CANTAB la 15 ani şi 16 ani Evaluarea 1 CANTAB a evidenţiat următoarele aspecte (Fig. 10).

BLC: media latenţelor crescută (>2 abateri standard de la media normată) = deficite in atenţia vizuală; DMS: performanţa la varianta intarziată şi imediată a probei de identificare a corespondenţelor perceptuale este deficitară (>2 abateri standard de la medie); IED: numărul de erori, omisiuni şi stadii inferior mediei; MOT: latentă crescută a mişcării (>2 abateri standard de la medie); PAL: abilitatea de a forma o serie de asociaţii intre un stimul vizual şi locaţia in care acesta se afla a relevat deficite marcate (număr de erori, stadiile completate > 2 abateri standard de la medie);

PRM: recunoaşterea de patternuri vizuale deficitară (>2 abateri standard de la medie); SRM: recunoaşterea spatială peste medie;SSP: memoria secventială este la medie; SWM: memoria de lucru şi strategia utilizată sunt deficitare (>2 abateri standard de la medie);

 

Tabel 3: Rezultate comparative ale testării CANTAB la pacientul K.G.

 

Fig. 10: Rezultatele testării 1 (CANTAB) la pacientul C.V.

 

Evaluarea 2 CANTAB a evidenţiat următoarele aspecte (Fig. 11).

 

Fig. 11: Rezultatele testării 2 (CANTAB) la pacientul C.V.

 

BLC: media latenţelor crescută (>2 abateri standard de la media normata) = deficite in atenţia vizuală; DMS: performanţa la varianta intarziată şi imediată a probei de identificare a corespondenţelor perceptuale este la medie; IED: numărul de erori, omisiuni şi stadii inferior mediei; MOT: latentă crescută a mişcarii (>2 abateri standard de la medie); PAL: abilitatea de a forma o serie de asociaţii intre un stimul vizual şi locaţia in care acesta se afla a relevat deficite marcate (număr de erori, stadiile completate > 2 abateri standard de la medie); PRM: recunoaşterea de patternuri vizuale la medie; SRM: recunoaşterea spatială este deficitară (>2 abateri standard de la medie); SSP: memoria secventială este deficitară; SWM: memoria de lucru şi strategia utilizată sunt deficitare (>2 abateri standard de la medie); Rezultatele comparative ale celor două testări sunt cuprinse in tabelul IV.

Conc luzii

  • Copiii cu epilepsie de lob frontal, evaluaţi de noi cu ajutorul bateriei CANTAB, prezintă deficite in funcţionarea executivă, in memoria de lucru vizuală şi in funcţia atenţională
  • Copiii cu epilepsie de lob temporal din studiul nostru prezintă deficite in identificarea corespondenţelor perceptuale (DMS) şi in memoria vizuală şi capacitatea de invăţare (PAL)
  • Copiii cu epilepsie de lob temporal pot prezenta uneori şi disfuncţii executive, chiar dacă acestea sunt specifice epilepsiei de lob frontal
  • Bateria CANTAB aduce specialistului informaţii valoroase pe care testele psihologice tradiţionale nu le pot evidenţia • Evaluarea psihometrică CANTAB longitudinală permite o mai bună supraveghere a rezultatelor tratamentului antiepileptic.

 

Tabel 4: Rezultate comparative ale testării CANTAB la pacientul C.V.

 

Bibliografie

  1. Benga O., Visu-Petra L., Palade S., Benga I. (2007): Profiluri neurocognitive CANTAB-studiu comparativ al unor populatii pediatrice. Revista Romana de Sanatate Mintala, vol.15, nr.1, pg.11-14
  2. Dickstein D.P., Treland J.E., Snow J., McClure E.B., Mehta M.S.,Towbin K.E.,Pine D.S., Leibenluft E.: (2004) Neuropsychological Performance in Pediatric Bipolar Disorder. Biol Psychiatry;55:32–39
  3. Flugel D., O’Toole A, Thompson P.J., Koepp M.J., Cercignani M., Symms M. R., Foong J.: (2006) A neuropsychological study of patients with temporal lobe epilepsy and chronic interictal psychosis. Epilepsy Research, 71: 117–128.
  4. Lee, A. C. H. OWEN, A. M., Rogers, R., Sahakian, B. J., Robbins, T.W. (2000) Utility of the CANTAB battery in functional neuroimaging. In M. Ernst & J.M. Rumsey (Eds.), Functional Neuroimaging in Child Psychiatry, 366- 378. Cambridge, UK: Cambridge University Press.
  5. Palade S., Benga I.(2007): Neuropsychological impairments on the CANTAB test battery: Case reports of children with frontal and temporal epilepsy, Cognition, Brain, Behavior, 11(3), pg. 539-553
  6. Petra L., Benga O. (2003): The neuropsychological assessment of children with epilepsy, Journal of the Romanian Society of Neurology and Child Psychiatry, 6, pg. 70-79
  7. Robbins, T.W., James, M., OWEN, A.M., Sahakian, B.J., McInnes, L. Rabbitt, P.(1998): Study of performance on tests from the CANTAB battery sensitive to frontal lobe dysfunction in a large sample of normal volunteers: implications for theories of executive function and cognitive ageing., Journal of the International Neuropsychological Society, 4, 474-490.
  8. Sharbaugh C., Viet M.S., Fraser A., McMaster S. B., (2003): Comparable measures of cognitive function in human infants and laboratory animals to identify environmental risk to children, Environ Health Perspect 111: 1630-1639.
  9. Visu-Petra L. (2008): An idiographic Approach to Neuropsychological Correlates in Childhood Epilepsy (Case Studies). In: The Multidimensional Development of Executive Functioning. A Neuropsychological Approach. Ed. ASCR Cluj Napoca, pg. 89-101.
  10. www.cantab.com/science/cantab-tests-all.asp, (2010)

 

Adresa de corespondenta:
Alexandru Cristea, Ph.D. Professor, MD Pediatric Neurology Clinic of Cluj-Napoca, Victor Babes Street, no. 43