CREATIVITATEA
Prezint mai jos o introducere în studiul clinic al creativităţii, realizat în vederea unui studiu al creativităţii la copil, în principal la copilul de vârstă şcolară, planificat pentru anul viitor. Studiul se doreşte a fi interdisciplinat, incluzând medici, psihologi şi pedagogi.
Toate sursele bibliografice consultate încep tratarea subiectului creativității prin sublinierea importanței acesteia, atât pentru inpid, cât și pentru societatea în care trăim și pentru evoluția ființei umane.
Astfel, unul dintre primii psihologi care a atras atenția asupra importanței creativității este Guilford, președintele Asociației Psihologilor Americani. Acesta (1950, cit. de Sternberg, (2005), pag.13) i-a îndemnat pe psihologi să acorde atenție acestui „aspect neglijat, dar extrem de important“, ca urmare a constatării următorului fapt: un procent mai mic de 0,2% din articolele publicate în „Psychological Abstract“ până în anul 1950 au avut ca subiect creativitatea. După anul 1950, se pare că interesul pentru creativitate a crescut, fiind înființate mai multe insitute de cercetare. De asemenea, a crescut și numărul articolelor publicate în perse lucrări.
Dar ce reprezintă creativitatea?
Termenul își are originea în cuvântul latin „creare“, care înseamnă „a zămisli“, „a făuri“, „a crea“, „a naște“. Chiar din etimologia cuvântului rezultă că termenul „definește un proces, un act dinamic care se dezvoltă, se desăvârșește și cuprinde atât originea, cât și scopul“ (Cîmpean, E.A., 2005, pag.13). Termenul și noțiunea generică au fost introduse pentru prima dată de psihologul american G.W. Allport, în anul 1937, pentru ca apoi, în anii ‘70 el să fie preluat ca și neologism în majoritatea limbilor de circulație internațională.
În prezent există sute de modalități de a defini creativitatea. Se suține în general că „a fi creativ“ înseamnă „a crea ceva nou, original și adecvat realității“ (Roco, M., 2004, pag. 17).
Alexandru Roșca (1981, pag. 17) arată că reprezintă o „activitate sau proces care duce la un produs caracterizat prin noutate sau originalitate și valoare pentru societate“, în sens restrâns. În sens mai larg al cuvântului, „creativitatea se referă și la găsirea de soluții, idei, probleme, metode etc. care nu sunt noi pentru societate, dar la care s-a ajuns pe o cale independentă“.
„Creativitatea desemnează capacitatea de a realiza creații inovatoare (originale, ingenioase), dar și adecvate, utile, adaptate în funcție de cerințele sarcinii“ (Lubart, 1994, Ochse, 1990, Sternberg, 1988b, Sternberg și Lubart, 1991, 1995, 1996), cit. de Sternberg (2005), pag.13).
În dicționarul său de psihologie, Norbert Sillamy definește creativitatea ca și „dispoziție de a crea care există în stare potențială la orice inpid și la toate vârstele“(Sillamy, 2009, pag. 82).
A.L. Taylor (Cîmpean, 2005, pag.15) propune o distincție a creativității pe cinci niveluri:
- Creativitatea expresivă – presupune exprimarea liberă și spontană a persoanei, fără preocupări în legătură cu utilitatea sau valoarea exprimărilor. Se întâlnește în cazul desenelor realizate de copiii mici. Acesta este un mijloc excelent de a cultiva pentru viitor aptitudinile lor creatoare.
- Creativitatea productivă – se manifestă atunci când persoana și-a însușit priceperi și deprinderi care-i permit să producă lucruri utile, dar în care specificul ei este foarte puțin exprimat. În acest caz vorbim de muncitorii calificați care pun în practică tehnici cunoscute și care nu presupun originalitate.
- Creativitatea inventivă – are rolul de a face posibile invențiile și îmbunătățirile perselor produse, aparate, suficient de importante pentru a fi brevetate și difuzate în producție. Inventivitatea însă este specifică unei arii foarte restrânse de persoane, inventatorilor, adică acelora care reușesc să aducă ameliorări parțiale unui aparat, unei unelte, unei teorii controversate. De exemplu în Japonia, țară cu o populație foarte mare, se înregistrează anual peste 100.000 de brevete de invenții. Drept consecință, există un progres vizibil al producției.
- Creativitatea inovatoare permite modificări ale principiilor care stau la baza unor domenii, fiind specifică elitei. Este vorba de oamenii considerați „talentați“, care realizează opere a căror originalitate e remarcată cel puțin la nivel național.
- Creativitatea emergentă e specifică geniilor. Aceștia revoluționează un domeniu sau realizează opere de artă remarcabile. Ei deschid noi căi de abordare, așa cum a realizat Einstein în fizică.
Din tot ceea ce am prezentat mai sus, creativitatea se conturează ca fiind o formațiune psihică complexă, caracterizată printr-o multitudine de sensuri: productivitate, utilitate, eficiență, valoare, ingeniozitate, noutate, originalitate. Definitorii pentru creativitate sunt noutatea și originalitatea. Creativitatea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale, ducând la progrese în planul social.
Componenta principală a creativității este imaginația. Aceasta este văzută drept „aptitudinea de a ne reprezenta obiectele absente și de a combina imaginile“ (Sillamy, 2009, pag. 147). Ea realizează o fuziune a informațiilor în structuri noi, contopind, tranformând, unind idei, imagini, obiecte, fenomene, astfel ajungând la un produs cu totul nou. Între factorii imaginației creatoare, au fost subliniați și următorii: intuiția, ingeniozitatea, originalitatea.
Alături de aceasta, deosebit de importantă este motivația, dorința de a realiza ceva nou, deosebit, neobișnuit. Motivația creativă este foarte importantă din mai multe puncte de vedere: pe de o parte este supusă influențelor din exterior, ceea ce va influența și creativitatea, pe de altă parte, motivația intrinsecă are un rol principal, primordial în creație, ea având posibilitatea de a suplini anumite lipsuri, carențe, deficiențe ce privesc abilitățile în domeniu sau chiar abilitățile creative.
Nu trebuie însă să uităm nici de voință, de perseverență, care permite să facem numeroase încercări și verificări a ceea ce am creat. În anumite domenii este foarte important să existe o documentare minuțioasă, să se efectueze numeroase demonstrații până se poate ajunge la un rezultat sau un produs creativ, ceea ce presupune existența unui grad ridicat de voință, perseverență.
S-a studiat, de asemenea, legătura dintre inteligență și creativitate. Guilford (Cîmpean, 2005, pag. 18) a arătat că existența unei „gândiri convergente“ duce la o singură soluție, în timp ce „gândirea pergentă“ va genera soluții multiple. Inteligența permite operarea cu abstracții și găsirea unei soluții corecte, însă ea nu este suficientă în lipsa unei capacități creative sau în cazul în care nivelul de creativitate este scăzut.
Există de asemenea o strânsă legătură între factorii aptitudinali și creativitate, în sensul că aceasta se va manifesta cu precădere în domeniul în care subiectul prezintă aptitudini.
Mihaela Roco prezintă principalele calități ale creativității (Roco, 2004, pag. 18):
- Productivitatea – vizează numărul mare de idei, soluții, lucrări de specialitate, produse materiale și nu numai, care rezultă ca urmare a creativității inpizilor.
- Utilitatea – rezultatele muncii, activității trebuie să fie folositoare, să ajute în desfășurarea activității.
- Eficiența – privește în primul rând performanțele care se pot obține dacă ținem cont de rezultatele activității creatoare.
- Valoarea – ceea ce rezultă în urma unei activități creative trebuie să prezinte o anumită însemnătate, valoare, trebuie să fie recunoscută ca fiind importantă.
- Ingeniozitatea – metodele de rezolvare folosite să fie noi, originale, să presupună o soluție ce nu a mai fost folosită anterior.
- Noutatea – se referă la distanța în timp a lucrurilor, ideilor. Deși există multe produse noi, recente, acestea nu sunt neapărat originale, creative.
- Originalitatea – vizează trăsătura soluțiilor, produselor, rezultatelor activității caracterizată prin raritate, unicitate.
De-a lungul timpului s-au elaborat perse metode de cuantificare a gradului de creativitate a unei persoane. Deoarece ea presupune originalitate, soluții inedite, ceva nou și neașteptat la care puține persoane se gândesc, această dimensiune a psihicului uman este foarte greu de investigat și cuantificat. De asemenea, din punctul meu de vedere, s-ar putea ca, la un moment dat și din anumite puncte de vedere, o persoană să nu prezinte un nivel de creativitate ridicat, iar din alte puncte de vedere să fie totuși considerată o persoană creativă.
Cel care a inițiat măsurarea creativității sau abordarea ei psihometrică a fost J. P. Guilford, care a utilizat testul întrebuințărilor neobișnuite. Se cerea subiecților să enunțe cât mai multe întrebuințări neobișnuite ale unui obiect obișnuit, de exemplu „cărămida“.
Creativitatea și persoanele creative au fost studiate pe perioade îndelungate de timp, ținându-se cont și de domeniul în care activau. Astfel, Hayes (1989, cit. de Sternberg, 2005, pag. 176) a studiat rolul unui factor pe care el l-a numit „pregătirea pentru producerea unor rezultate creative“. El a studiat evoluția carierei unor personalități din mai multe domenii care necesită o gândire creativă: compoziția muzicală, pictura și poezia. Concluzia la care a ajuns este că până și cele mai remarcabile și „talentate“ persoane au nevoie de mulți ani de pregătire până să creeze operele care le-au făcut celebre, introducând astfel „regula celor zece ani“.
Am încercat să fac o selecție a testelor de creativitate pe care le-am găsit, în funcție de complexitatea lor și de măsura în care sunt folosite de specialiștii din domeniu.
TTCT – TESTELE TORRANCE DE GÂNDIRE CREATIVĂ
- Autor: Paul E. Torrance
- Creativitatea e evaluată prin 5 indicatori:
- fluența – abilitatea de a produce un număr mare de idei, indicator al rapidității, ușurinței de asociere în planul gândirii
- flexibilitatea – abilitatea de a produce o mare varietate de idei, indicator al capacității de restructurare a gândirii în raport cu noile situații
- elaborare – abilitatea de a dezvolta, construi sau completa o idee,
- originalitatea – abilitatea de a produce idei neobisnuite, statistic cu o frecventa redusa, deloc banale sau evidente
- rezistența la închiderea prematură a imaginii – abilitatea de a lua în considerare o gama largă de imagini, măsura în care subiectul este independent de învățarea perceptivă
- Au două forme: figurală și verbală
- Durata aplicării: 30 min, respectiv 40 de minute
- Limita de vârstă: peste 5 ani
- 3 activități pentru forma figurală
- 6 activități pentru forma verbală
Barron-Welsh Art Scale-BWAS
- Autor Frank Barron
- Este un test nonverbal care măsoară creativitatea și deschiderea spre experiență.
- Este o componentă a testului de personalitate non verbal Welch Figure Preference Test
- Testul constă într-un număr de 86 imagini alb negru-de la figuri geometrice simple la pattern-uri complexe, cu variații din punctul de vedere al simetriei, calității și desene de mână versus desene elaborate. Respondentul trebuie să bifeze în cazul fiecărei imagini dacă îi place sau nu.
- Timp redus de aplicare: 15-20 minute, limita de vârstă: peste 19 ani
Scala de evaluare cu ancore comportamentale
- Este alcătuită din 12 itemi corespunzând la 12 trăsături: a fi deosebit, ambiție, curiozitate, energie neconsumată, fără limite, haz, inventivitate, încăpățânare, nonconformism, spirit de observație, spontaneitate, umor.
- Permite măsurarea performanțelor creative prin prisma evaluărilor făcute de grupul social din care face parte subiectul, prin intermediul ancorelor sau al seturilor de comportamente recunoscute ca fiind tipice pentru o performanță bună, medie sau inferioară.
- Se recomandă utilizarea pentru persoane cu vârsta între 12-20 ani.
- Subiecții sunt evaluați pe o scală cu 9 niveluri, de la performanțe foarte bune (9, 8, 7), la unele medii (6,5,4) și inferioare (3,2,1).
- Poate fi administrat în mod inpidual sau în grup. Este indicat ca fiecare subiect să fie evaluat de minimum 3 evaluatori. Grupurile nu e indicat să fie mai mari de 10 persoane evaluate și de 30 de evaluatori.
- Timp de completare: 15-30 minute.
me²-General Factor of Creativity
- Autor: Mark Batey
- Modelul cuprinde 12 factori inpiduali care împreună formează Factorul General de Creativitate, cei 12 factori fiind împărțiți în 4 grupe:
- Grupa 1 – generarea ideilor: fluență, originalitate, incubare, iluminare
- Grupa 2 – personalitate: curiozitate, ambiguitate
- Grupa 3 – motivația: intrinsecă, competitivă, realizări
- Grupa 4 – încredere: a produce, a împărți cu alții, a implementa
- Acest test a fost creat în așa fel încât poate face parte ușor dintr-un program de evaluare utilizând diagnosticul, dar și ca un instrument de dezvoltare ce poate fi utilizat în alte programe ce au ca scop dezvoltarea creativității inpizilor și grupurilor
- Există și un indicator al forțelor creative-un chestionar ce conține 103 itemi cu răspunsuri sub forma scalei Lickert cu 7 grade.
- La sfârșit, se generează un raport personalizat de 23 pagini-feedback privind psihologia creativității și inpidual.
Titluri pentru o imagine
- Măsoară factorii intelectuali cei mai importanți ai creativității: fluența ideilor, flexibilitatea gândirii și originalitatea, oferind și o notă generală pentru creativitate.
- Se poate aplica inpidual sau în grup, pentru persoane peste 16 ani.
- Este nevoie de o hârtie, un creion și un ceas, pentru că durata nu poate depăși 5 minute.
- Testul cere să se dea cât mai multe titluri unei imagini, cât mai originale, scriindu-le unul după altul
Chestionar de atitudini creative
- Autori: Mihaela Roco, J.M. Jaspard
- Chestionarul te ajută să-ți descoperi propriile atitudini creative.
- Are 50 de itemi și măsoară 16 atitudini creative: energie, concentrare, orientarea spre nou, argumentarea ideilor, independenta, nonconformism, încredere în forțele proprii, valori morale, orientarea spre un viitor cât mai îndepărtat, finalizare, risc, preferință, atracție față de problemele dificile, persitatea intereselor, valori spirituale, valori practice, scala de minciuni.
- Itemii sunt sub forma unor afirmații, respondentul trebuind să aleagă un răspuns din 5 posibile (scala 1-5) ce corespunde cel mai mult persoanei lui, de la cu totul neadevărat până la cu totul adevărat.
Ultimul aspect pe care am dorit să-l abordez este al posibilității educării creativității. S-au făcut cercetări și în această zonă a creativității și majoritatea specialiștilor sunt de părere că această latură a psihicului uman, creativitatea, se poate educa. Desigur, este important atât profesorul cât și elevul, în această activitate. În primul și în primul rând, cel care urmărește educarea creativității trebuie să fie conștient că elevul său ar putea să obțină rezultate cu totul diferite de cele pe care el se așteaptă să le obțină. Atunci când dorești să crești nivelul creativității unei persoane trebuie să-l faci conștient de faptul că primele rezultate obținute ar putea fi un dezastru, ceea ce nu este un lucru rău. În primul rând trebuie să renunți la reguli, modele rigide, trebuie să nu ții cont de ceea ce se așteaptă de la tine, ci pur și simplu să îți urmezi sentimentele.
Birdi (2005, 2007, 2010, cit. de Lilly H., 2012) a făcut mai multe studii asupra educării creativității și a descoperit că antrenamentul poate îmbunătăți gândirea creativă și motivația de a inova, ceea ce a dus la un comportament mai creativ și la locul de muncă.
Primul pas în educarea creativității este înțelegerea exactă a componentelor sale, pentru a fii sigur că vei preda ceea ce trebuie. Și nu în ultimul rând, să nu uităm de efectele benefice, eliberatoare și de ce nu, chiar creative, ale umorului.
BIBLIOGRAFIE
- Butler-Bowdon, T., „50 Fundamental Psychology Books“, Editura Meteor Press, București, 2009
- Chelcea, A., „Psihoteste“, Editura Polsib, Sibiu, 1994
- Cîmpean, E.A., „Psihopedagogia creativității și a excelenței intelectuale“, Editura Dimitrie Cantemir, Târgu-Mureș, 2005
- Dincă, M., „Teste de creativitate“, Editura Paideia, București, 2001
- Roco, M., „Creativitate și inteligență emoțională“, Editura Polirom, Iași, 2004
- Roșca, Al., „Creativitatea generală și specifică“, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1981
- Sillamy, N., „Dicționar de psihologie“, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2009
- Sternberg, R.J., „Manual de creativitate“, Editura Polirom, Iași, 2005
- www.testcentral.ro
- http://www.e-metrixx.com/products/creative-strengths-indicator-model/
- http://www.linkedin.com/groups/Can-we-teach-creativity-2316564.S.81767269?view=&srchtype=discussedNews&gid=2316564&item=81767269&type=member&trk=eml-anet_dig-b_pd-ttl-cn&ut=0v1w4kmcPecBc1
Adresa de corespondenta:
Cristina Monica Ormenișan: cristina_ormenisan@gmail.com, Tel. 0722-278.361