IMPORTANT!

Având în vedere situația epidemiologică cu care ne confruntăm, Cel de-Al XXI-lea Congres şi Cea de-a 43-a Conferinţă Naţională de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului şi Profesiuni Asociate din România cu participare internaţională, programate să se desfășurare în perioada 23-26 septembrie 2020, la Iași vor fi reprogramate pentru anul 2021 cu respectarea reglementările și recomandările autorităților competente cu privire la pandemie.


CREIERUL ȘI INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ. CUM ÎȚI INFLUENȚEAZĂ TIPARELE UNICE CEREBRALE FELUL ÎN CARE GÂNDEȘTI, SIMȚI, TRĂIEȘTI ȘI CUM LE POȚI SCHIMBA

Autor: Constantin Lupu

Publicată in Editura Liberă 2013 Colecția “IQ 230”. Traducere din Limba engleză de V. Vidu

 

Autorii Richard J. Davidson și Sharon Begley sunt cercetători în domeniul neuroștiințelor afective la Universitatea din Madison-Wisconsin și colaboratori ai Institutului Național de Sănătate a Copiilor din USA. R.J. Davidson este directorul Centrului pentru Investigarea minții sănătoase a Univ. Madison, fost președinte al Societății pentru cercetare în Psihopatologie în 1966-1968 și colaborator cu Dan Goleman care a lansat noțiunea de Inteligență Emoțională.

Publicația are 11 capitole și 364 de pagini concepute după cele mai recente noutăți în domeniul inteligențelor multiple în special a Inteligențelor Emoționale, în care domină conceptul lansat de R.J. Davidson despre STILUL EMOȚIONAL (SE) și despre bazele cerebrale ale SE, despre legăturile dintre minte-creier-corp și SE, legăturile între normal si anormal si despre posibilitățile de remodelare neuropsihică a SE.

Autorii susțin și demonstrează că toate emoțiile au o reprezentare în creier, așa cum fiecare segment corporal are un sediu – o proiecție – cerebrală.

După cum se tinde în medicină spre descifrarea a ADN-ului pacienților pentru tratamente personalizate, tot așa psihologic şi psihiatria individuală poate fi modelată de înțelegerea tiparelor activității creierului, care stau la baza trăsăturilor și stărilor emoționale care ne definesc pe fiecare dintre noi.

Conform descrierilor lui Davidson, cea mai mică si mai efemeră unitate de emoţie este o stare emoțională. Aceasta durează de obicei câteva secunde, poate fi declanșată de un fior de bucurie sau o furie, sau tristețe de moment. Indiferent dacă sunt declanșate de experiențe reale sau mentale de moment, tind să se disipeze, fiecare făcând loc următoarei. O emoție care persistă și rămâne neschimbată timp de mai multe minute, ore sau chiar zile este o dispoziție emoțională. Un sentiment care-l trăieși un an sau mai mult este o trăsătură emoțională. Ceea ce ne caracterizează ca o trăsătură fundamentală a vieții noastre emoționale este ceea ce Davidson a numit stil emoțional (SE).

SE este un mod consecvent de a răspunde experiențelor din viața noastră. El este guvernat de rețelele cerebrale specifice care sunt identificabile și măsurabile cu metode obiective de laborator.

R.Davidson a stabilit că Stilul Emoțional cuprinde 6 dimensiuni care reflectă cunoștintele neuroștiințelor moderne:

Reziliență:

  • Cât de încet sau de repede îți revii în urma unor adversități.
  • Perspectivă în susținerea emoțiilor pozitive.
  • Intuiție socială în preluarea semnalelor sociale de la persoanele din jur.
  • Conștiința de Sine în percepția senzațiilor corporale care reflectă emoții.
  • Sensibilitate la contextul de reglare a răspunsurilor emoționale.
  • Atenție axată pe capacitatea de concentrare.

Aceste șase enumerări au fost selectate prin numeroase experimente metodice și riguroase care au permis savantului să înțeleagă cum funcționează inteligența emoțională.

În prezentarea cercetărilor autorilor și a echipelor cu care s-au efectuat căutările bazelor emoțiilor și a sediului lor în creierul rațiunii nu a fost suținută la început de psihologi nici de alți cercetatori. Studierea emoțiilor era destul de controversată. Totuși între anii 1975-1980 au apărut unele posibilități de a lărgi viziunile de complementaritate între constatările științei occidentale și înțelegerea filozofiilor antice orientale. Abia in anul 1992, după ce R. Davidson s-a întâlnit cu Dalai Lama, s-a aprins interesul pentru studiul meditației, al emoțiilor pozitive cum ar fi compasiunea și starea de bine. Astfel s-a ajuns la convingerea că sediul rațiunii și al funcțiilor cognitive superioare ale creierului joacă un rol la fel de important în emoție precum cel jucat de sistemul limbic. Astfel s-a ajuns la constatarea că așa cum fiecare persoană are amprente unice si o față unică, fiecare om are un profil emoțional unic. Aceste profile somatice și afective ne definesc în unicitatea noastră. Existența diferențelor individuale este cea mai remarcabilă caracteristă a emoțiilor umane.

În mod crucial, fiecare dimensiune a Stilului Emoțional își are baza într-un anumit tipar de activitate cerebrală. Imagistica cerebrală a demonstrat că aceste dimensiuni reflectă o activitate biologică la nivelul cortexului și a sistemului limbic: zona periventriculară a hipocampusului, amigdalei cerebrale, corpii striați și regiunea parahipocampică.

Dintre capitolele interesante care fac din această carte un reper al neuropsihiatriei, mai amintesc:
Capitolul 4 intitulat „Baza cerebrală a SE” ; Capitolul 5 „Cum se dezvoltă SE”; Capitolul 6 „Legătura minte – creier – corp sau cum influențează SE sănătatea”;

Capitolul 7 ”Normal si Anormal-și când a fi diferit devine patologic”

Figura 1. Suportul cerebral al Stilului Emoțional: creierul cu sistemul limbic

 

Acest capitol dedicat psihopatologiei abordată prin fereasra SE este prezentat de Davidson ca o situație dependentă de capacitatea de reziliență, dar și de dificultăți în înțelegerea interacțiunilor sociale, ceea ce te oprește să faci relații apropiate, cât și de dezacorduri ale celorlalte patru dimensiuni ale SE, toate conduc la forme majore de tulburări psihice. Deci Stilul Emoțional este un factor care influențează vulnerabilitatea unui copil, adolescent sau adult față de boala mintală. Deși SE nu poate în sine să cauzeze boala psihică, el interacționează cu alți factori pentru a determina dezvoltarea bolii mintale. Psihiatrie cu baze neurale: R.Davidson optează ca oamenii să fie plasați pe un continuum fundamental neuroștiințific. El crede că diagnosticul psihiatric bazat pe simptome conform DSM-urilor nu este conform cu felul în care funcționează creierul. Acest cercetător preferă ca în diagnostic să fie utilizate dimensiunile SE, dând ca exemplu acele patologii declanșate prin defectul de intuiție socială care are rol cheie în autisn, de Perspectivă care conduce la riscul de depresie sau deficitul de Atenție care este responsabil pentru ADHD.

Subcapitolele „Spectrul autismului”, „O taxonomie cerebrală a depresiei”, Stilul Atenției și ADHD” sunt analizate doct și trebuiesc citite cuvânt cu cuvânt pentru a ne familiariza cu punctele de vedere rezultate dintr-o prezentare actuală.

Capitolul „Creierul plasctic” subliniază că Stilul
Emoțional este o combinație complexă a genelor moștenite alături de experiențele și învățarea din copilărie. Dar SE care reflectă tipare cerebrale modelate de gene, nu este permanent, static si de neschimbat. Ca toate stările psihice datorate creierului SE este supus legilor neuroplasticității, iar autorii monografiei prezintă o istorie a fixismului cerebral în opoziție cu dezvoltarea, plasticitatea și posibilitățile de recuperare ale leziunilor cerebrale.

După cum se știe, neuroplasticitatea este proprietatea creierului de a-și schimba semnificativ structura și funcțiile în legătură cu stilurile exercitate asupra sa.

Urmează subcapitole interesante, ca de exemplu „Puterea minții asupra materiei”, cele care promovează meditația și învățămintele sale în domeniul neuroștiințelor, studiul compasiunii şi empatiei, a psihoterapiei, a intuiției sociale, toate convergând spre posibilitățile de formare și educare a Stilului Emoțional.

Bibliografia are multiple titluri importante, care completează cercetările celor doi autori.

Volumul “Creierul și inteligența emoțională” se citește usor și este o lectură necesară pentru actualizarea cunoștințelor noastre.