CUM SE POT UTILIZA SEMNELE ȘI SIMPTOMELE SPECIFICE MIGRENEI, CARE DEPIND DE VÂRSTA COPILULUI, ÎN PROCEDURA DE DIAGNOSTIC. CEFALEEA TIP MIGRENĂ, SEMNE ȘI SIMPTOME SPECIFICE
Scopul acestei cercetări a fost identificarea unor caracteristici specifice vârstei, utile în procedura de diagnostic în cazul copiilor cu cefalee tip migrenă. Această cercetare a fost realizată în perioada 1988 – 2008 în Provincia de Nord a Serbiei. Studiul s-a efectuat asupra a 30363 de copii cu vârste cuprinse între 3 și 17 ani. În 2644 de cazuri s-a evidențiat cefaleea tip migrenă.
Cefaleea tip migrenă este subestimată și diagnosticată greșit la copii, din cauza lipsei schimbărilor anatomice, markerilor biologici specifici și instrumentelor de cercetare specifice sau a tehnicilor de imagistică cerebrală (1,2,3,4).
Diagnosticarea migrenei la copii depinde de excluderea sistematică a tulburărilor secundare și de identificarea sistematică a caracteristicilor specifice migrenei dependente de vârstă. Simptomele migrenei se manifestă la nivel senzorial, vegetativ și afectiv, s-au descoperit doar la om și au variații calitative și cantitative cu un aspect marcant al dependenței de vârstă (5,6,7).
Nu există suficiente cunoștințe privind semnele și simptomele la copii cu migrene pentru a distinge clar toate entitățile clinice ale sindromului de migrenă (8,9,10).
Cefaleea tip migrenă la copii este greu de definit, în special datorită faptului că ei nu pot să își definească în mod clar dificultățile dar și fiindcă ele au trăsături care depind de vârstă (11). În opinia unui mare număr de autori din zilele noastre, cefaleea tip migrenă la copii, ca sindrom foarte complex, este încă o problemă de deducție. Se sugerează diferite criterii de diagnosticare a cefaleei tip migrenă la copii (12).
Cefaleea tip migrenă la copii este o tulburare neurologică cronică în cea mai mare parte caracterizată prin crize de cefalee episodice de o intensitate, frecvență și durată diferite, în mod obișnuit unilaterală și asociată cu anorexia, greață, vărsături, fonofobie și fotofobie. Foarte des este precedată sau acompaniată de modificări senzoriale, motorii, vegetative, afective și diverse combinații ale schimbărilor neurologice, gastrointestinale și vegetative. La copii, gradul exprimării și momentul apariției variază în funcție de vârstă, calitativ și cantitativ. Conform cu datele publicate în literatura de specialitate, în general, modul de manifestare al durerii și localizarea ei, durata, markerii comportamentali care însoțesc simptomele și rata apariției remisiei par să depindă de vârstă (13,14).
Această cercetare s-a desfășurat pe teritoriul Voivodinei, Provincia de Nord a Serbiei care are o populație totală de 2.031.992, după ultimul recensământ (în 2002). În timpul studiului, care a durat din 1988 până în 2008, s-au administrat în fiecare an câte 2000 de chestionare participanților care au fost selectați din 23 de grădinițe și 42 de școli din 9 orașe din Voivodina (Novi Sad, Subotica, Kikinda, Zrenjanin, Vrsac, Bela Crkva, Melenci, Futog și Temerin). În total au fost cuprinși 30363 de copii cu vârste între 3 și 17 ani. Cefaleea recurentă s-a înregistrat la 27.46% din copiii intervievați (8456), iar în 8.63% (2644) din cazuri cefaleea a fost definită ca migrenă.
Copiii au fost selectați în funcție de luna și anul nașterii, precum și după primele trei litere ale primului nume, printr-un procedeu de eșantionare în ciorchine, stratificat, în mai multe etape. În acest fel, s-a exclus posibilitatea ca un copil să intre în studiu de două ori pe parcursul cercetării care a durat o perioadă îndelungată. Li s-a cerut subiecților și/sau părinților lor să completeze un chestionar la locul lor de reședință. Chestionarele au fost distribuite copiilor și/sau părinților lor selectați prin eșantionare aleatoare. Chestionarul semistructurat, care a fost alcătuit special pentru acest studiu de către autor, a fost proiectat în conformitate cu criteriile Societății Internaționale pentru Studiul Cefaleei. A fost un chestionar de screening (de depistare) care a fost completat de copii și/sau părinții lor împreună. El a inclus 3 secțiuni: (1) itemi despre caracteristicile socio-demografice ale copilului și ale familiei sale precum și ale școlii; (2) itemi referitori la dezvoltarea copilului și (3) itemi despre durerile de cap inclusiv toate caracteristicile, semnele și simptomele.
Chestionarul a fost dezvoltat în trei etape. În prima, au fost organizate interviuri semi-structurate cu medici pediatri și cercetători selecția domeniilor relevante. Domeniile pentru secțiunile referitoare la cefalee au fost selectate pe baza criteriilor Clasificării Internaționale a Tulburărilor legate de Cefalee – partea a II-a. Au fost identificați peste 150 de itemi posibili. În primul formular au fost incluși itemi corespunzători, comprehensivi și preciși. Răspunsurile posibile au fost opțiuni deschise și judecăți categorice.
În a doua fază, chestionarul a fost pre-testat în interviuri semi-structurate aplicate unui grup mic de copii care fie sufereau, fie nu sufereau de cefalee (au fost incluse 16 familii.) În această fază am urmărit să evaluăm validitatea de construct și de conținut a chestionarului. În plus, sensibilitatea a fost evaluată prin corelarea datelor din chestionar cu cele din fișele medicale ale copiilor care aveau dureri de cap. În urma acestei faze a rezultat o versiune revizuită care a fost evaluată doar pe copiii sănătoși. Cincizeci de copii și adolescenți au completat chestionarul de două ori în trei săptămâni. Au fost analizate aspecte ca: rata non-răspunsului, distribuțiile răspunsurilor, prezentarea răspunsului grafic (inconsecvența răspunsului) și greutățile legate de chestionar (timpul necesar completării, formatul, etc.). S-au modificat sau au fost eliminați un număr de itemi astfel încât forma finală a cuprins 93 de itemi pentru completarea cărora erau necesare 20 de minute.
Doar de data aceasta au fost analizate datele despre alimentația la sân.
Criteriile de includere au fost: vârsta 3-17 ani, consimțământul informat, sub semnătură din partea părinților. Criteriul de excludere a fost un diagnostic precedent al unei boli care are cefaleea drept simptom. Precizia chestionarului folosit în această cercetare s-a bazat pe clasificarea și criteriile de diagnostic pentru tulburările de tip cefalee, nevralgii craniene și durere facială și pe criteriile revizuite ale Societății Internaționale pentru Studiul Cefaleei (15).
Vârsta medie a subiecților studiului a fost de 9 ani și 2,5 luni (rangul 3-17 ani, deviația standard (DS) 3,44). Numărul mare al copiilor chestionați a permis concluzii definite.
Studiul s-a efectuat în 2 faze: completarea chestionarului și, pentru cei cu cefalee recurentă (MR), un interviu față-în-față. Pe baza datelor colectate prin chestionar, copiilor care aveau MR li s-a administrat un interviu extins și au făcut o examinare neurologică
Precizia chestionarului utilizat în acest studiu s-a bazat pe criteriile Societății Internaționale pentru Studiul Cefaleei. Folosind codurile de clasificare ale societății, migrena a fost acceptată ca 1.1-1.7, migrena cu aură a fost 1.2.2 – 1.2.6, migrena fără aură a fost 1.1 și alte sindroame de migrenă au fost 1.3 – 1.7. Cefaleea recurentă a fost acceptată ca toate celelalte tipuri de cefalee care au apărut de 3 ori pe lună, fără a le separa în funcție de caracteristici specifice. Toate tipurile de cefalee recurentă (idiopatică sau criptogenică) care nu erau migrene au fost considerate cefalee non-migrenă (16,17,18).
Dintre chestionare, 1,5% au fost părtinitoare (distorsionate), datorită unui posibil interviu dublu, și datorită lipsei de date din chestionare. S-au analizat separat date în funcție de durerile de cap recurente pentru copiii care au răspuns complet la chestionar. Comparând caracteristicile cefaleei individuale la copiii cu cefalee tip migrenă și la cei cu non-migrenă s-au stabilit trăsături ale cefaleei tip migrenă la copii, care depind de vârsta acestora.
Au fost descrise caracteristici sociale, clinice și demografice grupate în funcție de vârstă și sex, de prezența durerii de cap și de tipul acesteia.
Testul Hi2, testul Levin și ANOVA au fost utilizate drept metode statistice. A fost utilizat un nivel de semnificație de 5% (p <0,05). Toate analizele statistice au fost realizate cu SPSS 15.0 (SPSS Inc., Chicago, Ill., USA).
Scopul acestei investigări a fost identificarea vârstei de apariție a caracteristicilor și trăsăturilor specifice, dependente de vârstă în cazul migrenelor la copii, care ar ajuta în procedura de diagnosticare a cefaleei tip migrenă la copii.
Din 30636 de copii observați, 2644 (8.63%) au declarat cefalee tip migrenă (1162 băieți și 1482 fete). Migrena a fost raportată prima dată la copii cu vârsta de 5 ani și 1,8 luni (DS 1,47 eroarea standard a mediei aritmetice – 0,03).
Durerea pulsatorie a fost mai frecventă la copiii cu migrene (76,3%), în timp ce durerea nedefinită (30,1%), presiunea (29,8%) și durerea ascuțită (în stil ‘menghină’) (24,6%) au fost forme mai frecvente în alte episoade de cefalee recurentă.
Durerea pulsatorie în migrenă este cea mai frecventă la copiii care suferă de cefalee tip migrenă și au vârsta de 12 ani. Cu cât copilul este mai tânăr, cu atât mai mare este probabilitatea că durerea va fi descrisă ca nedefinită. (Vezi Tabelul 1. Vârsta și tipurile de dureri în migrenă în relație cu tipul sindromului de migrenă).
Sindrom de migrenă – ANOVA: F 193417, DF 4, Sig 0.0001
Copiii cu cefalee tip migrenă și/sau părinții lor au evaluat severitatea durerii folosind o Scală de Evaluare a Durerii de la 0 la 5 cu valoarea 3,12 la vârsta de 9 ani și 5,7 luni (intervalul 3-17 ani).
La copiii cu vârsta medie 12 și 0,3 luni durerea în migrenă a fost cel mai mult unilaterală (79,48%), la copiii cu vârsta medie 11 ani și 2,2 luni, durerea a fost mai mult la început unilaterală și s-a răspândit bilateral. La copiii mai mici durerea a fost predominant variată, 6.4% (cu expresia maximă la vârsta medie 10 ani și 7 luni) ți bilaterală 1.5% (cu expresia maximă la vârsta medie de 10 ani și 7 luni) (Tabelul 2 localizarea durerii în migrene în relație cu vârsta copilului).
Tabelul 2 Localizarea durerii în migrene în relație cu vârsta copilului
Migrena apare de obicei de mai multe ori pe an după împlinirea vârstei de 11 ani, dar în prima decadă de viață ea apare săptămânal și chiar zilnic. În general ea apare cu un an mai târziu decât cefaleea non-migrenă (Tabelul 3. Frecvența și tipul de cefalee în funcție de vârsta indivizilor examinați).
Tabelul 3. Frecvența și tipul de cefalee în funcție de vârsta indivizilor examinați
Cefaleea tip migrenă, care afectează copiii mai mici, durează semnificativ mai puțin (la vârsta medie de 8 ani durează doar câteva minute, la vârsta de 9 ani și 3,7 luni durează până la o oră și la vârsta de 12 ani și 1,2 luni durează 0-2 ore (Tabelul 4 Vârsta copiilor și durata migrenei)
Tabelul 4 Vârsta copiilor și durata migrenei
Testul Chi Pătrat Pearson: V 417.670, DF 8, Sig 0.0001
Greața, senzația de vomă și vărsăturile sunt mult mai frecvente la copiii mici. Doar 1.3 % dintre copiii cu cefalee tip migrenă având vârsta medie de 6 ani și 4,8 luni nu au greață, senzație de vomă și vărsături (Tabelul 5. Greață și vărsături asociate cefaleei în relație cu vârsta copiilor).
Tabelul 5. Greață și vărsături asociate cefaleei în relație cu vârsta copiilor
Testul eșantionului liber: F 24370, t- 9.088 DF 3072, Sig 0.0001
Nu s-au descoperit corelații cu vârsta pentru alte simptome care însoțesc durerea de cap migrenă (fotofobia, fonofobia, amețeli, paloarea pielii, cearcăne, transpirație, respirație neregulată, dureri în piept și alte simptome vegetative, schimbări evidente în comportament) și nici felul de a face față raportării legate de migrenă la copiii studiați.
DISCUȚII
Dintre cei 30636 de subiecți studiați, cefaleea migrenă a fost raportată la 8,63% (43,95% băieți și 56,05% fete). Constatările noastre sunt foarte asemănătoare cu ale altor grupe de studiu europene. Studiul lui Wober –Bignol privind populația de copii și adolescenți cu migrenă a întâlnit prevalența migrenei la 1 – 1,5% dintre copii și 3-17,6% dintre adolescenți (19). În 1983, Sillanapaa a descris o prezența a migrenei mai mare: 37% din 2941 de copii din Finlanda cu vârste între 7 și 14 ani (20). Hershey a constatat că migrena apare în pediatrie la 10,6% dintre copiii cu vârste între 15 și 19 ani (21). În Turcia, Zencir a descris că prevalența migrenei era de 8,8%: 6,7% la băieți și 11,0% la fete (sau 1,7; 95% CI: 1,3 până la 2,3) (22). Studiind 1598 fișe medicale ale copiilor care au vizitat Centru Medical pentru Cefalee în perioada efectuării studiului, Raieli V. et all au constatat, folosind criteriile Societății Internaționale pentru Studiul Cefaleei, 35,2% de cazuri de migrenă.
În grupul de copii observat la vârsta medie de 9 ani și 2,5 luni (intervalul 3-17) cu deviația standard 3,44, primele crize de migrenă au fost raportate la copii de la vârsta de 5 ani și 1,8 luni (DS 1,47, eroarea standard a mediei aritmetice 0,03). Balottin et al. Au analizat un grup de copii cu vârste între 12 luni și 6 ani; cu vârsta medie la prima observare: 4 ani și 7 luni, și au descris vârsta medie la debut: 4 ani și 2 luni, intervalul: 10 luni-6 ani (24).
Durerea pulsatorie este mai frecventă în cefaleea tip migrenă la copii, dominantă la vârsta de 12 ani, în timp ce durerea nedefinită, presiunea și durerea ascuțită, tip „menghină” sunt de asemenea prezente până la vârsta de 7 ani. Cu cât copilul este mai mic, cu atât mai mare este probabilitatea că durerea va fi descrisă ca nedefinită. Există o corelare clară, semnificativă din punct de vedere statistic, între tipul de durere și vârsta copilului care pune sub semnul întrebării validitatea insistenței de a include tipul de durere în criteriile de diagnosticare a cefaleei tip migrenă la copii.
Copiii cu cefalee tip migrenă cu vârsta medie de 9 ani și 2,5 luni și-au evaluat severitatea durerii folosind o Scală de Evaluare a Durerii de la 0 la 9 cu 3,12. Evaluarea severității migrenei depinde și de vârsta copilului. Coeficientul Pearson 0,43, p< 0,01 confirmă că există o asociere între vârsta copilului și evaluarea intensității durerii, fapt care necesită evaluarea clinică precisă a fiecărui copil.
Cefaleea tip migrenă este în majoritate unilaterală (79,4%) dar la copii, până la împlinirea vârstei de 11 ani, sunt mai mult bilaterale. La vârsta de 11 ani durerea este mai mult unilaterală dar se extinde bilateral și după împlinirea vârstei de 12 ani este clar unilaterală. Localizarea distinctă a durerii în migrene este corelată semnificativ cu vârsta copiilor și cu capacitatea lor de a o interpreta. Maytal a constatat durerea unilaterală în 34,1% din cazurile de migrenă pediatrică (25).
Frecvența crizelor de durere în migrenă precum și alte caracteristici ale sindromului de migrenă la copii depinde de vârsta copiilor. Cele mai multe crize de migrenă (78,1%) se petrec de mai multe ori pe an la copiii cu vârsta medie de 11 ani și 1,8 luni.
Durerile în migrenă durează mult mai mult (de la câteva minute în 0,89% din cazuri până la 2 ore în 27,8% din cazuri și o zi întreagă sau și mai mult în 21,8% dintre copii. Procentul de cefalee tip migrenă care durează de la câteva minute, 0,89% din cazuri, până la 1 oră în 4,4% din cazuri și până la 2 ore (27,8%) exclude durata migrenei din criteriile de diagnostic. Cefaleea tip migrenă care afectează copii mai mici durează semnificativ mai puțin: la vârsta medie de 8 ani, durează câteva minute, la vârsta medie de 9 ani și 4.5 luni până la 1 oră și după 12 ani și 4 luni mai mult de 2 ore. În 1995, Wober – Bingol, analizând 409 de copii a găsit că durata crizelor de migrenă la copii era de mai puțin de 2 ore la 19,0% dintre pacienții cu migrenă (19). Maytala a descris durata crizelor de cefalee ca fiind de 2 ore sau mai mult, la 55,7% dintre copiii cu migrenă cu aură (25).
De obicei, migrena devine evidentă prin simptomele care o însoțesc și care domină tabloul clinic, în special la o vârstă mai mică. Greața este prezentă in 98,7% cazuri, senzația de vomă în 97,7%, vărsăturile în 77,2% și greață și /sau senzație de vomă și/sau vărsături în 83,7% dintre copiii cu episoade de migrenă. Aceste rezultate definesc clar greața, senzația de vomă și vărsăturile ca elemente de bază ale crizelor de migrenă la copii. Greața, senzația de vomă și vărsăturile sunt mult mai frecvente la copiii mai mici. Doar 1.3% dintre copiii cu migrenă cu vârsta medie de 6 ani și 5,5 luni nu aveau greață, senzație de vomă și vărsături. Maytala a arătat că 47,7% dintre copiii cu migrenă fără aură vomită în timpul crizelor de migrenă (25). Analizând 409 copii, Wober – Bingol au descoperit că în diagnosticul diferențial al migrenei și al cefaleei de tensiune, intensitatea durerii, agravarea durerii prin activitate fizică, greață și vărsături sunt cele mai importante trăsături. Calitatea durerii, fono- și fotofobiile sunt mai puțin importante și localizarea cel mai puțin importantă (19).
Nu există o dependență clară de vârstă pentru fotofobie, fonofobie, amețeli, paloare tegumentară, cearcăne, transpirație, respirație neregulată, dureri precordiale și alte simptome vegetative, și modificări de comportament observabile.
În anul 2000, analizând influența vârstei la declanșare asupra trăsăturilor clinice ale migrenei, Zambrino a descoperit că localizarea durerii unilaterale și intensitatea severă, prezența grețurilor, vărsăturilor, fonofobiei și fotofobiei erau trăsături care variau între subiecții cu migrenă sau fără migrenă. El nu a găsit că vârsta la declanșare este un factor care influențează caracteristicile cefaleei. Concluzia lui a fost că localizarea și calitatea durerii în cazul migrenei la adolescenți sunt similare celor găsite în migrenă la copii, în timp ce simptomele concomitente erau mai puțin frecvente decât în migrena copiilor sau adulților (26). Battistella și colab. au examinat 243 de pacienți și au ajuns la următoarele concluzii: declanșarea mai timpurie, durata mai scurtă, asocierea cu alte simptome (foto sau fonofobie, greață) mai scăzută și absența amplificării durerii în timpul activității fizice se manifestă mai degrabă la copiii preșcolari decât la cei de vârstă pre-pubertară (27). Rezultate similare au fost arătate la populația din Vojvodina (28).
CONCLUZII:
Diagnosticarea migrenei, în special la copii, nu este o sarcină ușoară. Diagnosticul migrenei depinde de recunoașterea caracteristicilor care depind de vârstă, specifice stării. Durerea pulsatorie este cea mai dominantă începând cu vârsta de 12 ani. Presiunea dureroasă nedefinită și durerea ascuțită tip ‘menghină’ sunt prezente în mod egal până la vârsta de 7 ani. Un nivel de durere mai ridicat este descris pentru copii mai mari. La copiii cu vârsta de până la 11 ani, cefaleea tip migrenă este în mare parte bilaterală. Semnificația ridicată a durerii unilaterale în migrenă justifică în mod clar includerea ei printre criteriile de diagnosticare ale migrenei la copii după împlinirea vârstei de 12 ani. Cele mai multe crize de migrenă se petrec de mai multe ori pe an la copiii cu vârsta medie de 11 ani și 1,5 luni cu debutul de la vârsta de 5 ani și 1,8 luni. Durerea în migrenă apare săptămânal înainte de împlinirea vârstei de 10 ani și chiar zilnic, înainte de împlinirea vârstei de 9 ani.
Cefaleea tip migrenă care afectează copii mai mici au o durată semnificativ mai scurtă. Procentul de cefalee tip migrenă care are o durată de până la 2 ore (33%) exclude durata migrenei dintre criteriile de diagnosticare. Greața, senzația de vomă și vărsăturile, care de obicei sunt evidente ca simptome care însoțesc crizele de migrenă la copii sunt mult mai frecvente la copiii mai mici. Doar 1,3% dintre copiii cu migrenă la vârsta medie de 6 ani și 4.8 luni nu prezintă greață, senzație de vomă și vărsături.
Nu s-au descoperit corelații legate de vârstă pentru alte simptome care însoțesc cefaleea tip migrenă (fotofobia, fonofobia, amețeli, paloare tegumentară, cearcăne, transpirație, respirație neregulată, dureri precordiale și alte simptome vegetative, schimbări evidente în comportament).
BIBLIOGRAFIE
- Abu-Aref I, Macleod S. Serious neurological disorders in children with chronic headache.Arch Dis Child.2005.Sep;90(9):937-40.
- Linder SL, Winner P. Pediatric headache. Med Clin North Am. 2001.Jul;85(4):1037-53.
- Fontanelle LM, et al. Migraine in childhood: difficulties in Diagnosis. Arg Neuropsichiatr 1988 Sep; 56 (3B):553-8.
- Annequin D. Migraine in childhood. Rev neurol. 2005 Jul;161(6-7):687-8.
- Linder SL, Winner P. Pediatric headache. Med Clin North Am. 2001.Jul;85(4):1037-53
- Knežević-Pogančev M. Migrenski sindrom kod dece-definicija i klasifikacija kroz vreme. Med pregl 2008; LXI (3-4):143-146.
- Knezevic-Pogancev M. Specific features of migraine syndrome in children The Journal of Headache and Pain, Vol. 7, No. 4. (September 2006), pp. 206-210.
- Passchier J, Bonke B. Migraine symptoms in school children: what is the best diagnostic characteristics for migraine? Headache 1985;15:416-20.
- Breslou N, Rasmussen BK. The impact of migraine:Epidemiology, risk factors and comorbidities. Neurology 2001;56(Suppl 1):4-12.
- Knezevic-Pogancev M.: Epidemiology, Characteristics and Distinctiveness of Headaches in Children from Vojvodina, Serbia. Neuroepidemiology 2008;31:122-8
- De Diego EV, Lanteri_Minet M. Recognition and management of migraine in primary care: influence of functional impact measured by the headache impact test (HIT). Cephalalgia.2005. Mar;25(3):184-90.
- Metasahonkala L, Sillanapaa M, Tuminen J, Linder S. Headache Dairy in the diagnosis of childhood migraine. Headache 1997. 37:240-4.
- Rufo M, Rodrigez C et all. The presentation form of headache in children, Rev Neurol 1996 Mar;24(127):268-72.
- Battisella PA, Fiumana E, Binelli M et al. Primary headaches in preschool age children: clinical study and follow-up in 163 patients.Cephalalgia 2006 Feb;26(2):162-71.
- Headache Classification Committee of the International Headache Society. The International Classification of Headache Disorders;2nd edition. Cephalalgia.2004;24 (Suppl1):9-160.
- Swanson JW. Changes in the international classification, of headache disorders.Curr Biol Neurosci Rep.2004.Mar;4(2):95-7.
- Mitka M. Experts sort out headache classification, new guidelines for physicians to debut. JAMA.2003.Aug.13;290(6):736-9.
- Olesen J. The International Classification of Headache Disorders, 2nd edition (ICHD-II) Rev Neurol (Paris).2005.Ju;16(6-7):689-91.
- Wober–Bingol C, Wober C, Karwautz A. Diagnosis of headache in childhood and adolescence: a study of 437 patients Cephalalgia 1993; 13 (13):207-37.
- Sillanpaa M, Anttila P. Changes in the prevalence of migraine and other headaches during the first seven school years. Headache 1983; 23:15-9.
- Hershey AD. What is the impact, prevalence, disability, and quality of life of pediatric headache? Curr Pain Headache Rep. 2005 Oct;9(5):341-4.
- Zencir M, Ergin H, Sahiner T, Kilic I, Alkis E, et al. Epidemiology and symptomatology of migraine among school children: Denizli urban area in Turkey. Headache 2004 Sep;44(8):780-5.
- Raieli V, Eliseo M, Pandolfi E, La vecchia M, La Franca G, Puma D, Ragusa D. Recurrent and chronic headaches in children below 6 years of age. : J headache Pain. 2005 Jun;6(3):135-42.
- Balottin U, Nicoli F, Pitillo G, Ferrari Ginevra O, Borgatti R, Lanzi G. Migraine and tension headache in children under 6 years of age. Eur J Pain. 2004 Aug;8(4):307-14.
- Maytal J, Young M, Shechter A, Lipton RB. Pediatric migraine and the International Headache Society (IHS) criteria. Neurology 1998 Mar; 50(3):831-2.
- Zambrino CA, Balottin U, Ferrari-Ginevra O, D’Arrigo S, Degrate A, Santoro A, Lanzi G.Clinical characteristics of adolescent headache. Funct Neurol. 2000;15 Supp l3:106-15.
- Battistella PA, Fiumana E, Binelli M, Bertossi E, Battista P, Perakis E, Soriani S.Primary headaches in preschool age children: clinical study and follow-up in 163 patients. Cephalalgia. 2006 Feb;26(2):162-71.
- Knežević-Pogančev M. Migrensi sindrom dece. Todra. Beograd 2003.
Adresa de corespondenta:
Institutul de Ingrijire a Sănătăţii Copilului şi Adolescentului, Departamentul de Neurologia Dezvoltării şi de Epileptologie Hajduk Veljkova 10, 21000, Novi Sad, Serbia mkp.marija@gmail.com, godipo@eunet.rs