Stimați colegi,

Vă invităm să participați la Cel de-al XXIV-lea Congres SNPCAR şi a 46-a Conferinţă Naţională de Neurologie-Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului şi Profesiuni Asociate din România cu participare internaţională

25-28 septembrie 2024 – CRAIOVA, Hotel Ramada

Vă așteptăm cu drag!

Asist. Univ. Dr. Cojocaru Adriana – Președinte SNPCAR

Informații şi înregistrări: vezi primul anunț 


THE IMPLICATIONS OF BREAST CANCER ON THE FAMILY

Autor: Lavinia Hogea Laura Nussbaum
Distribuie pe:

– de subiecţi cu vârste cuprinse între 25 şi 59 ani. Dintre aceştia 100 de subiecţi este alcătuit din femei diagnosticate cu neoplasm mamar şi un lot de control format din 100 de femei sănătoase.

Pentru realizarea acestui studiu s-a folosit chestionarul de măsurare al calităţii vieţii SF-36, din care am evidenţiat domeniul relaţii sociale (relaţii personale, suportul social, activitate sexuală), personale, precum şi chestionarul de evaluare al nefericirii. Chestionarul de evaluare al nefericirii vizează următoarele domenii importante ale vieţii: relaţia cu soţul şi copiii, anxietate, suferinţe afective, viaţă socială, dezamăgire, singurătate, depresie, independenţa personală şi satisfacţia vieţii.

REZULTATE

Tabelul 1 prezintă mediile şi abaterile standard pentru scala relaţii sociale a calităţii vieţii la pacientele cu cancer mamar şi persoanele sănătoase, respectiv, la grupele de vârstă, scorurile totale au variat de la 9,30 la 14,30 (M=11,83; AS= 1,19).

Din cele trei raporturi F, prezentate în tabelul 1, doar unul este semnificativ statistic: F „lot” F (1, 194)= 18,427, p < .001 (M= 11,49 versus M= 12,16). Aceastaînseamnă că există diferenţe semnificative statistic între pacientele cu cancer mamar şi persoanele sănătoase, pacientele au un nivel mai scăzut al calităţii vieţii pe domeniul relaţii sociale, comparativ cu persoanele sănătoase, datorită faptului că efectul principal pentru loturi se prezintă ca semnificativ statistic.

Efectul variabilei vârstă asupra variabilei domeniul relaţii sociale al calităţii vieţii este nesemnificativ statistic F (2, 194)= 0,233, p >.05. Aceasta înseamnă că nu s-au găsit diferenţe semnificative între cele trei grupe de vârstă la subiecţii bolnavi (M=11,75 pe grupa 25- 36 ani, M=11,44 pe grupa 37-46 ani şi M=10,94 pe grupa 47-59 ani), comparativ cu persoanele sănătoase (M=12,09 pe grupa 25-36 ani, M=12,30 pe grupa 37- 46 ani şi M=12,53 pe grupa 47-59 ani).

De asemenea, efectul de interacţiune lot, vârstă şi domeniul relaţii sociale al calităţii vieţii este nesemnificativ statistic, F (2, 194)= 2,929, p >.05 [5].

Un scor scăzut al domeniului relaţii sociale înseamnă interferenţă marcată şi frecventă cu activităţile sociale normale datorită problemelor fizice sau emoţionale, iar un scor scăzut al domeniului rol emoţional se traduce prin existenţa unor probleme cu munca sau cu alte activităţi zilnice datorită problemelor emoţionale.

Factorii sociali joacă un rol deosebit de important în menţinerea stării de sănătate, iar neoplasmul prin consecinţele sale afectează pacientul suferind de această boală nu doar pe plan fizic ci şi social [6].

Faţeta relaţii personale investighează modul în care persoana recepţionează anturajul şi nevoia acestuia de relaţii intime. Sunt urmărite capacitatea şi posibilitatea de a iubi şi de a fi iubit, de asemenea capacitatea de a împărtăşi bucuria, fericirea sau tristeţea. Sunt investigate toate tipurile de relaţii personale (de cuplu, de prietenie, maritale), precum şi experienţa pozitivă sau negativă.

Rezultatele obţinute semnalează diferenţe semnificative între cele două loturi, în ceea ce priveşte relaţiile personale cu afectare asupra activităţii sexuale.

Suportul social explorează modul în care persoana resimte sprijinul, angajarea, încurajarea din partea familiei şi a prietenilor. Întrebările sunt centrate pe gradul în care anturajul sprijină persoana şi impart responsabilităţile cu acesta. Este inclus de asemenea şi rolul negativ pe care îl poate avea familia şi prietenii asupra persoanei, faptul că nu primeşte încurajări, că este respins, neglijat, nu primeşte sprijinul de care are mare nevoie. Sunt bine cunoscute beneficiile şi importanţa suportului social asupra celuilalt şi în special asupra celui aflat într-o situaţie nefericită.

Caracterul bolii, evoluţia sa, afectează nu doar viaţa pacientului ci şi cea a familie sale, din acest motiv scorurile obţinute raportează diferenţe semnificative între cele două loturi studiate [7, 8].

Activitatea sexuală evaluează dorinţa şi apetitul sexual, măsura în care o persoană îşi poate exprima normal satisfacţia şi nevoia sexuală. Întrebările din cadrul acestei faţete vizează energia sexuală, exprimarea şi satisfacţia sexuală. Orientarea sexuală nu este luată în considerare ci doar impactul activităţii sexuale asupra calităţii vieţii.

Activitatea sexuală se află în strânsă legătură cu faţetele stimă de sine, imagine corporală şi sentimente negative, toate acestea fiind afectate în cazul pacientelor cu neoplasm mamar.

Stima de sine se referă la sentimentele faţă de propria persoană. Stima de sine reflectă modul în care persoana se consideră eficientă şi satisfăcută de sine. Itemii vizează educaţia, capacitatea de a dobândi noi abilităţi, interacţiunea cu oamenii, autoacceptarea, relaţiile familiale, capacitatea de muncă [8].

Scăderea stimei de sine şi apariţia unui sentiment de neîmplinire, se pot datora lipsei de relaţii sociale, dar şi de participarea redusă la alte activitaţi.

Imaginea corporală şi înfăţişarea se referă la modul pozitiv sau negativ de a-şi percepe corpul, gradul în care sunt percepute modificările corporale. Imaginea corporală este influenţată şi de atitudinea celorlalţi faţă de înfăţişarea unei persoane.

Imaginea corporală poate fi modificată ca urmare a neoplasmului mamar cu efecte negative asupra calităţii vieţii.

Mastectomia totală sau parţială distorsionează imaginea corporală acestea putând fi cauza timidităţii şi jenei, a sentimentelor de inferioritate şi scăderii încrederii în sine.

Sentimentele negative vizează tristeţea, disperarea, anxietatea şi nervozitatea. Întrebările investighează modificările psihologice cum sunt depresia, mania, atacurile de panică, fără a evalua severitatea acestora [7, 8].

Incidenţa crescută a complicaţiilor legate de boală şi de tratament, integrarea socială deficitară şi lipsarelaţiilor sociale sunt consecinţe ale diverselor perturbări psihologice la pacienţii oncologici [7].

În ceea ce priveşte chestionarul de măsurare al nefericiri în rândul lotului studiat s-au obţinut diferenţe semnificative între cele două loturi pe toate variabilele măsurate (relaţia cu soţul şi copiii, anxietate, suferinţe afective, viaţă socială, dezamăgire, singurătate, depresie, independenţa personală şi satisfacţia vieţi (Tabel 2).

CONCLUZII

Cancerul de sân este cea mai frecventă tumoră malignă întâlnită la femei. Riscul de-a lungul vieţii de a dezvolta cancer de sân este de 1 la 8, şi riscul de-a lungul vieţii de a muri din cauza cancerului de sân este de 1 la 28. În România, sunt prezente anual aproximativ 50000 de cazuri de neoplasm mamar.

Un diagnostic de cancer afectează nu numai pacientul, ci şi familia, prietenii şi comunitatea individului.

De cele mai multe ori partenerul unui pacient cu cancer, este afectat cel mai semnificativ el dintre toţi membrii familiei. Atât pacientul cât si partenerul pot experimenta emoţii puternice, cum ar fi tristeţe, anxietate sau furie, ceea ce poate afecta relaţia.

De asemenea, cancerul poate avea un impact asupra sexualităţii şi intimităţii cuplurilor. Multe tratamente pentru cancer pot provoca reacţii adverse, cum ar fi nivelul scăzut al libidoului, uscăciune vaginală, sau depresie, care poate interfera cu actul sexual şi sexualitatea. Acest lucru poate contribui la apariţia anxietăţii şi la tensiune în cuplu, punând în dificultate comunicarea.

În plus, implicarea continuă în social şi în activităţile comunităţii trebuie să fie încurajată printre membrii familiei. Deşi este acceptabilă anularea activităţi când fizic sau emoţional este prezentă senzaţia de oboseală, ieşirea în afară a familiei poate ajuta la reducerea nivelului de stres.

Adresa de corespondenta:
magdalena.sandu@gmail.comINTRODUCTION

Breast cancer constitutes an important cause of morbidity and mortality, representing the second cause of death in women. According to the World

Health Organization, more than 1.2 million people are diagnosed with breast cancer each year and over 500,000 die because of this affection. Breast cancer mortality rate has decreased since 1990 due to early diagnosis and improve treatment methods.

Constantin Enăchescu said that “any illness, regardless of its nature (somatic, psychological or psychosomatic), is accompanied by a particular state of mind of the patient, which is materialized in the psychology of the patient” [1, 2].

Breast cancer is a complex and traumatic disease, considered to be systemic since its diagnosis.

Women recognize and agree with reducing the risk through the practiced surgical procedures, but thy are thinking about aspects of emotional, social, sexual and marital functioning, about synchronizing with an upcoming surgery, about pregnancy or other family needs and objectives. It is also necessary to encourage the woman to have a discussion with their spouse/

partner, precisely in order to dispel his anxiety and to straighten any uncertainties in terms of evolution, prognosis and the family’s future. Most women consider this aspect as being of utmost importance for them [3, 4].

MEANS AND METHOD

The study is a prospective one, we studied patients with breast neoplasm that presented themselves in the Oncology clinic from the Municipal Hospital of Timişoara in the period 2014-2016. It was aimed at drawing up a batch of patients whose diagnosis would include the phenomenon of breast cancer, from its apparition its development and the treatment applied, with the full range of effects causing physical and mental discomfort. The studied batch consisted of 200 subjects between the ages of 25 and 59 years. Of these 100 subjects consists of women diagnosed with breast neoplasm and a control group consisting of 100 healthy women.

For the realization of this study, the questionnaire for measurement of the quality of life SF-36 was used, of which I highlighted the area of social relationships (personal relationships, social support, sexual activity), personal as well as the questionnaire of unhappiness evaluation. The questionnaire of unhappiness evaluation addresses the following major fields of life: the relationship with the spouse and children, anxiety, emotional suffering, social life, disappointment, loneliness, depression, personal independence and life satisfaction.

RESULTS

Table 1 shows the averages and standard deviations for the scale of social relations, the quality of life in patients with breast cancer and healthy persons, i.e., the age groups, the total scores ranged from 9.30 to 14.30(M=11,83; AS= 1,19).

Of the three ratios F, presented in table 1, only one is statistically significant: F „lot” F (1, 194) = 18,427, p < .001 (M= 11,49 versus M= 12,16).

This means that there are statistically significant differences between patients with breast cancer and healthy individuals, patients have a lower level of quality of life on the level of social relations, compared to healthy individuals, due to the fact that the main effect for batches are submitted as being statistically significant.

The effect of the age variable on the field of social relations of the quality of life variable is statistically insignificant F (2,194)= 0,233, p >.05. This means that there were no significant differences found between the three age groups at the sick subjects (M=11,75 on the group aged between 25-36 years, M=11,44 on the group aged between 37-46 years and M=10,94 on the group aged between 47-59 years), compared with the healthy persons (M=12,09 on the group aged between 25-36 years, M=12,30 on the group aged between 37-46 years şi M=12,53 on the group aged between 47- 59 years).

Also, the interaction effect of age group and the field of social relations of the quality of life is statistically insignificant, F (2,194)= 2,929, p >.05 [5].

A low score of social relations means interference also marked as frequent with normal social activities due to physical or emotional problems, and a low score of emotional role translates into the existence of problems with work or other daily activities because of emotional problems.

Social factors play a particularly important role in maintaining health, and the neoplasm through its consequences affects the patient suffering from the disease not only physically but also on a social plan [6].

The personal relationships side investigates how the person id receiving his or hers entourage and the need for intimate relations. The ability and possibility to love and be loved are followed as well as the ability to share joy, happiness or sadness.All kinds of personal relationships are investigated (about the couple, of friendship, marriage), as well as positive or negative experience. The obtained results reveal significant differences between the two groups in terms of personal relationships with an impairment to the sexual activity.

The social support explores the way the person feels the support, engagement, encouraging from family and friends. The questions are centered on the degree to which the entourage supports the person and share the responsibilities. It also included the negative role that family and friends may have over the person, the fact that she does not receive encouragement, that she is rejected, neglected, does not receive the support she certainly needs. The benefits and the importance of social support over the other, and in particular upon the person in an unfortunate situation are well known.

The character of the disease, its evolution, affect not only the patient’s life but also the lives of her family, for this reason the scores obtained report significant differences between the two groups studied [7, 8].

Sexual activity evaluates the desire and sexual appetite, the extent to which a person may normally express their satisfaction and sexual need. The questions from this side target sexual energy, expressing and sexual satisfaction. Sexual orientation is not taken into account only the impact of sexual activity on the quality of life.

Sexual activity is in close connection with the side of self-esteem, body image and negative feelings, all of which are affected in the case of patients with breast neoplasm.

Self-esteem refers to feelings towards one’s self. Self-esteem reflects how the person is considered to be efficient and self-satisfied. Items aimed at education, the ability to acquire new skills, interact with people, self-acceptance, family relationships, work capacity [8].

Decreased self-esteem and a sense of unfulfillment, may be due to a lack of social relations, but also reduced participation in other activities.

Body image and appearance refer to the positive or negative way to perceive one’s own body, the degree to which body changes are perceived. Body image is also influenced by the attitudes of others towards a person’s appearance.

Body image may be altered as a result of breast neoplasm with negative effects on quality of life.

Total or partial mastectomy distorts the body image which could be the cause of timidity and embarrassment, feelings of inferiority and a decline in self-confidence.

Negative feelings are targeting the sadness, the despair, the anxiety and nervousness. The questions are investigating psychological changes such as depression, mania, panic attacks, without evaluating their severity [7, 8].

The increased incidence of complications related to the disease and treatment, poor social integration and the lack of social relations are the consequences of the various psychological disturbances in oncological patients [7].

Regarding the questionnaire for measuring the unhappiness, among the lot studied significant differences were obtained between the two lots on all measured variables (the relationship with the husband and children, anxiety, emotional suffering, social life, disappointment, loneliness, depression, personal independence and life satisfaction (Table 2).

CONCLUSIONS

Breast cancer is the most common malignant tumor encountered in women. The life-long risk of developing breast cancer is 1 in 8, and the life-long risk of dying because of breast cancer is 1 in 28. In Romania, there are annually around 50000 cases of breast neoplasm.

A diagnosis of cancer affects not only the patient but also the family, friends, and community of the individual.

It is often the partner of a patient with cancer that is affected most significantly of all the family members. Both the patient and their partner may experience strong emotions about the condition, such as sadness, anxiety, or anger, which can affect the relationship.

Cancer can also have an impact on sexuality and the intimacy of couples. Many treatments for cancer may cause side effects such as low libido, vaginal dryness, or depression, which may interfere with intercourse and sexuality. This can contribute to anxiety and tension between the couple, which may be difficult to discuss and work through.

Additionally, continued involvement in social and other community activities should be encouraged for family members. While it is acceptable to cancel activities when feeling emotionally or physically tired, an outlet outside of the direct family can often help to reduce stress levels.