IMPORTANT!

Având în vedere situația epidemiologică cu care ne confruntăm, Cel de-Al XXI-lea Congres şi Cea de-a 43-a Conferinţă Naţională de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului şi Profesiuni Asociate din România cu participare internaţională, programate să se desfășurare în perioada 23-26 septembrie 2020, la Iași vor fi reprogramate pentru anul 2021 cu respectarea reglementările și recomandările autorităților competente cu privire la pandemie.


Expoziția unei lumi interioare în suferință Când cuvintele nu pot, mesajele plastice vorbesc despre noi. Reflexiile unui psiholog la expoziţia organizată de SNPCAR la Congresul 2019

Autor: Lorica Gheorghiu

REZUMAT Producțiile plastice spontane ale pacienților cu patologie neurologică și/sau psihiatrică ne uimesc prin modul original, unic, simbolic ,în care ne vorbesc despre tulburarea echilibrului lor funcțional, despre modificările patologice ale personalității lor și a relațiilor cu lumea. În fața acestor creații resimțim la adevărata intensitate dramatică și unica suferință interioară a acestor subiecți pe care ades nu o pot verbaliza. Cuvinte cheie: tulburări neurologice și psihiatrice, mesaj plastic simbolic, expresia și proiecția suferinței interioare

Este o poveste în tradiția chineză, cea a vulturului și furnicii, care inventariază ceea ce se află pe o masă. În timp ce răpitorul face inventarul dintr-o singură bătaie de aripă, furnica trebuie să străbată în lung și lat și chiar să-și ocupe toată viața cu acest lucru. Vulturul reprezintă gândirea prin simboluri. Furnica reprezintă gândirea analitică. Cel mai ades abordăm lucrurile ca furnica, dar uneori ni se oferă șansa să fim vulturi. Creația plastică spontană a pacienților noștri poartă adesea un mesaj simbolic care face vizibilă esența lor, ceea ce le este cu adevărat propriu, unicitatea trăirilor unui copil cu un anume diagnostic și care este dincolo de criteriile de încadrare nosologică. În desen, „esența”, acest mod unic de trăire, resimțire a bolii, se eliberează, pe când în interviul clinic poate fi adesea înăbușit, stins, deturnat, mascat sau chiar pierdut. Producțiile plastice ale pacienților, prezentate în expoziția de la Congresul SNPCAR 2019, ne vorbesc despre modul specific, în care aceștia trăiesc suferința,
relația alienantă cu sine și cu lumea. Simbolurile plastice vorbesc, comunică, atunci când cuvintele nu pot. Desenul este o funcție instrumental-simbolică, cu o evoluție progresivă în ontogeneză având în vedere realismul, capacitatea de a reprezenta realitatea obiectivă. Desenele din colecția Dr. Jurchescu Doru (Învățătoarea cu geantă roșie, Noi la teatru de păpuși…) ne oferă imaginea unei anume etape ontologice de evoluție a desenului, a modului în care copilul percepe lumea și o redă în desenele sale, o lume a realismului vizual (G.Luquet), care conține ceea ce este vizibil dintr-o perspectivă particulară. Producțiile plastice ale pacienților din colecția Dr. Constantin Lupu, Prof. Dr. Laura Nussbaum și Dr. Liliana Nussbaum, cu tulburări neurologice și/ sau psihiatrice sunt relevante pentru ceea ce înseamnă afectarea predominantă, niciodată exclusivă a expresiei și/sau proiecției în procesul creativ. Picturile digitale ale pacientului cu sd. Laurence Moon (Sorcova) și ale celui cu sindrom cerebelos Friedrich (Autoportret) ne oferă imaginea unei vizibile afectări a expresiei grafice dar ne transmit și un mesaj proiectiv, modul în care trăiesc suferința lor neurologică (cel mai mult prin paleta cromatică însângerată și neagră) iar în Autoportret modul în care resimte relaționarea cu lumea, corpul său căutând echilibrul într-o lume care o parazitează, o atacă cu unde care o dezechilibrează. Din fericire, după un lung maraton terapeutic, în creațiile sale, răsare un soare strălucitor și înverzesc copacii (Peisaj cu răsărit de soare). Producțiile plastice ale pacienților cu patologie psihiatrică, vorbesc într-un limbaj original și unic despre transformările patologice ale personalității acestora, a relațiilor dintre subiect și lume, așa cum apar și în lucrările expuse din colecția Prof. Dr. Laura Nussbaum, Dr. Liliana Nussbaum și Dr. Constantin Lupu. Desigur analiza acestor producții plastice spontane, libere, trebuie completată cu observarea clinică și, dacă este posibil, cu un dialog cu pacientul privind mesajul plastic. Aspectele cele mai frecvent relevate în aceste creații libere, așa cum menționează Dr. Constantin Enăchescu, un mare nume în literatura de specialitate mondială sunt: stările complexuale ideo-afective, frustrările afective, visele morbide, halucinațiile, ideile delirante, ruperea de realitate și închiderea patologică în sine, discordanța, bizareriile, variațiile timice, imaturitatae intelectuală etc. „Desenul poate depăși adesea, ca posibilitate de comunicare, limbajul oral, reușește să comunice să exprime conținuturi psihice pe care pacientul nu le cunoaște conștient, nu poate sau nu poate să le verbalizeze.” [1]. Creațiile plastice se nasc din nevoia de eliberare de tensiunea intrapsihică conflictuală sau morbidă care scapă controlului criticii conștiente. Au fost expuse două lucrări recente, ale unei paciente cu tulburare disociativă, victima unui abuz sexual virtual, ale cărei prime creații le-am prezentat la congresul SNPCAR, Predeal, din 2018. Portret însângerat și Eliberare, lucrări realizate în diferite momente ale terapiei, sunt semnificative pentru tulburarea echilibrului său funcțional în urma situației de abuz și evoluția sa în plan clinic. Fata cu păr albastru, acoperind un ochi însângerat, relevă un moment din prelucrarea psihotraumei. Mă ascund, mă deghizez (și a fost într-adevăr o perioadă în care își vopsea părul în verde/albastru strident, afișând detașare de situația traumatică), dar nu pot scăpa de vina păcatului (sângele
care acoperă ochiul, gura, corpul). În Eliberare situația traumatică este acceptată și expulzată, printr-un expir puternic, între copacii ca niște ziduri negre ale depresiei. Prin tematică, structura compozițională și mai ales paleta cromatică, unele lucrări expuse transmit un mesaj vibrant al trăirilor afective, a dipoziției timice, reacție la evenimente din viața personală și socială. (cls VII, Tulburare anxios fobică, 2019, Caracal, Pădurea și groapa cu oase; Tristețe după ceartă) Creațiile pacientului de 17 ani, cu Tulburare schizotipală. Episod depresiv), cu deosebite abilități plastice, aduc mesajul unei lumi interioare calitativ diferită și a perturbării treptate a raportării sale la lumea exterioară. Dacă în Regina Maria, o figură feminină demnă și hotărâtă înaintează cu revoltă, dar și îndârjire printre fantomele însângerate ale suferinței oamenilor, purtând steagul albastru al speranței, în Femeie cu coarne, postura figurii feminine poate fi un semn al abdicării în lupta cu lumea, dar coarnele sunt simbolul unei atitudini interioare încă de înfruntare, pentru a-și apăra acestă lume în care s-a retras, a ruminațiilor negre care o asaltează și căreia i se lasă pradă în Femeie meditând. Retragerea, pierderea apetitului de relaționare și a bucuriei de viață (trandafirul), tendința de izolare sunt tot mai evidente în Femeie cu trandafir. Siluetele umane își pierd conturul real, se dizolvă, se năruie în spatele său. În Mâini, asistăm la o analiză a structurii de filigran, a mâinilor, cu degetele încârligate simbolic, pentru a reda incapacitatea, refuzul de a mai apuca din oferta unei lumi de care s-a îndepărtat… iar în Autoportret vedem o figură tristă, cu ochiul drept gol, devitalizat total, în timp ce privirea celui stâng este aplecată doar spre sine. Durerea cumplită a pierderii bucuriei de a trăi, apare simbolic în Plămâni însângerați și încarcerați, plămâni care nu mai pot respira și participa la ritmul vibrațiilor vitale ale lumii iar, în Gânduri negre de noapte, asistăm la reprezentarea plastică a depresiei invadatoare, o fantomă neagră diformă care o absoarbe total. Creațiile din registru psihotic, creații neomorfice sunt mesaje simbolice ale transformării patologice ale gândirii, comunică un mod unic și insolit în care resimte raportarea sa la sine și la lume. Desenele unui pacient (16 ani, Schizofrenie debut) au un aer morbid, bizar și sunt semnificative pentru transformarea patologică a personalității. Caracterul straniu al acestor creații este în legătură cu trăirile delirante și reprezentările halucinatorii. Blocaj și Baraj redau simbolic resimțirea incapacității de a exprima dramatica modificare morbidă a gândirii. Amalgamul de halucinații încarcerate în capul său forțează gratiile impuse de încă prezentul control conștient, creează o presiune insuportabilă care nu poate fi verbalizată. Strigăt și Pansament sunt un mesaj plastic al durerii, al suferinței datorată presiunii morbide (halucinații, idei delirante) din capul său, care nu este lăsată să țâșnească de o mână încă prezentă a Supraeului critic dar care o dată expulzată lasă în urmă un chip îmbătânit, secătuit într-o plasă negră de depresie. În Devitalizare avem imaginea dramatică a celui care privește cu durere propriul corp din care se scurge viața, sângele țâșnește din arterele și venele tăiate și se pierde orice posibilitate de relaționare cu sine și lumea. La o primă apropiere de lucrările expuse, atrage atenția și impresionează rapid creațiile din colecția Dr. Constantin Lupu, ale lui A. cu Tulburare de personalitate de tip autist, locatar al Spitalului de Neurosihiatrie Găvojdia, provenit ditr-un cuplu de adolescenți, părăsit de părinți și care deși în ciclul primar avea multiple repetenții la școala specială a spitalului, are lucrări expuse în Germania, Danemarca, Franța, Elveția. Aspectul formal se pierde complet, devine incomprehensibil. Este o frumoasă, pitorească curgere de culori, unde, vibrații. Este un alt mod de percepere a realității, poate a unui alt plan, nu material ci energetic, subtil, fluid, invizibil pentru noi, dar care ne impresionează și ne atrage tocmai pentru că apelează aceea dimesiune subtilă a ființării noastre în care materialitatea dispare. Ne deschide ușa spre acea lume vibratorie care ne unește și putem comunica fără cuvinte. „Descoperirea structurii secrete a atomilor, razele X, radioactivitatea, de nexplicat prin fizica clasică, i-au confruntat pe oamenii de știință cu o realitate neașteptată, care i-a decumpănit. Problemele lor erau nu doar de ordin intelectual, dar implicau în egală măsură o experiență emoțională și existențială intensă” [2]. Aceasta este cred oferta creațiilor lui A., o experiență emoțională și existențială intensă.

BIBLIOGRAFIE
1. Enachescu C-tin, The Plastic Expression of Personality, Scientific Ed., 1975, p.140
2. Capra, The Time of Changes, quoted by Dr. Janine Fontaine in The Three Bodies, the Three Worlds, Lotus Ed., 1995, p. 227