IMPORTANT!

Având în vedere situația epidemiologică cu care ne confruntăm, Cel de-Al XXI-lea Congres şi Cea de-a 43-a Conferinţă Naţională de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului şi Profesiuni Asociate din România cu participare internaţională, programate să se desfășurare în perioada 23-26 septembrie 2020, la Iași vor fi reprogramate pentru anul 2021 cu respectarea reglementările și recomandările autorităților competente cu privire la pandemie.


FAMILIA ŞI SUPORTUL PSIHOSOCIAL AL COPIILOR CU PĂRINŢI AVÂND DEPRESIE ENDOGENĂ

Autor: Tiberiu Mircea Laura Nussbaum Liliana Nussbaum

Rezumat: 

Obiective

Studiul urmăreşte evaluarea modului în care copiii “high risk” ai părinţilor cu depresie endogenă îşi percep părinţii, modul în care părinţii cu depresie endogenă îşi evaluează copiii, în comparaţie cu cel din familiile cu un părinte schizofren. Material şi metode

S-au aplicat trei instrumente standardizate pe un lot de 23 copii, grup “high risk” din familii cu un părinte cu depresie endogenă

şi pe un lot de 52 copii din familii cu un părinte schizofren: CBCL, PIF, axa V.

Rezultate

Prin aplicarea CBCL, toţi copiii au înregistrat scoruri înalte la itemii pentru depresie, hiperactivitate şi agresivitate. Prin aplicarea PIF, utilizând rangurile de corelaţie spearman (r) şi analiza multivariantă anova/manova, am obţinut o cuantificare a identificării copilului cu părinţii. Efectul factorului tip îmbolnăvire pe toate variabilele, este mai puternic în familiile depresivilor decât în cele ale schizofrenilor. Prin aplicarea axei V, presiunea psihosocială la care este expus un copil dintr-o familie cu un membru depresiv major este mai mare decât în familiile cu un părinte schizofren. Concluzii

Percepţia copilului de către părintele bolnav este mai distorsionată în familiile cu un părinte depresiv. Cuvintele psihosociale abnorme în care trăiesc copiii sunt mai numeroase în familiile cu un părinte cu depresie endogenă.