Stimați colegi,

Vă invităm să participați la Cel de-al XXIV-lea Congres SNPCAR şi a 46-a Conferinţă Naţională de Neurologie-Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului şi Profesiuni Asociate din România cu participare internaţională

25-28 septembrie 2024 – CRAIOVA, Hotel Ramada

Pentru a vă înscrie la congres, vă rugăm să apăsați aici.

Vă așteptăm cu drag!

Asist. Univ. Dr. Cojocaru Adriana – Președinte SNPCAR

Informații şi înregistrări: vezi primul anunț 


INCIDENŢA TENTATIVELOR SUICIDARE CU MEDICAMENTE ANTIEPILETICE LA UN LOT CLINIC ÎN PERIOADA 2003-2008 ÎN ZONA DE VEST A ROMÂNIEI

Autor: Diana Burdan Eleonora Filimon Lorica Gabriela Gheorghiu Florina Gugea Ghizela Kanalaş Maria Moron Paula Negruţ Monica Petcana Alina Rişco Violeta Olivia Stan Gabriela Stănese Oana Stoicănescu Diana Trifa Ramona Tutunariu
Distribuie pe:

Rezumat: 

Dezvoltarea neuropsihică precum si comportamentul reprezintă un risc la copiii cu epilepsie. Factorii sociali si emoţionali (stimă de sine scăzută, sentimente de inferioritate, depresie) într-un anumit mediu social pot conduce la tentative suicidare în special în copilărie şi adolescenţa. Medicamentele antiepileptice pot, de asemenea, creşte riscul suicidar la aceşti copii. Folosirea AED la copii şi adolescenţi cu tentative de suicid este analizată pe un lot clinic de pacienţi internaţi în perioada 2003-iunie 2008. S-au luat în studiu un număr de 182 de pacienţi cu tentative de suicid dintr-un total de 8687 de cazuri internate în perioada mai sus menţionată.

 


 

Scopul lucrării

în studiul de faţă autorii şi-au propus analizarea cazurilor de tentative suicidare înregistrate în Clinica de Psihiatria si Neurologia Copilului şi Adolescentului Timişoara in perioada 2003-2008, insistând asupra acelora care aveau tratament anticonvulsivant prescris anterior şi/sau care s-au prezentat în clinică în urma ingestiei voluntare de AED in scop suicidar.

 Material şi metodă

Au fost analizate 185 de cazuri dintre care 31 au indeplinit toate condiţiile pentru a fi integrate in studiu.

Majoritatea pacientilor luati in studiu au fost de sex feminin.

 

Se remarca o diferenta nesemnificativa intre mediul de provenienta al pacientilor, fiind mai numerosi cei din mediul urban.

 

Din totalul pacientilor intrati in studiu, 27 erau in tratament cu anticonvulsivante. Majoritatea urmau tratament cu carbamazepin de cel putin un an.

 

19 pacienti au ingerat AED in scop suicidar, 8 dintre acestia avand ca tratament de fond cel putin un antiepileptic.

 

În cadrul internărilor în clinica noastră, 12 pacienţi au fost diagnosticaţi cu tulburări de conduită, 4 pacienţi au prezentat depresii, iar 3 pacienţi aveau un istoric de consum de droguri. In 7 cazuri evaluarea psihologica a relevat un QI normal, dar se remarca o majoritate la care nu detinem astfel de date, in special din cauza refuzului de a continua investigatiile.

 

Ponderea cea mai mare de pacienti a fost atinsa în anul 2003, dar se remarca un numar foarte mare de cazuri în anul in curs, având în vedere faptul ca s-au luat în studiu doar primele 6 luni.

 

Rezultate şi discuţii

  • nu se remarca o legătura clara intre consumul de antiepileptice si ideile suicidare
  • marea majoritate a pacienţilor proveneau din familii dezorganizate prin divorţul părinţilor, decesul unuia dintre aceştia, plecarea in străinătate
  • s-a constatat o pondere semnificativ mai mare a sexului feminin
  • majoritatea tentativelor suicidare din lotul luat in studiu au fost prin ingestie de sustante, doar in 2 cazuri tentativa autolitica fiind prin spanzurare sau prin aruncare de la inaltime.
  • numărul cazurilor de ingestie voluntara de antiepileptice ar putea fi mai mare, având in vedere faptul ca la o parte din cazuri substanţa ingerata era necunoscuta.
  • dintrepacientiicutratamentantiepileptic de fond, majoritatea luau CBZ.
  • in 57% din cazuri pacienţii au fost diagnosticaţi cu tulburări de conduită

Bibliografie:

  1. Lip GYH, Brodie MJ. Sudden death in epilepsy: an avoidable outcome? J R Soc Med 1992;85:609-11.
  2. Zielinski JJ. Epilepsy and mortality rate and cause of death. Epilepsia 1974; 15:191-201.
  3. Taylor DC, Falconer MA. Clinical, socioeconomic and psychological changes after temporal lobectomy for epilepsy. Br J Psychiatry 1968; 114:1247-61.
  4. HauserWA,Annegers JF, ElvebackLR. Mortality in patients with epilepsy. Epilepsia 1980;21:399-412.
  5. Cockerel OC, Johnson AL, Sander JWAS, et al. Mortality from epilepsy: results from a prospective population-based study. Lancet 1994;344:918-21.
  6. Nilsson L, Tomson T, Farahmand BY, et al. Cause-specific mortality in epilepsy: a cohort study of more than 9,000 patients once hospitalised for epilepsy. Epilepsia 1997;38:1062-8.
  7. Sperling MR, Feldman H, Kinman J, et al. Seizure control and mortality in epilepsy. Ann Neurol 1999;46:45-50.
  8. Robertson MM. Suicide, parasuicideand epilepsy. In: Engel J Jr, PedleyTA, eds. Epilepsy: a comprehensive textbook. Philadelphia: Lippincott-Raven, 1997:2141-51.
  9. Lonnqvist JK. Psychiatric aspects of suicidal. In Hawton K, van Heeringen K, eds.: The international handbook of suicide and attempted suicide. Chichester: John Wiley & Sons, 2000:107-20.
  10. Victoroff Jl, Benson F, Grafton ST, et al. Depression in complex partial seizures: electroencephalography and cerebral metabolic correlates. Arch Neurol 1994; 51:155-63.
  11. Edeh J, Toone B. Relationship between interictal psychopathology and the type of epilepsy: results of a survey on general practice. Br J Psychiatry 1987;151:95-101.