INTERVENŢIA COGNITIV-COMPORTAMENTALĂ ÎNTR-UN CAZ DE CEFALEE PSIHOGENĂ

Rezumat:

Articolul prezintã intervenţia prin hipnoterapie cognitiv-comportamentalã într-un caz de cefalee psihogenã, care data de aproximativ 3 luni, la un adolescent în vârstã de 15 ani. Intervenţia s-a desfăşurat pe parcursul a 4 şedinţe de hipnoză intercalate de şedinţe de autohipnoză. Rezultatele au fost favorabile şi s-au menţinut şi în timp, urmărirea efectuându-se după o lună, după 2 luni, 3 luni, 6 luni respectiv 1 an de la ultima şedinţă de hipnozã. În concluzie, hipnoterapia s-a dovedit eficace în acest caz de cefalee psihogenă la un adolescent de 15 ani, la care medicamentele uzuale nu au dat nici un rezultat. Deci, hipnoterapia este o alternativă foarte valoroasă în terapia durerii care apare destul de frecvent în bolile psihosomatice ale copiilor şi adolescenţilor.

Cefaleea sporadică afectează aproximativ 70% din populaţia ţărilor dezvoltate, iar cea cronică în jur de 7%. Durerile de cap funcţionale pot fi diagnosticate ca dureri de cap de tip migrenos (vascular) sau de tip tensional. Cefaleea tensională se manifestă în timpul încordării continue a muşchilor umerilor şi cefei ,ceea ce duce la extinderea durerii de la inserţiile în craniu la toată extremitatea cefalică. (Luban-Plozza şi colab., 2000). Se poate datora unor: reacţii emoţionale la traume severe sau conflict acut; ajustării emoţionale defectuoase; personalităţi psihosomatice; simptome psihosomatice în psihozele endogene. “Mihai” este un adolescent în vârstă de 15 ani din mediul urban, elev în clasa a IX-a a unui liceu la o clasă cu profil matematică-fizică, care s-a adresat serviciilor cabinetului particular , pentru cefalee persistentă localizată la nivelul regiunii frontale şi occipitale, scăderea drastică a randamentului şcolar şi a rezultatelor la învăţatură. Debutul simptomatologiei a fost înainte cu 3 luni de momentul adresării la terapie, în contextual intrării la un liceu la care toţi colegii de clasă erau noi, el având dificultăţi de adaptare la noua clasă. A fost investigat ambulator în mai multe cabinete de specialitate de profile diferite din Cluj-Napoca: oftalmologie, neurologie şi pediatrie. Nici una dintre investigaţiile făcute nu a indicat modificări patologice. De asemenea, toate medicamentele antialgice utilizate au rămas fără rezultate, durerea persistând cvasipermanent.

Ca psihotip, mama l-a descris ca fiind mai emotiv, foarte ataşat de familie, cu note de anxietate constituţională, cu o toleranţă mai scăzută la durere. Familia lui era neconflictuală, părinţii erau cu pregătire medie, se înţelegeau bine, dar mama lui urmase terapie pentru tulburare anxioasă generalizată. La examenul psihologic s-a găsit un QI de 110, adolescentul având rezultate foarte bune la învăţătură (premiant în clasele I-VIII).

În momentul primei evaluări, a fost testat cu ajutorul chestionarului HADS, obţinând pentru anxietate un scor de 17 (peste 11 fiind considerate valori patologice), iar pentru depresie un scor de 7. De asemenea, a fost solicitat să evalueze intensitatea durerii de cap care avea caracterul “de apăsare”, pe o scală de la 0 – 10 (0=absenţa durerii, iar 10=durerea cea mai intensă). El a afirmat că simte o durere de “nota 9”.

Având în vedere contextul psihogen descris şi absenţa unei cauze somatice, a fost pus diagnosticul de: Durere psihogenă datorată unei situaţii stresante şi Tulburare de adaptare.

S-a procedat la iniţierea unei hipnoterapii cu scopul de a obţine diminuarea şi apoi dispariţia cefaleei. Concomitent s-a urmărit şi diminuarea anxietăţii şi prin reducerea cogniţiilor catastrofice legate de adaptarea lui la noul mediu şcolar şi întărirea eului. În total, s-au efectuat 4 şedinţe de hipnoză, intercalate cu exerciţii de autohipnoză, care au fost învăţate de către adolescent în cursul heterohipnozei.

La prima şedinţă, inducţia hipnotică a fost efectuată prin metoda relaxării musculare progresive (Jacobson) şi aprofundarea transei prin numărarea de la 0 la 20. Pentru rezolvarea cefaleei s-a procedat la aplicarea “exerciţiului tablei” în următoarea variantă: Imaginează-ţi o tablă neagră pe care scrii cu o cretă albă litera A de mână, o contempli şi te linişteşti…, apoi iei un burete îmbibat cu apă şi ştergi uşor, uşor tabla şi te relaxezi…. şi mai mult… şi mai mult… Apoi scrii litera B de “mână”… etc. (se procedează la fel şi cu literele C, D).

I s-a spus apoi să continue ea cu celelalte litere, începând cu litera E, şi cu fiecare literă scrisă şi mai ales ştearsă, se va relaxa şi mai mult… şi mai mult… După aproximativ 5 minute, i-am spus să şteargă tabla cu buretele, să ia creta şi să scrie următoarele cuvinte, unul sub altul:

BOALĂ

FRICĂ

NEÎNCREDERE

NEADAPTARE

DURERE DE CAP

NOTE SLABE

să le contemple, iar apoi să le şteargă uşor…, uşor… cu buretele şi să se liniştească tot mai mult. Apoi i-am sugerat să ia din nou creta şi să scrie, tot unul sub altul, următoarele cuvinte care vor rămâne pentru totdeauna pe tablă:

SĂNĂTATE

STARE DE BINE

ÎNCREDERE

ADAPTARE

NOTE BUNE

CU AJUTORUL LUI DUMNEZEU

VOI REUŞI, VOI REUŞI …. VOI REUŞI

Vei face în fiecare zi acest exerciţiu al tablei, care te va ajuta să-ţi rezolvi problemele.” După aceasta, am procedat la ieşirea din transă prin numărare de la 1 la 10.

La ieşirea din transă, am aplicat din nou testul HADS, obţinând următoarele valori: 10 pentru anxietate (faţă de 17 la internare) şi 5 pentru depresie (faţă de 7 la internare). De asemenea, am consemnat şi o reducere a nivelului durerii de cap de la 9 înainte de iniţierea terapiei, la 7 după prima şedinţă de hipnoză.

I-am explicat lui “Mihai” şi faptul că este ”normal” să fie mai dificil în clasa a IX-a în contextul schimbării totale a colectivului clasei şi i-am explicat de ce anxietatea şi cefaleea i-au produs scaderea performanţelor şcolare la note de 6 şi 7, deşi el era un elev de 9 sau 10. L-am îndemnat ca în următoarele 4 zile să facă exerciţiul de autohipnoză al “tablei”.

Am făcut o nouă testare cu chestionarul HADS înainte de a 2-a şedinţă de hipnoză, care a avut loc după 4 zile de la prima. Scorurile au scăzut şi mai mult, ajungând la 8 pentru anxietate, la 4 pentru depresie şi la 5 pentru cefalee.

În cadrul celei de-a doua şedinţe de hipnoză am insistat foarte mult pe sugestiile de întărire a eului, utilizând metaforele “râului” şi “stejarului”, adaptate după Hawkins (1994) . De asemenea, i-am sugerat şi direct că va deveni pe zi ce trece tot mai puternic, tot mai sigur pe el, tot mai independent şi că se va adapta bine la şcoală atât cu profesorii cât şi cu colegii şi că, în aceste condiţii, durerea va diminua şi mai mult până când, treptat, va dispărea …..

La ieşirea din transă, a fost aplicat din nou chestionarul HADS, consemnându-se următoarele valori: 6 pentru anxietate, 3 pentru depresie şi 3 pentru cefalee. L-am sfătuit să continue exerciţiul tablei şi în următoarele 4 zile. Înainte de a treia şedinţă de hipnoză a ajuns la valorile de 4 pentru anxietate şi 2 pentru depresie şi 2 pentru cefalee. De asemenea era capabil să se concentreze mult mai bine la efectuarea temelor de casă ,se concentra mult mai bine şi la şcoală, obţinând astfel mai multe note de la 8 în sus, durerea de cap diminuând foarte mult. În această şedinţă am aplicat ”exerciţiul pietricelelor”( Lupu, 2009):

“Imaginează-ţi că eşti pe marginea unui lac liniştit… într-o zi frumoasă de vară… cerul albastru se reflectă în apa lacului… Pe marginea apei se zăresc mai multe pietricele colorate… care strălucesc în soare… Te apleci şi ridici o pietricică de culoare verzuie… o iei în mână şi-i simţi căldura acumulată de la soare… apoi o arunci în lac şi vezi cum la impactul cu suprafaţa lacului aceasta descrie unde concentrice, care se desfac din aproape în aproape… şi pe măsură ce se desfac, te relaxezi tot mai mult… Apoi urmăreşti traiectoria pietrei în timpul scufundării în lac… ea coboară printre plantele de apă care se văd prin transparenţa apei… sunt de culoare verzuie-maronie… apoi pietricica atinge fundul mâlos al lacului… şi se ridică milioane de particule de mâl care tulbură apa… dar apoi aceste particule se aşează treptat… treptat la fundul lacului… şi apa devine limpede… şi clară, iar tu eşti din ce în ce mai calm şi relaxat… (Apoi se continuă acelaşi demers cu încă 4-5 pietricele de diferite culori: albăstruie, maronie, argintie etc).

La ieşirea din transă, a fost aplicat din nou chestionarul HADS, consemnându-se următoarele valori: 3 pentru anxietate, 3 pentru depresie şi 1 pentru cefalee. L-am sfătuit să continue exerciţiul ”pietricelelor” şi în următoarele 4 zile, iar înainte de a patra şedinţă de hipnoză a ajuns la valorile de 2 pentru anxietate şi 2 pentru depresie şi 0,5 pentru cefalee. În această şedinţă am aplicat ”exerciţiul curcubeului combinat cu tehnica televizorului”(Lupu, 2009): “Imaginează-ţi că stai într-un fotoliu confortabil… şi ai în faţă un televizor color…, iar în mână ai telecomanda lui… Apeşi pe butonul corespunzător canalului 1… şi-ţi apare culoarea roşie… vezi pe ecran un câmp plin cu maci roşii care-ţi încântă privirea… Apoi apeşi pe butonul canalului 2… şi-ţi apare culoarea oranj-portocaliu… vezi pe ecran un coş cu portocale proaspăt culese… li se văd şi codiţele verzi… le simţi, şi au un miros plăcut… îţi vine să salivezi, gândindu-te la gustul lor aromat dulce-acrişor… Apeşi pe butonul canalului 3 şi vezi pe ecran culoarea galbenă… vezi pe un câmp un lan de grâu copt… este pe la sfârşitul lunii iulie şi este foarte cald… dar adie un vânticel care face ca lanul să se aplece uşor şi să se descrie nişte cercuri concentrice care se desfac din aproape în aproape… şi, pe măsură ce se desfac… eşti din ce în ce mai… calm… Apoi apeşi pe butonul canalului 4 şi vezi pe ecran… culoarea verde… observi că lângă lan este o iarbă moale… care te îndeamnă să te aşezi pe ea… şi să te tolăneşti la căldură… este moale ca un muşchi… şi stând în iarbă simţi o toropeală plăcută în tot corpul… Apeşi apoi pe butonul canalului 5 şi apare culoarea albastră… vezi printre gene stând în iarbă… cerul albastru fără nici un nor, care te linişteşte din ce în ce mai mult… eşti tot mai calm şi mai relaxat… Apeşi butonul canalului 6 şi apare culoarea indigo cu reflexe de violet… vezi cerul la orizont imediat după apusul de soare… eşti calm şi relaxat… persoanele în vârstă de la ţară spun că atunci când apare această culoare a cerului, a doua zi va fi o zi frumoasă şi senină…”Această metodă foarte agreabilă pentru copii şi adolescenţi, se numeşte “curcubeul”, deoarece succesiunea de culori este corespunzătoare curcubeului, putând fi reţinută uşor, conform formulei mnemotehnice atât de celebre: ROGVAIV: R(oşu), O(ranj), G(alben), V(erde), A(lbastru), I(ndigo) şi V(iolet). În urma acestei şedinţe a ajuns la valorile de 1 pentru anxietate şi 1 pentru depresie şi 0 pentru cefalee. De asemenea notele de la şcoală s-au îmbunătăţit simţitor, fiind doar de 9 şi 10.

Rezultatele favorabile s-au menţinut şi în timp, urmărirea efectuându-se după 1 lună, după 2 luni, 3 luni, 6 luni respectiv 1 an de la ultima şedinţă de hipnoză. În concluzie, hipnoterapia s-a dovedit eficace în acest caz de cefalee psihogenă la un adolescent de 15 ani, la care medicamentele uzuale nu au dat nici un rezultat. Deci, hipnoterapia este o alternativă foarte valoroasă în terapia durerii care apare destul de frecvent în bolile psihosomatice ale copiilor şi adolescenţilor.

Bibliografie

1. Lupu V., (2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului.Editura ASCR,Cluj-Napoca.
2. Luban-Plozza B., Poldinger W., Kroger F. (2000): Boli psihosomatice în practica medicală, Ed. Medicală Bucureşti, 94-96