METABOLISMUL ŞI NEUROIMAGISTICA TUMORILOR CEREBRALE: SPECTROSCOPIA DE REZONANȚĂ MAGNETICĂ NUCLEARĂ ÎN GLIOMUL CEREBRAL
Apariția tehnicilor neuroimagistice nucleare a schimbat foarte mult neurobiologia și neuroștiința dintr-o practică orientată spre cercetare într-o subdisciplină clinică cu implicații diagnostice și terapeutice. În special, spectroscopia de rezonanță magnetică (MRS) a început ca un instrument în înțelegerea metabolismului celular din țesuturile prostatei, rinichilor și creierului și a evoluat ulterior într-un instrument util de diagnostic și prognostic în neurologia clinică. În această trecere în revistă, este rezumată utilizarea MRS nucleară în diagnosticul și clasificarea gliomului.
INTRODUCERE
Glioamele, inclusiv oligodendroglioamele, astrocitoamele, ependimoamele și glioamele mixte, sunt cele mai frecvente tipuri de tumori cerebrale primare, atât la copii, cât și la adulți, reprezentând peste 80% dintre toate neoplasmele cerebrale primare [1]. Glioamele apar din hiperplazia și eventuala anaplazie a celulelor gliale și sunt clasificate, în mod caracteristic, ca având grad superior sau grad inferior la evaluarea histopatologică. Din punct de vedere clinic, semnele de gliom variază în funcție de localizarea leziunii. Mulți pacienți suferă de dureri de cap, convulsii, vărsături și, în cazul gliomului nervului optic, de deficit de câmp vizual. Glioamele localizate intracerebral nu metastazează prin circulația sângelui, ci mai degrabă se pot răspândi prin lichidul cefalorahidian. Tratamentul (ca și în cazul majorității tumorilor) depinde de clasificarea histologică și de severitatea simptomatică și poate include excizia chirurgicală și chimioterapia / radioterapia [2-5].
Spectroscopia prin rezonanță magnetică, MRS, este o tehnică biochimică folosită pentru a identifica concentrația de metaboliți celulari diferiți în țesuturi. Originile MRS se află în subdisciplina fizicii intitulată spectroscopie de rezonanță magnetică nucleară (NMR), care a fost folosită încă din anii 1950 pentru identificarea momentelor magnetice nucleare ale radionucleilor. De la introducerea RMN în medicina clinică sub formă de imagistică prin rezonanță magnetică (RMN), s-au făcut multe îmbunătățiri pentru cuantificarea concentrațiilor metabolitului, mai degrabă decât pentru a oferi imagini anatomice.
În special spectroscopia de rezonanță magnetică protonică (PMRS sau 1HMRS) a fost dezvoltată ca o tehnică de neuroimagizare precisă și foarte sensibilă pentru a evalua modificările metabolice în tumorile cerebrale și în alte boli degenerative ale sistemului nervos central.
Tehnologia MRS protonică se bazează pe schimbarea chimică a atomilor de hidrogen în țesuturile țintă, conform ecuației Larmor [1,5, 6, 7]: ƒ = γHB0; unde rezonanța nucleului de hidrogen, ƒ, este egală cu produsul constantei raportului gyromagnetic al speciei (în acest caz 1H), γH, și câmpul magnetic extern aplicat de aparatul MRS, B0. Interacțiunile dintre atomii de hidrogen și particulele înconjurătoare produc transformarea chimică, o schimbare a câmpului magnetic, generând astfel o frecvență în spectrul MRS. Frecvențele pot fi măsurate în părți-pe-milion și sunt afișate pe axa x a graficului MRS. Axa verticală y a unui grafic MRS reprezintă intensitatea câmpului magnetic relativ sau amplitudinea generată de un anumit metabolit (Figura 1). Metaboliți cu vârfuri normale de spectru sunt prezentați în Tabelul 1.
Spectroscopia cu rezonanță magnetică protonică în zona occipitală (1H-MRS) arată concentrațiile normale ale metaboliților în defectele de câmp vizual din retină.
Spectroscopia cu rezonanță magnetică protonică în zona occipitală (1H-MRS) arată concentrațiile normale ale metaboliților în defectele de câmp vizual din retină.Pe lângă imagistica anatomică furnizată prin MRI, MRS nucleară este importantă în special pentru caracterizarea, gradarea preoperatorie și prognosticul glioamelor cerebrale [4,8]. În timp ce imagistica convențională este utilă în special la identificarea amplasării, dimensiunii și hemoragiei tumorii, MRS nucleară poate ajuta la evaluarea în continuare a metabolismului celular al micromediulului tumoral și, prin aceasta, poate prezenta o perspectivă asupra
invazivității unui astfel de neoplasm. Biochimia și fiziologia moleculară a regiunilor tumorale și peritumorale pot fi evaluate pentru extinderea micro-necrozei și a diferențierii celulare brute și pot fi utile în clasificarea cancerului și în calculele prospective [3,4,9].
În literatura de specialitate este acceptat faptul căsemnul distinctiv al multor neoplasme cerebrale areurmătorul conglomerat de niveluri de metaboliți înimagistica MRS protonică [1,3,4,6,9,10]:
1. Scăderea N-acetilaspartatului (NAA), secundară pierderii viabilității axonale,
2. Creșterea colinei (Cho), secundară proliferării celulelor neoplazice,
3. Creșterea lipidelor (Lip), secundară necrozei peritumorale (dacă leziunea este de un grad superior).
La diferențierea dintre glioamele de grad scăzut și de grad înalt, se pot utiliza metaboliți precum colina, complexul Glx și mioinozitolul [1,2,3,4]:
1. Înălțimile de vârf ale colinei (Cho) sunt în general proporționale cu agresivitatea unui gliom.
2. Înălțimea maximă a vârfului de mioinozitol corespunde, în general, gliomului displazic sau anaplazic de grad superior.
3. Înălțimea maximă a complexului Glx (glutamina, glutamatul și GABA) corespunde unui gliom cu grad mai mare.
Exemplele de cazuri de utilizare a MRS protonică în gliom sunt prezentate în Figurile 2 și 3 de mai jos:
Vârfurile colinei și creatininei sunt elevate; vârful N-acetilaspartat -ului este scăzut.
MRS prezintă vârfuri crescute de colină și creatinină, precum și un vârf depresiv de N-acetilaspartat. Lactatul și lipidele sunt de asemenea prezente, indicând o leziune de grad înalt.
DISCUȚIE ȘI CONCLUZIE
Pe lângă determinarea unui gliom cerebral, MRS nucleară este un instrument util în delimitarea marjelor tumorale neinvazive. În zonele din jurul unui anumit neoplasm, vârfurile mai mari ale colinei și complexului Glx din MRS nucleară indică marje pozitive, informații care sunt esențiale pentru neurochirurgii din sala de operație. Per ansamblu, utilizarea adjuvantă a MRS nucleară în evaluarea gliomului, alături de neuroimagistica și neuropatologia convențională, mărește gradul de conștientizare a medicului și îmbunătățește calitatea ulterioară a îngrijirii.
ABREVIERI
MRS – spectroscopia de rezonanță magnetică
NMR – rezonanţă magnetică nucleară
PMRS/HMRS – spectroscopia de rezonanță magnetică protonică
Adresa de corespondenta:
–