Stimați colegi,

Vă invităm să participați la Cel de-al XXIV-lea Congres SNPCAR şi a 46-a Conferinţă Naţională de Neurologie-Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului şi Profesiuni Asociate din România cu participare internaţională

25-28 septembrie 2024 – CRAIOVA, Hotel Ramada

Vă așteptăm cu drag!

Asist. Univ. Dr. Cojocaru Adriana – Președinte SNPCAR

Informații şi înregistrări: vezi primul anunț 


PARTICULARITĂŢI DE DIAGNOSTIC ŞI DE TRATAMENT AL EPILEPSIIOR CU DEBUT LA COPILUL MIC

Autor: A. Teut Svetlana Hadjiu N. Revenco G. Sărăteanu I. Sărăteanu I Iliciuc Cornelia Călcîi
Distribuie pe:

Actualităţi: Epilepsia la copilului mic reprezintă o cauză majoră de morbiditate pediatrică, întâlnindu-se cu o frecvenţă majoră la sugar şi copilul mic, iar depistarea epilepsiilor deseori prezintă dificultăţi, acestea fâcându-se responsabile de declinul psihomotor. Scopul studiului constă în evaluarea particularităţilor clinice, de diagnostic şi de tratament al epilepsiei la copiii de vârstă mică în vederea aprecierii celor mai frecvente forme de boală prin prisma clasificării moderne a epilepsiilor şi sindroamelor epileptice. Materiale şi metode: Au fost apreciate particularităţile clinico-paraclinice la 61 (7,7%; 95CI 6,76-8,66) pacienţi cu vârsta cuprinsă între 1 lună şi 3 ani, suspectaţi pentru diagnosticul de epilepsie. A fost apreciat profilul investigaţiilor paraclinice (neuroimagistice şi electroencefalografice), importante în optimizarea diagnosticului de epilepsie. Rezultate obţinute: Rezultatele studiului notifică predominarea formelor simptomatice ale epilepsiilor (85,2%) şi prezenţa tulburărilor de neurodezvoltare (82%). Examenul electroencefalografic a determianat o variabilitate mare a traseelor: descărcări generalizate, hipsaritmie tipică şi modificată, unde lente ascuţite, unde polimorfe hipervoltate, polivârf-undă lentă, unde polimorfe mediovoltate, vârf-undă focale, spike-uri, polispike-uri. Tablourile imagistice s-au caracterizat prin următoarele aspec- te: atrofie corticală, hidrocefalie atrofică, formaţiuni chistice, formaţiuni gliotice, hipogenezia corpului calos, tuberi corticali, ventriculomegalie, anomalia Dandy-Walker, asimetrie emisferică, malformaţie venoasă, procese ischemice. Concluzii: Boala epileptică este o cauză majoră de morbiditate pediatrică, cu frecvenţă crescută la vârsta de sugar (77%). Epilepsiile corelează cu următoarele tulburări: psihoverbale (rxy=0,22), psihomotorii (rxy=0,29) şi tulburările mixte ale neurodezvoltării (rxy=0,67). Examenul electroencefalografic este unul oportun în diagnosticarea epilepsiilor la etapele timpurii. Tablourile ima- gistice din cadrul epilepsiilor frecvent se caracterizează prin modificări structurale ale creierului. Frecvenţa crizelor epileptice s-a redus prin monoterapie (72%), însă o parte din acestea au necesitat tratament prin politerapie (28%), care s-a soldat cu reacţii adverse (95%).

Adresa de corespondenta:
svetlana.hadjiu@usmf.md