Psihoprofilaxia la vârsta copilăriei şi adolescenţei – aspecte corelate cu provocările societăţii
REZUMAT
În cazul categoriilor de copii și adolescenți cu risc crescut, psihoprofi laxia primară specifi că – PPS își propune creșterea calității vieții, ceea ce înseamnă mai mult decât limitarea sa la păstrarea sănătății mintale. În cadrul CSM copii – studiu efectuat în cursul anului 2018 pe 500 de copii – echipa multidisciplinară a identifi cat factori de risc crescuți pentru dezvoltarea unor tulburări psihice dupa cum urmează: abuzul; abandonul; familia monoparentală; divorțul; vârsta înaintată a genitorilor; asocierea unor boli somatice și/sau neurologice; factori generatori de simptome autism-like; adicții – PC, jocuri de noroc, rețele de socializare; bullying-ul; decesul părinților sau al altor aparținători; valorizarea unor comportamente agresive. S-au folosit metode de evaluare și intervenție precum consilierea minorului și/sau aparținătorilor și a cadrelor didactice, psihoterapii centrate pe subiect și pe familie, asistență socială, reinserție socio-profesională. Rezultatele au fost pozitive pentru 350 copii, eșecurile apărând în principal prin lipsa de colaborare a familiilor și/sau prin absența unor măsuri psihopadagogice adecvate.
Cuvinte cheie: psihologie primară psihică, echipă multidisciplinară, psihotraumă, adicție
INTRODUCERE
Psihoprofilaxia primară are în vedere întreaga bază teoretică şi toate căile şi mijloacele destinate împiedicării apariţiei unor disfuncţii neuropsihice şi a tulburărilor psihopatologice sau somatice legate de ele (Prof. Dr. Milea Ștefan – Psihoprofilaxia primară pediatrică – o idee căreia i-a venit timpul). Principiile de bază ale psihoprofilaxiei primare la copil şi adolescent vizează continuitatea procesului, integrarea în contextul social general, participarea echipei multidisciplinare, realizarea unui echilibru între prevenţia primară şi asistenţa curativă. E necesară de asemenea evaluarea ştiinţifică a datelor măsurilor preventive şi perceperea sănătăţii mintale ca o componentă a sănătăţii publice, la realizarea căreia să participe întreaga comunitate medicală (Prof. Dr. Milea Ştefan – Psihoprofilaxia primară – o idee căreia i-a venit timpul).
IPOTEZA DE LUCRU
Pornind de la provocările societăţii contemporane – adicţiile, abuzul, abandonul, bullying-ul, autismul-like, tulburările de comportament sexual, violenţa – infracţionalitatea juvenilă, am încercat, să elaborăm şi să aplicăm metode de psihoprofilaxie primară la copiii şi familiile cu risc crescut de a dezvolta tulburări psihice.
MATERIAL ŞI METODĂ
În anul 2018 au fost examinaţi şi consiliati 500 de copii cu risc crescut de apariţie a unor tulburări psihice. Au beneficiat de consiliere parentală şi aparţinătorii acestor copii. Ca factori de risc în apariţia tulburărilor psihice au fost identificaţi: factori somatici, neuropsihici, sociali şi factori asociaţi. Factorii somatici: afecţiunile cronice ca diabet, obezitate, TBC BK negativ au fost asociate cu bulyingul şi abuzul emoţional. Factorii neuropsihici: afecţiuni neurologice, genetice, epilepsia – personalităţi premorbide vulnerabile în ceea ce privește dezvoltarea unor tulburări psihice sub influenţa unor factori declanșatori. Aceștia au fost asociaţi cu adicţii, tulburări de conduită, infracţionalitate juvenilă, autism-like. Copii şi familiile lor au beneficiat de evaluare şi intervenţie medicală, psihologică şi socială. S-au utilizat terapii medicamentoase specifice conform protocoalelor, consiliere individuală, consiliere parentală, măsuri de asistenţă socială. Au fost identificați copiii şi familiile cu risc crescut în ceea ce privește abandonul, abuzul, adicţiile, model comportamental inadecvat, familii monoparentale, violenţa domestică, familii aflate în divorţ, familii supuse unor psihotraume majore (decesul unuia sau mai multor membrii ai familiei), carenţe importante de ordin material şi emoţional. Au fost stabilite legături cu toţi membrii familiilor, în măsura posibilităţilor, cu educatorii, în vederea aplicării unor măsuri psihopedagogice adecvate mai ales în cazul copiilor cu tulburări de conduită şi/sau tulburări de dezvoltare, cu reprezentanţi din partea protecţiei copilului. REZULTATE ŞI INTERPRETAREA ACESTORA Am obţinut rezultate favorabile în 350 cazuri, reprezentând un procentaj de 70%. Rezultatele pozitive au fost corelate cu dezvoltarea psihică adecvată a copilului, cu o capacitate adecvată de înţelegere şi gestionare a situaţiilor diferite de către aparţinători, cu abordarea adecvată a copilului în mediul şcolar, în funcţie de necesităţile şi abilităţile acestuia. În 150 cazuri, reprezentând 30% din total, am obţinut rezultate parţiale, datorate următorilor factori: retardul în dezvoltarea neuropsihică a copi lului, comportamentul opoziţionist al copilului, colaborarea deficitară cu familia datorită subculturalităţii, unor probleme de sănătate somatică şi/sau neuropsihică unor mentalităţi eronate preexistente, valorizării excesive a unor metode coercitive inadecvate, prezenţei adicţiilor în familii, colaborarea deficitară cu colectivităţile frecventate de copii. Având în vedere creșterea frecvenţei şi intensităţii tulburărilor psihice în societatea contemporană considerăm importante următoarele aspecte.
1. Legi coerente în domeniul Sănătăţii Mintale cu tratarea Sănătăţii Mintale în general, a copilului şi adolescentului în special drept o prioritate naţională în domeniul sănătăţii;
2. Elaborarea unor direcţii clare de intervenţie de către spacialiști în domeniul sănătăţii mintale;
3. Deblocarea posturilor în domeniul Sănătăţii Mintale;
4. Supraspecializări în psihiatrie judiciară la copil şi adolescent, managementul stressului, psihotraumatologie, atașamentul şi intervenţia precoce în relaţia mamă copil şi copil familie;
5. Educaţie precoce în şcoli, în gimnaziu cu privire la adicţii şi bullying;
6. Colaborarea cu toţi factorii implicaţi în asigurarea sănătăţii copiilor şi adolescenţilor şi a respectării drepturilor acestora;
7. Elaborarea unei legislaţii coerente în domeniul drepturilor copiilor şi adolescenţilor cu plasarea acestora în prim plan.
CONCLUZII
Psihoprofilaxia primară în cazul copiilor şi adolescenţilor într-o societate responsabilă reprezintă un deziderat, nu un moft. Consilierea părinţilor biologici, a celor care adoptă copii, a altor aparţinători, a asistenţilor maternali, a angajaţilor din centrele de plasament trebuie să fie prioritară, precoce şi obligatorie. (Peaceful Parent, Happy Kids – Dr. Laura Markham; Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici şi educatori – Speranța Farca). Angajarea în unităţile care au în îngrijire copii trebuie ca pe lângă criteriile judiciare, morale şi profesionale trebuie să avem în vedere abilităţile şi capacitatea empatică. În final depinde de noi ce ne dorim – o societate bazată pe altruism şi toleranţă sau una dezechilibrată şi violentă.
BIBLIOGRAFIE
1. Farca S. – Cum intampinam copilul ca parinti,bunici,medici si educatori – editura Trei,2009 – pag.15-149
2. Sadock B.J.,Sadock V.A.,Ruiz P.- Study Guide and SelfExamination Review in Psychiatry – Lippincott Williams and Wilkins – 2011 – pag.300-310
3. Markham L.- Peaceful Parent,Happy Kids – Penguin Group USA – 2012 – pag.3-32.
4. Nelson-Jones R.- Manual de consiliere – editura Trei 2009 – pag.33-43
5. Psihoprofi laxia Primara specifica tulburarilor psihice la copil si adolescent,categorii de copii cu risc crescut – recenzie de carte – Revista Romana de Pediatrie – Vol.LVIII,No.3,An 2009.