RECENZIE PROFILAXIA PRIMARĂ A TULBURĂRILOR PSIHICE LA COPIL ŞL ADOLESCENŢI

Toţi cei care activăm azi pe diferite sectoare şi felii de răspundere în domeniul psihiatriei şi neurologiei vârstei de dezvoltare, ştim că istoria specialităţilor noastre este relativ recentă în comparaţie cu alte discipline medicale şi mai ales cu cele ale adultului care au în spate peste două secole de abordare ştiinţifică.

Ca unul dintre cei care şi-au împletit existenţa lor profesională în domeniul neuropsihiatriei infantile după 1962, aproape cu începutul celor două unghiuri de abordare în domeniu la noi în ţară, pot aduce dovada că obiectivul nostru iniţial era să convingem corpul medical şi organele sale de decizie superioară de necesitatea organizării acestei reţele, să aducem dovada credibilă a existenţei suferinţelor în acest domeniu, să încercăm un tratament cât mai corect posibil-la nivelul cunoştinţelor existente -în entităţile nozologice admise. Eventual, să ne achităm de sarcinile unei profilaxii secundare şi terţiare în domeniu.

Profilaxia primară şi mai ales cea specifică nu poate fi decât un vis, o dorinţă, un deziderat secundarîn lipsa condiţiilorelementare: a recunoaşterii categoriilornozologice unanim recunoscute azi şi a cauzelor etiologice care se află la originea lor.

Este meritul incontestabil al Prof. Dr. Milea de a aduce lumină în acest domeniu, de a marca prin ea o nouă treaptă de abordare în domeniul specialităţilor noastre printr-o excelentă contribuţie unică în ţara noastră- ce poate fi de referinţă şi pe plan internaţional prin sinteza la zi a cunoştinţelor. ( După informaţiile mele actuale, nu cunosc o altă lucrare strict centrată pe această problemă înafara celei a lui Manieaux M. din 1983 dar nu nivelul abordării lucrării de faţă).

Acesta este motivul pentru care cred cu convingere că această carte n-ar trebui să lipsească nu din biblioteca fiecăruia dintre noi, ci de pe masa de lucru a noastră ca o sinteză la zi în domeniu şi un repertoar de intervenţie preventivă.

Lucrarea se compune din patru părţi distincte, dar organic interconectate, pentru a oferi o imagine credibilă asupra subiectului, totalizând un număr de 335 pagini şi o exemplară fundamentare ştiinţifică, dincolo de experienţa personală, cu 196 titluri bibliografice izolate pe diferite aspecte ale problemei.

în prima parte autorul îţi prezintă viziunea sa proprie privind procesul interactiv al relaţiei dintre tulburarea şi sănătatea psihică a copilului şi relaţia sa cu psihiatria şi sănătatea mintală: în vârsta de dezvoltare, sănătatea psihică nu-i o „stare” care să implice stabilitate ci un „proces”activ , continuu, de devenire, în care ne interesează echilibrul forţelor ce modelează procesele psihiceşi personalitatea în devenire. Nesănătatea psihică în această perioadă, presupune posibile nivele multiple de dezechilibru a echipotenţialităţii sale de dezvoltare- improprii stării de sănătate dar fiziologice- în procesul său de adaptare la o lume în continuă schimbare.

Nesănătatea psihică a copilului nu-i niciodată expresia izolată a dezechilibrului său ci a întregului sistem de relaţii cu lumea în care trăieşte şi care-i influenţează negativ devenirea sa. între starea de normalitate şi cea de nesănătate psihică, autorul subliniază starea intermediară care scapă adesea observatorului extern şi-n care intervenţia preventivă sau curativă poate avea eficienţă maximă.

în această parte autorul se ocupă în mod predilect cu justificarea şi clarificarea conceptului de psihoprofilaxie şi mai ales a celei primare cu particularităţile sale legate de vârstă, cu strategiile formale şi tipurile sale.

în partea a doua se tratează particularităţile etiologice ale suferinţelor psihice la copil