IMPORTANT!

Având în vedere situația epidemiologică cu care ne confruntăm, Cel de-Al XXI-lea Congres şi Cea de-a 43-a Conferinţă Naţională de Neurologie şi Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului şi Profesiuni Asociate din România cu participare internaţională, programate să se desfășurare în perioada 23-26 septembrie 2020, la Iași vor fi reprogramate pentru anul 2021 cu respectarea reglementările și recomandările autorităților competente cu privire la pandemie.


SUCCESUL SCOLAR ŞI TULBURĂRILE PSIHICE LA COPIL ŞI ADOLESCENT

Autor: Roxana Şipos Elena Predescu Lucia Samochiş Felicia Iftene Maria Roth

Rezumat:

INTRODUCERE

Evaluarea şcolilor este o temăde mare actualitate în toate ţările lumii. J. Gray (2004) considerăcăîn acest proces trebuie stabilite cadrele de evaluare ale progresului elevilor, progres care trebuie raportat la o serie de factori culturali şi sociali. Problemele sociale care influenţează implicarea şcolară a copilului sunt din ce în ce mai complexe şi dificil de rezolvat.Părinţii se plâng de anturajele care au o influenţă negativă asupra copilului lor şi de slaba implicare a profesorilor în procesul de învăţământ. Profesorii se plâng de interesul scăzut al părinţilor în ceea ce priveşte performanţa şcolară a copiilor. În România, cercetarea acestor factori este relativ la început, deşi unele dintre aceste fenomene iau o amploare şi forme care necesită intervenţii eficiente şi rapide.

MATERIAL ŞI METODĂ

Sopul acestui studiu a fost identificarea grupurilor cu risc înalt de vulnerabilitate în ce priveşte dimensiunile sociale, psihopatologia şi problemele comportamentale (abuzul de alcool şi alte droguri, absenteismul şcolar, violenţa). Studiul de faţă a evaluat adolescenţi cu diagnostic psihiatric (un posibil factor de risc), prin aplicarea PSS-Ro (Profilul Succesului Şcolar- varianta adaptată pentru România). Chestionarul PSS-Ro se bazează pe concepţia sistemică, conform căreia succesul şcolar este asigurat de existenţa a numeroşi factori protectori la diferite nivele sistemice (familia, vecinătatea, prieteniile, cadrele didactice, cultura şi valorile şcolii etc. şi relaţiile dintre toate aceste sisteme) şi ameninţat de o serie de factori de risc (Fraser, 2000, Woolley, Michael E.; Grogan-Kaylor, Andrew, 2006).

Am evaluat un lot de 50 de copii (32 fete-64% şi 18 băieţi-36%), cu vârsta cuprinsă între 11ani (clasa a 5-a) şi 17 ani(clasa a 11a), care frecventează şcoala, aflaţi în evidenţa Clinicii de Psihiatrie Pediatrică din Cluj-Napoca, cu diagnostice psihiatrice, careau fost împărţite pe 3 mari categorii: psihoze, nevroze, tulburări de conduită. Acestora li s-a aplicat chestionarul PSS (Profi lul Succesului Şcolar). Scorurile lor au fost ulterior comparate cu cele ale lotului naţional (N=2465). Pentru studiu au fost luate în calcul doar chestionarele completate integral.

REZULTATE

Datele obţinute au fost prelucrate folosind programul de statistică SPSS. S-au identifi cat corelaţii semnificative între randamentul şcolar şi paramentrii urmăriţi de chestionarul aplicat (rolul suportului parental, colegial şi al cadrelor didactice, violenţa din familie, şcoalăşi comunitate, consumul de alcool, droguri şi conflictele interetnice, impactul migraţiei părinţilor pentru munca în străinătate asupra performanţelor şcolare ale copiilor rămaşi acasă, discrepanţele rural/urban şi vulnerabilitatea copiilor aparţinând comunităţii rome). Utilizând corelaţia Pearson, putem afi rma că există o corelaţie puternică între angajare şcolarăşi optimism (p = 0,00519), între evitarea problemelor la şcoalăşi nivelul academic (p = 0,00515), o corelaţie medie între stima de sine şi sănătate (p = 0,00450), precum şi între sănătate şi adaptare (p = 0,00442).

CONCLUZII

Atât angajarea şcolară, capacitatea de evitare a problemelor la şcoală cât şi nivelul academic (raportat) sunt mai reduse la lotul de elevi cu diagnostic psihiatric. PSS-Ro ca şi instrument de diagnostic al succesului şcolar poate contribui la sporirea cunoştinţelor în privinţa factorilor sociali care afectează performanţa şcolară a copiilor. Impactul este dat de evaluarea şi ameliorarea prin intervenţii psihosociale a unor probleme sociale acute (reducerea comportamentelor opoziţionale şi agresive ale elevilor în şcoli şi comunităţi, creşterea competenţelor sociale şi a deprinderilor de rezolvare a problemelor).

 


 

INTRODUCERE

Sănătatea mintală a fost pentru mult timp un domeniu mai puţin prioritar în ţara noastră. Din păcate,interesul pentru domeniul sănătăţii mintale a crescut odată cu prevalenţa bolilor psihice la aproximativ 20% în cadrul populaţiei de pe glob, şi aproximativ 25% în cadrul populaţiei europene. Conform ultimelor statistici realizate, un procent asemănător se înregistrează şi în România. Viaţa economică şi socială, efectele exploziei informaţionale, concurenţa de pe piaţa muncii, precum şi multe alte cauze fac ca starea de sănătate a majorităţii populaţiei să cunoască, în ultimii ani, o deteriorare vizibilă. Riscul de mortalitate prin suicid ca o consecinţă a depresiei, agresivitatea crescută, dezadaptarea socială, manifestată atât la copil cât şi la adult, se constituie tot mai clar într-un semnal de alarmă prin efectele tulburărilor psihice la nivelul societăţii. OMS apreciază că rata de creştere a tulburărilor psihice în ţările aflate în tranziţie este cu mult peste media continentului. La aceste estimări trebuie adăugate problemele de sănătate mintală ale populaţiei infantile, îndeosebi ale adolescenţilor.

Raportul anual (2001) al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că tulburările psihice sunt o importantă sursă de dizabilităţi, 5 din primele 10 poziţii ale ierarhiei bolilor în funcţie de capacitatea de a genera dizabilităţi fiind ocupate de tulburări psihice. Prevalenţa pe parcursul vieţii a acestor boli este de aproximativ 33% ceea ce înseamnă că unul din trei oameni va avea, la un moment dat, o tulburare psihică diagnosticabilă conform criteriilor internaţionale acceptate. Chiar dacă nu dispunem în România de studii epidemiologice recente (pentru că sunt foarte costisitoare), nu există nici un motiv pentru a crede căne situăm sub acest nivel. Mai mult, există sufi ciente indicii care sugerează valori semnificativ mai mari în ultimul deceniu (în raport cu media europeană),cum ar fi: deteriorarea generală a stării de sănătate a populaţiei, expansiunea abuzurilor şi a dependenţelor de substanţe psihoactive, creşterea ratei suicidului,suprasaturarea cu factori de stres a societăţii (declin economic, creşterea şomajului, scăderea nivelului de trai), expansiunea comportamentelor agresive şi violente etc. Importanţa problemei este subliniată şi de faptul că, spre deosebire de marea majoritate a bolilor somatice, o boală psihică prezentă la o anumită persoană reprezintă o sursă de alterare a echilibrului microgrupului social (familial, profesional) în careaceastă persoană trăieşte. În evaluarea costurilor economice generate de tulburările psihice, se estimează că raportul între costurile globale şi costurile directe (legate de asistenţa medicală) este de aproximativ 9/1,ceea ce înseamnă că intervenţia societăţii trebuie să fie preponderent profi lactică. Profi laxia primară trebuie să facă obiectul unor programe educaţionale,medicale, de asistenţă socială etc. Ministerul Sănătăţii consideră ca fiind fundamentală plasarea în poziţie prioritară, în cadrul modulului prevenţie, a programelor şi acţiunilor ce vizează sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor. În acest context, unele dintre obiectivele imediate sunt: introducerea de programe de sănătate mintală a copilului şcolar, care să asigure armonizarea cerinţelor programului de învăţămînt cu potenţialul cognitiv-emoţional al elevilor (teme mai puţine pentru acasă, fără exagerările actuale); să vizeze îmbunătăţirea integrării şcolare, reducerea riscului apariţiei tulburărilor de conduită, a abandonului şcolar precoce; creşterea ponderii educaţiei sanitare în şcoli vizînd dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos şi formarea competenţelor sociale (combaterea toxicomaniilor, alcoolismului, suicidului, violenţei), asigurarea educaţiei sexuale; diversificarea formelor de intervenţie medico-educaţională în şcoli şi în afara lor, pentru a acoperi nevoile speciale ale unor categorii de copii şi tineri cu vulnerabilitate crescută (diferite forme de handicap, dezavantaj social, cu risc crescut de dezadaptare socială şi delincvenţă).

Dificultăţile şcolare, problemele de comportament în şcoală şi inconstanta participare la cursuri poate fiun semnal al problemelor de sănătate mintală la copil. Pentru a sublinia importanţa/rolul instrumentelor de măsurare al factorilor care influenţează sau prezic succesul/insuccesul şcolar, Natasha Bowen a realizat
o cercetare, în 2006, care prezenta proprietăţile psihometrice ale ESSP (Elementary School Succes Profile), instrument de cercetare care se aplică copiilor de şcoala primară, spre deosebire de SSP (School Succes Profile) care se aplică copiilor de gimnaziu şi liceu.Pornind de la principiul că problemele rezidă în primul rând în individual, autoarea a dorit să arate căpracticienii au nevoie de instrumente care să evaluezeanumite aspecte ale mediului social, care infl uenţează funcţionarea individului. În acest sens, s-a aplicat ESSP unui număr de copii de clasa a 3-a, a 4-a si a5
Anterior s-au intervievat copiii pentru a se asigura buna înţelegere a termenilor utilizati. Cei mai mulţi itemi din chestionarul originar au fost modifi caţi,având în vedere cunoştinţele de bază privind dezvoltarea copilului, feed-backul obţinut de la copii, precum şi de la experţii în dezvoltarea copilului, dar mai ales din testarea cognitivă a itemilor cu copiii. ESSP este o variantă a SSP pentru elevi de vârstă mai mică,realizat la cererea practicienilor care aplicau SSP. SSPul are puternice calităţi psihometrice (Bowen, Rose si Bowen, 2005) şi pare a fi un ghid de intervenţie pentru promovarea succesului şcolar.

Studiul realizat de James K Nash în 2002, a avut ca obiectiv perspectiva ecologică în intervenţia planificată, cu scopul de a promova succesul şcolar la adolescenţi cu risc de eşec şcolar. S-a pornit de la perspectiva ecologică developmentală, care subliniază importanţa înţelegerii influenţei factorilor caracteristici microsistemelor în care adolescenţii funcţionează, asupra comportamentului şi dezvoltării acestora, scopul intervenţiei fiind promovarea comportamentului optim, prin îmbunătăţirea relaţiilor persoană-mediu.Atenţia acordată factorilor din afara mediului şcolar poate fi foarte importantă pentru elevii cu risc de eşec şcolar. Acest studiu investighează infl uenţa vecinătăţii în comportamentul educaţional al adolescentului de gimnaziu şi liceu, cu risc de eşec şcolar. Focusarea se face pe controlul social informal al vecinătăţii şi potenţiala influenţă pozitivă asupra comportamnetului educaţional. În plus, studiul examinează doi factori de risc ai vecinătăţii pentru succesul şcolar:infracţionalitatea şi cultura negativă a egalilor. Ipotezele pe care le-a luat în calcul acest studiu sunt:controlul social informal al vecinătăţii infl uenţează pozitiv coerenţa şcolară; infracţionalitatea din vecinatate influenţează negativ coerenţa şcolara; cultura negativă a vecinătăţii influenţează negativ coerenţa şcolara; coerenţa şcolară este influenţată pozitiv de comportamentul educaţional. Au fost luaţi în studiu 4772 de adolescenţi cu risc de eşec şcolar, cărora li s-a aplicat SSP (School Succes Profi le), instrument care se focusează pe percepţia elevului asupra microsistemului individual şi contextual, reprezentând
o abordare fenomenologică. Aceasta accentuează importanţa viziunii adolescentului asupra propriei lumi. Concluzia acestei cercetări rezidă în ideea că
o abordare comprehensivă, cu focusare duală asupra individului şi comunităţii, merge în aceeaşi direcţie cu abordarea ecologică care accentuează interacţiunea dintre individ şi factorii contextuali şi este importantă pentru practicienii din şcoli, sănătate mintală, protecţia copilului.

MATERIAL ŞI METODĂ

În cadrul proiectului “Diagnosticul social al performanţei şcolare prin scala socială a succesului şcolar şi proiectarea unor metode de intervenţie validate prin cercetare”, al UBB Cluj-Napoca, coordonator Prof. Dr. Maria Roth, care are ca obiectiv şi identificarea grupurilor care prezintă nivel ridicat de vulnerabilitate din punct de vedere al dimensiunilor sociale, al psihopatologiei, respectiv al tulburărilor de comportament depistate (consum de alcool şi droguri, absenteism, comportament violent), s-a realizat un studiu care evaluează răspunsurile adolescenţilor cu tulburări psihice (potenţial factor de risc) la aplicarea chestionarului PSS (Profilul Succesului Şcolar).

Studiul de faţă a inclus un lot de 50 de copii (32 fete-64% şi 18 băieţi-36%), cu vârsta cuprinsă între 11ani (clasa a 5-a) şi 17 ani(clasa a 11-a), carefrecventează şcoala, aflaţi în evidenţa Clinicii de Psihiatrie Pediatrică din Cluj-Napoca, cu diagnostice psihiatrice, care au fost împărţite pe 3 mari categorii:psihoze, nevroze, tulburări de conduită. Acestora li s-a aplicat chestionarul PSS (Profilul Succesului Scolar).Scorurile lor au fost ulterior comparate cu cele ale lotului naţional (N=2465).

Chestionarul PSS se bazează pe concepţia sistemică, conform căreia succesul şcolar este asigurat de existenţa a numeroşi factori protectori la diferite nivele sistemice (familia, vecinătatea, prieteniile, cadrele didactice, cultura şi valorile şcolii etc. şi relaţiile dintre toate aceste sisteme) şi ameninţat de o serie de factori de risc (Fraser, 2000, Woolley, Michael E.;Grogan-Kaylor, Andrew, 2006).

Pentru studiu au fost luate în calcul doar chestionarele completate integral.

Pentru analizarea datelor s-a utilizat programul statistic SPSS 16.0, urmărindu-se frecvenţa tulburărilor psihice la copiii şi adolescenţii din cadrul lotului studiat, frecvenţa răspunsurilor la întrebări care privesc anumite aspecte ale succesului şcolar şi ale tulburărilor psihice din categoriile amintite mai sus. Pentru a avea o imagine cât mai clară în privinţa factorilor sociali care pot influenţa succesul şcolar la copiii cu diagnostic psihiatric, s-a utilizat testul t pentru eşantioane independente.

 

REZULTATE ŞI DISCUŢII

Datele demografice ale lotului naţional sunt descrise în Tabelul 1.

Tabelul 1. Descriere eşantion (N=2465)

 

Tabel 2. Frecvenţa tulburărilor psihice a copiilor chestionaţi

 

Tabel 3. Cate medii sub 5 ai avut in ultimul semestru? Frecvenţa

 

Tabel 4. Am chiulit de la cel puţin o oră

 

Frecvenţa tipului tulburării psihice la copiii chestionaţiapare în tabelul de frecvenţă de mai jos (tabel 2).

Am ales câteva variabile, care să observe performanţa şcolară, ca element important în evaluarea succesului şcolar (“Câte medii sub 5 ai avut în ultimul semestru?”- tabel 2); absenteismul şcolar (“Am chiulit de la cel puţin o oră”- tabel 3); indisciplina (“Am fost indisciplinat”- tabel 4); precum şi care urmăresc starea de sănătate a copilului (“Nu ai putut să dormi, deşi nu a fost nimic care să te deranjeze”- tabel 5,“Nu ai avut energie pentru nimic”- tabel 6).

Luând în calcul câteva dimensiuni care ne-au interesat ca: angajarea şcolară (include itemi ca: E distractiv să fii la şcoală.; Îmi place să învăţ lucruri noi laşcoală; Mi se pare interesant să merg la şcoală), evitarea problemelor la şcoală (include itemi ca: Am fost indisciplinat/ă.; Un profesor mi-a făcut observaţie din cauzaabsenţelor sau a comportamentului la oră.,etc.), nivelulul academic (Ce medii ai obţinut la disciplinele studiate în anul şcolar precedent?; Câte medii sub 5 ai avutîn ultimul semestru?; În comparaţie cu colegii tăi declasă, mediile tale sunt?), sănătatea (Nu ai avut energiepentru nimic.; Te-a durut capul.; Ai fost nervos, agitat.,etc.), stima de sine (Mă simt bine aşa cum sunt.; Ammulte calităţi.; ,etc.), adaptarea (De multe ori mă gândesc să fug de acasă.; De multe ori mă simt pierdut/ăcorelaţie puternică între angajare şcolară şi optimismsau confuz/ă, etc.) şi optimismul (Când mă gândesc la(p = 0,00519), între evitarea problemelor la şcoală şiviitorul meu mă simt foarte liniştit.; Ştiu că voi aveanivelul academic (p = 0,00515), o corelaţie medie întresucces în viitor; Sunt sigur că voi termina liceul., etc.),stima de sine şi sănătate (p = 0,00450), precum şi întreutilizând corelaţia Pearson, putem afirma că există o sănătate şi adaptare (p = 0,00442) (vezi tabelul 7).

Tabel 5. Am fost indisciplinat/ă

Tabel 6. Nu ai putut să dormi în timpul nopţii, deşi nu era nimic care să te deranjeze.

 

Tabel 7. Nu ai avut energie pentru nimic

Tabel 8. Corelaţii

Pentru a avea o imagine cât mai clară în privinţa factorilor sociali care pot influenţa succesul şcolar la copiii cu diagnostic psihiatric, s-a utilizat testul t pentru eşantioane independente. Diferenţe semnifi cative s-au înregistrat la aproape toţi factorii analizaţi, în fiecare caz fiind vorba despre o situaţie defavorabilă copiilor cu diagnostic psihiatric (tabelul 9).

Tabel 9. Comparaţii între copiii cu şi fără diagnostic psihiatric oficial înregistrat în privinţa factorilor sociali ai succesului şcolar (N=2465 lot general şi 50 cu diagnostic) Sunt evidenţiate diferenţele semnificative statistic la p<0,05.

 

Rezultatele obţinute sunt similare celor din literatura de specialitate. Eggert,Thompson, Randall si Pikeau identificat în 2002, creşterea riscului pentru depresie,consum de drog, comportament suicidar la copiii care auabandonat şcoala. ADHD, tulburarea opoziţie-sfi dareşi tulburările de comportament afectează mai mult de 10% din copii, iar aceasta duce la probleme de adaptareîn şcoală. Tulburările anxioase, depresia, consumul desubstanţe contribuie la evitarea şcolii şi la subevaluarea performanţelor şcolare. De asemenea, studiile pe tineri cu tulburări psihotice demonstrează că în copilăriaacestora au existat difi cultăţi şcolare. Funcţionarea şcolară deficitară a fost argumentată prin studii şi înschizofrenie sau tulburări schizoafective. Tulburările de limbaj, tulburările de învăţare sunt de asemenea implicate în scăderea succesului şcolar la copii. Literaturaoferă dovezi ale conexiunilor clare, bidirecţionale întretulburările psihice şi performanţele şcolare . De aceea,este important ca în şcoală să se recunoască din timpaceşti markeri ai stressului psihosocial şi funcţionăriisociale deficitare pentru a preveni creşterea tulburărilordin sfera sănătăţii mintale.

CONCLUZII

Atât angajarea şcolară, capacitatea de evitare a problemelor la şcoală cât şi nivelul academic (raportat) suntmai reduse la lotul de elevi cu diagnostic psihiatric.

Întrucât performanţa şcolară, succesul /insuccesul şcolar sunt componente ale sistemului şcolar, dar carese împletesc cu sănătatea şi formarea individului, este importantă concentrarea atenţiei pe reducerea comportamentelor cu risc. Pentru aceasta este necesară înţelegerea comportamentului indivizilor, urmată de alcătuirea unor instrumente specifice.

PSS-Ro ca şi instrument de diagnostic al succesului şcolar poate contribui la sporirea cunoştinţelor în privinţa factorilor sociali care afectează performanţa şcolară a copiilor.

Este necesară evaluarea şi ameliorarea prinintervenţii psihosociale a problemelor sociale acute (reducerea comportamentelor opoziţionale şi agresive aleelevilor în şcoli şi comunităţi, creşterea competenţelorsociale şi a deprinderilor de rezolvare a problemelor).

Prin diagnoza socială a problemelor familiale,comunitare, instituţionale şi de peer-grup care infl uenţează performanţa şcolară, se poate stimula calitateaeducaţiei pe plan local, regional şi naţional prin dezvoltarea unei metodologii de intervenţie socială, specifi ceasistenţei sociale şcolare, ale cărei resurse sunt astăziinsuficient cunoscute şi recunoscute în România.

Notă: Proiectul face parte din Programul 4 – Parteneriate în domeniile prioritare,lansat de Centrul Naţional de Management Programe, finanţat prin contractul nr.Nr. 91-063 /14.09.2007 de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului încadrul Programului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare (PNCDI II). Proiectuleste constituit în urma unui parteneriat între Universitatea Babeş-Bolyai, coodonator proiect şi Universitatea de Vest,Timişoara – Centrul pentru Studierea relaţiilorpărinţi-copii (CICOP); Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; Universitatea dinPiteşti; Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca,Departamentul de Psihiatrie Pediatrică; Centrul de Resurse pentru Comunităţilede Romi (CRCR); „Mişcarea Angajament Civic” (CEMO).

 

BIBLIOGRAFIE

  1. Bowen, N.K., 2006. „Psychometric properties of the Elementary School Success Profile for Children”, Social Work Research., 30 (1), pp. 51-63.
  2. Eggert, L.L., Thompson, E.A., Randall, B.P. şi Pike,K.C., 2002, „Preliminary effects of brief school-based prevention approaches for reducing youth suicide-risk behaviours,depression and drug involvment”, Journal of Adolescent Psychiatric Nursing, 15(2): pp. 48-65.
  3. Nash, J. K., 2002, „Neighborhood effects on sense of school coherence and educational behavior in students at risk of school failure”, Children and Schools, 24(2), pp. 73-89.
  4. Ordinul nr. 374 din 10 aprilie 2006 privind Strategia în domeniul sănătăţii mintale.
  5. www.successcolar.ro.

 

Adresa de corespondenta:
E-mail: roxana.sipos@umfcluj.ro