Cel de-al XXV-lea Congres SNPCAR

Vă invităm să participați la Cel de-al XXV-lea Congres SNPCAR şi a 47-a Conferinţă Naţională de Neurologie, Psihiatrie și Profesiuni Asociate Copii şi Adolescenți din România .

24-27 septembrie 2025 – Brașov Hotel Kronwell

Pentru a vă înscrie la congres, vă rugăm să apăsați aici.

Vă așteptăm cu drag!

Asist. Univ. Dr. Cojocaru Adriana – Președinte SNPCAR


TEHNICI PROIECTIVE ÎN ABORDAREA PRE-ŞCOLARULUI ŞI ŞCOLARULUI MIC, AFLAT ÎNTR-O SITUAŢIE ABUZIVĂ

Autor: Lorica Gabriela Gheorghiu Antoaneta Diaconovici
Distribuie pe:

Rezumat: 

Această lucrare este un studiu calitativ al utilizării tehnicilor proiective în evaluarea psihologica a copilului din practica clinică.Bateria de teste proiective folosite se compune din: desenul arborelui, desenul persoanei, CAT, testul fabulelor Duss şi testulpetelor de cerneala Rorschach. Subiecţii au fost aleşi dintre copii cu vârsta cuprinsă între 5-10 ani, cu intelect normal, aduşi în clinica noastră pentru o simpto-matologie din cea mai variată care s a dovedit la finalul demersului evaluativ legată de diferite tipuri de abuz. Scopul lucrării este în primul rând, acela de a evidenţia necesitatea corelării, în demersul evaluării psihologice a copilului, a datelor oferite de testele proiective cu cele obţinute prin alte metode de investigaţie (observaţia, interviul clinic),pentru clarificarea determinanţilor simptomatologiei cu care se prezintă dar şi pentru a avea o imagine mai vie a impactului emoţional al unor situaţii abuzive în care este implicat acesta. În al doilea rând lucrarea încearca să evidenţieze bogaţia şi fi neţea
expresiei infantile a trăirii unei psihotraume.

 


 

INTRODUCERE

Abuzul şi neglijarea afectează dimensiunile esenţiale ale dezvoltării copilului. Efectele sunt profunde şi acompaniază individul toată viaţa. De aceea efoarte importantă identificarea şi tratarea problemelorlegate de abuz şi abordarea cu atenţie a psihotraumelorcopilăriei.

Lucrarea este un popas în practica psihologului clinician faţă în faţă cu un copil preşcolar sau şcolar mic adus de parinţi pentru simptome diverse:tulburări de somn,stări de agitaţie, dispoziţie depresivă, agresivitate necontrolată, acuze somatice. .. fără o motivaţie clar decelabilă din interviul clinic.

Scopul acestei lucrări este în primul rând acela de a evidenţia necesitatea de a corela datele relevate de testele proiective cu cele obţinute prin alte metode de investigaţie (interviul, observaţia) în demersul evaluării copilului, pentru a avea o imagine mai completă şi mai vie a impactului emoţional al unor situatii abuzive în care este implicat acesta.

În al doilea rând, lucrarea încearcă să prezinte monstre din oferta atat de bogată şi fină a expresiei infantile referitoare la problematica cu care se confrunta şitrăirile legate de implicarea sa într-o relaţie abuzivă.

 

MATERIALE

Copii prezentaţi în cadrul acestui studiu au fost evaluaţi cu următoarele teste:

— testul arborelui Koch (8)

— desenul familiei Colette Jourdan – Ionescu (7)

— testul petelor de cerneala – Rorschach (1, 2, 3, 4, 5)

— testul CAT(Child Aperception Test) – Bellak – Abrams (10)

— fabulele Duss – Louisa Duss (6)

— Wechsler Intelligence Scale for Children (WISC)

— Scala Binet-Simon

În afara de aceste teste, au fost analizate şi desenele libere realizate de copil în timpul întrevederilor.

 

PARTICIPANŢI

Subiecţii au fost aleşi dintre copii cu vârsta cuprinsă între 5-10 ani, cu intelect normal, aduşi în clinica noastră pentru o simptomatologie din cea mai variată (tulburări de somn, stări de agitaţie, agresivitate necontrolată, acuze somatice) care s-a dovedit,după demersul psihodiagnostic,a fi determinată de diferite tipuri de abuz.

Am selectat 5 cazuri, la care aplicarea unui set de probe proiective ne-a relevat implicarea copilului într-o relaţie abuzivă. Ilustrăm concluziile evaluării psihologice cu desene, fragmente semnifi cative din protocoalele testelor proiective folosite, însoţite de comentarii privind diversele reacţii ale copilului în timpul întrevederilor.

 

METODA

Fiecare copil a fost evaluat pe parcursul a cel puţin 3 şedinţe.

S-a aplicat următoarea succesiune:

— anamneza

— interviu – observaţie

— evaluarea nivelului mintal

— teste proiective

— interviu structurat

— teste proiective.

Trecerea de la un pas la altul şi stabilirea testelor ulterioare s a făcut în funcţie de rezultatul pasului anterior, prin urmare nu putem vorbi de o ordine rigidă în acest demers.

Consideram că flexibilitatea metodei este o condiţie esenţiala în abordarea copiilor.

Menţionam totuşi că în cadrul primei şedinţe a fost evaluat coeficientul de inteligenţă al copilului.

Acest lucru este necesar pentru a putea interpreta corect rezultatele testelor proiective.

Precizăm că au fost selectaţi copii cu intelect normal.

 

ANALIZA CAZURILOR

B.I cu vârsta de 8,6 ani este prezentată clinicii pentru evaluare, de clinica de pediatrie, cu următorul tablou clinic:

— dureri abdominale, senzaţie de sufocare,micţiuni frecvente, atitudine de exacerbare a suferinţei fi zice.

Din anamneză reţinem următoarele:

— copil unic, familie organizată

— ambii părinţi au studii superioare

— mama este casnică

— de peste un an face repetate analize şi consultaţii în clinica de pediatrie fără date relevante pentru un diagnostic somatic

— a suferit chiar o apendicectomie în urmă cu 2 săptămani, dar simptomatologia acuzată s-a menţinut.

Evaluare intelect (WISC), QI = 138 

 

Desen nr. 1. Desenul arborelui

 

Desenul arborelui (nr. 1):

— coroana chircită, cu goluri – impregnări vizibile ale presiunilor din exterior, generând tensiune intrapsihică şi sufocarea nevoii marcate de vitalitate (prezenţa unor flori mari)

— scorbură- indici de traumă în dezvoltare

— contur vag, fragil, cu linii întrerupte – slăbiciune a Eu-lui, nesiguranţă, neîncredere în sine, difi cultăţi adaptative.

Este un arbore chinuit (resemnat).

 

Desen nr. 2. Desenul arborelui ideal

 

Desenul arborelui ideal (nr. 2):

Copilul descrie foarte elocvent propriul desen “Străluceşte tot. ..şi pomul şi scorbura. Dacă atingi o frunza ţi se împlineşte orice dorinţă. Dacă bagi mana în scorbură poţi primi orice doreşti… Comentează spontan: „ Mie îmi plac cireşele”.

Este evident efortul de cosmetizare a trăirilor disforice, a sentimentului de disconfort de a fi ceea ce nu este, de epuizare. Se mai remarcă şi dorinţa sa de dăruire reprezentată prin umfl area coroanei şi a scorburii, în timp ce copacul adevărat se încovoaie sărăcit de resurse (de reţinut remarca spontană vizand dorinţa sa autentică: „Mie imi plac ciresele!”).

Este un semnal care ne conduce – pentru aprofundarea întelegerii-la aplicarea altor teste.
 

Protocolul Rorschach este stufos, performant cantitativ, cu un număr mare de răspunsuri, dar cu un conţinut proiectiv sărac.

Protocolul abundă în detalii nesemnifi cative,prevalează elementul formal. Este clară evitarea expresiei afective. Remarcăm marcata nevoie de a produce, preocuparea de a răspunde cantitativ la solicitare. Asistăm la o avalanşă de descrieri seci, o asiduă căutare a localizarilor infime. Abordarea planşelor este facută cu detaşare- atitudine evidentă şi în relatarea suferinţelor sale somatice.

La planşa II face o remarcă semnifi cativă: „Mă încurcă golul ăsta-Dbl mare-….De ce o fi pus aici ?…..să vadă cat de dezvoltată ai imaginaţia?”

La planşa III-a cărei simbolistică trimite la nevoia reprezentării de sine, avem o fugă în aspecte parcelare,detalii mici fără a reuşi perceperea ansamblului.

Nici la planşa V- deşi stimulul este compact nu reuşeste o abordare unitară. Sesizăm chiar un confl ict,
o înfruntare interioară care împiedică accesul la sentimentul integritaţii sinelui („crocodili care trag cu arcul”).

Singura elaborare apare la planşa VII:

„Loc cu gheaţă, tot desenul este parcă acoperit cu gheaţă…pentru ca imediat să cadă tipul de aprehensiune spre detalii mici dar cu valoare simbolică: „bot de crocodil deschis, ochi de păianjen, guri de animale care se ceartă”. Planşa VII este cea care suscita asociaţii cu imaginea maternă şi permite exteriorizarea afectelor în relaţia cu fi gura maternă.

Avem prin urmare

— sentiment de vid, de insecuritate fundamentală

— figura maternă percepută ca periculoasă

— indici nevrotici

— efort de adaptare activ

— refugiu intr-o poziţie regresivă care îi permite să nu abordeze problematica agresivă cu careconfruntă.

Interviu ulterior:

Mama

— are insomnii

— se teme sa nu i se întâmple ceva fetei, să nu îi fure cineva „investiţia”

— a renunţat la tot pentru a fi tot timpul alături de fiica ei (de fapt nu a avut şansa de împlinire profesională-la nivelul ei de pregatire- în oraşelul în care locuiesc)

— este permanent nemulţumită de performanţele fetei (cu toate că aceasta are rezultate şcolare si extraşcolare remarcabile), nu o laudă şi este convinsă că “ B.I. poate sigur mai mult”.

— fetiţa are un program cu multiple activităţi suplimentare (matematică, română, engleză) organizat şi urmărit atent de mamă („Vreau să fie cea mai bună! Nimic nu mă poate mulţumi deplin.”)

Tata

— atacuri de panică

— în ultimul timp consum zilnic de alcool

Avem indicii pentru un abuz emotional- de putere.Adultul, trăind lipsa de valoare personală căută în copil împlinirea a ceea ce el nu a reuşit. Părintele se simte glorios, învingător prin “investiţia” lui – copilul, în timp ce acesta se construieşte cu o lipsa de încredere în sine (golul care o incurca).

Copilul nu este valorizat pentru ceea ce este, ci pentru performanţele sale.

Într-un fel, metaforic, “copilul serveşte de hranăpărintelui. El se goleşte pe sine pentru a-l umple pepărinte… în prima parte a relaţiei el este mâncat fără a seopune, mai târziu, de îndată ce este capabil, el ia pe contpropriu acţiunea atât pentru că este obişnuit cu acest modde a funcţiona, cât şi pentru a stăpâni relaţia” (11) – deaici poate şi nevoia asumată a lui B.I de a fi performantă.Întegelem acum mesajul desenului arborelui ideal.

Ce îsi doreşte de fapt B.I:

— o viaţă normală, fără probleme în exces la matematică

— să aibă voie sa citească basme cu prinţese şi să nu mai fie obligată să citească “Oliver Twist”sau ”Poveste de Crăciun”

— să se joace cu animalele

— să mănance dulciuri şi mama să facă prăjituri

— mama să nu se mai supere din orice.

După o scurtă intervenţie psihoterapeutică, în carei se oglindeşte modul său de funcţionare, B.I. are curajul unei prime luări de atitudine.La ieşirea din cabinet îşi întalneşte mama pe scări şi explodează brusc: ”Ea mă ceartă !”… şi are puterea să îi înfrunte privirea.

S-a făcut consilierea mamei.

P.C. 4,5 ani este prezentat clinicii cu următorul tablou clinic:

— stare de agitaţie psihomotorie

— pavor nocturn

— teama de fantome fioroase fără ochi şi fără gură

Este copil unic provenind dintr-o familie aflată în divorţ de 6 luni. Părinţii locuiesc încă împreună.

Binet-Simon releva un intelect bun, IQ = 128

 

Desen nr. 3 – Desenul arborelui

Începe sa deseneze un soare. Se opreşte şi spune:”este de fapt înnorat şi plouă foarte tare”.

Desenează în grabă un copac cu coroană pană lacer, abia vizibilă prin ploaia neagră. La baza copacului desenează o fantomă cu un ochi mare şi mai mulţi oameni mici care sunt luaţi pe sus de apă.

Avem expresia stării sale de agitaţie, tulburare,anxietate, disconfort.

Ulterior, face spontan desenul din Fig. 4 pe care însă nu îl poate explica, dar pe care îl prezentăm subtitlul atribuit “Fantoma fioroasă”.

 

Fig. 4 Fantoma fioroasă

La testul C.A.T. avem câteva răspunsuri dereþinut:

Planșa III: “Un leu care e din desene și îl văd mereu.Nu e rău, e bun. Ceva mic care e în gaură – e totun leu. Ăsta mare nu îl vede. Ăsta mic vrea să se urcepe ăla mare și să mănance din el”

Planșa VIII: “Numai maimuþe care stau pe pat. Unbărbat, un copil și o femeie. Copilul e pedepsit – că alovit-o pe mama sau cred ca a fost un pericol pentruleul ăla ” (introduce un personaj din altă poveste).

Reþinem

— complex Oedip (stadiu de dezvoltare)

— identificare cu autoritatea paternă, identifi care compensatorie şi neadecvată.

Testul Rorschach ne aduce răspunsuri simbolice,unele foarte transparente pentru problematica cu carese confruntă:

Planşa II: «ceva negru, cu sange, adică o fantomă care a omorat un om şi acum curge sange din el »-(expresia unei pulsiuni agresive distructive determinată de un complex Oedip de intensitate crescută)

Planşa III: «două maimuţe, picioarele ca de femeie şi burta ca a unui om gras. Dar văd şi sânge. (răspuns cu determinare complexuală ce trimite la perceperea scenei primitive care îl tulbură şi creşte agresivitatea distructivă).

Planşa VI: (această explorare a dimensiunii sexuale, rar întalnită la copilul mic ne rămane în atenţie).

La planşele color avem abordări globale ciudate şi perseverente: “monstru de varză, portocale, roşii… careau valoare de exprimare pulsională excesivă.

Reţinem

— kinestezia umană de la planşa II care vehiculează preocuparea majoră, obsedantă chiar a agresivitaţii distrugătoare

— reactivitate emoţională masivă legată de o situatie abuzivă şi /sau teama de castrare

Interviul ulterior cu mama relevă urmatoarele aspecte:

— Asistă la scene de violenţă conjugală

— Este agresat fizic de către tată

— Tata obişnuieşte să stea dezbrăcat în casă.

— A asistat la scene sexuale între părinţi şi chiar i-a întrerupt “bătand-o pe mama pe spate”.

Spontan face aceste desene libere prezentate mai jos:

 

 

Fig. 5. şi fi g. 6.
Fantoma fioroasă cu burtă mare şi cuc care îl sperie

Asistarea la scena primitivă (situaţie abuzivă) într-o etapă dificilă (C. Oedip), în contextul participării la frecvente scene de violenţă conjugală a dus la exacerbarea trăirii complexului de o maniera pre-psihotică.

S.S băiat în varstă de 7,10 ani este prezentat clinicii cu următoarea simptomatologie:

— agitaţie psihomotorie

— dispoziţie tristă

— ameninţă cu suicidul, că “se aruncă în gol” în situaţii conflictuale minore la şcoală

— agresiv fizic si verbal

— encomprezis recent

Din anamneză reţinem:

— copil provenit dintr-o casătorie anterioară a mamei

— născut prematur ( 6,5 luni)

— o soră ( 3,5 ani) – cu autism din actualacăsătorie a mamei

Proba intelectuală arată un coeficient bun de inteligenţă, IQ = 107 (WISC)

 

Desen nr. 7. Desenul arborelui

S.S face un desen cu mai mulţi copaci colţuroşi,liniile sunt apăsate, restul foii este ‘umplut’cu trasaje îndarjite.

Încarcatura nevrotică este evidentă şi remarcăm şi vălurirea pămantului – indice al unei presiuni crescute a pulsiunilor agresive.

 

Desen nr.8.Desen liber

Un copil cu un câine și un copac în același ambientmazgălit.Cainele este introdus din nevoia de susþinere, ca oimagine securizantă, într un mediu resimþit ca ostil, sufocant.Spontan ia un pix de culoare roșie și mazgăleștedesenul, spunand : » așa îmi face sora cu desenelemele ». Mesajul sentimentului de ameninþare cu distrugereaeste evident.

Din profilul Rorschach reţinem:

Planşa II: “ o tarantulă împuşcată are o gaură şi pare un pic şi văduva neagră cu cleşti ca de rac”

Planşa III: “o broscuţă cu cravată, înfofolită într-o pânză de păianjen ca să nu se deghizeze în altceva,dar e găurită. Chiar daca o va face…deghizarea asta…păianjenul tot o va găsi… după pânză. Are şi venin în braţe”. Ancheta limitelor – nu percepe engrama banală.(reprezentarea umană care se impune pregnant, elocventă pentru nevoia reprezentării de sine în relaţia cu un seamăn şi natura acestei relaţii ne oferă imaginea unui sine captiv într un mediu resimţit caostil, periculos).

Planşa VII: “ doi iepuraşi care se dăramă. Au rupturi în spate. Nu pot să sară în direcţii diferite pentru că sunt legaţi. Puma i-a luat un pic din cap şi i-a rupt spatele.”

Reţinem

— tematica agresivitatii distrugatoare

— nevoia reprezentarii sinelui este sufocata şi avem proiecţia angoasei de anihilare, de distrugere – planşa III

— regresie în încercarea de a găsi elemente securizante

— percepţia echilibrului relaţional – destine unite – ca periculos, distrugător (planşa VII)

— elementul confabulator ( vezi scena de la planşa VII) trimite la problema cu care se confruntă în procesul reprezentării şi afi rmării de sine – sora cu autism

INTERVIU ULTERIOR AL COPILULUI

S.S era obligat să doarmă cu sora lui şi să aibă grijă tot timpul de ea“Nu ştiu ce s-ar face dacă nu sunt eu”…”… Dacă lipsesc eu este dezastru!”
Sora – fără control sfincterian.
“Noaptea face pe ea şi pute a cocină“.
De sărbători, în vacanţă, weekend trebuie să stea cu sora. (“E plictiseală şi căldură!”)

Desenul familiei (Fig. 9) evidenţiază impulsivitate structurală şi prag redus al toleranţei la frustrare (desenul umple pagina). Reprezentările adulţilor par că sufocă figurile copiilor, iar mama si copii formează un grup distanţat de restul familiei.

 

 

Fig. 9. Familia

La ultima întrevedere, copilul face spontan desenul din figura următoare, căruia îi dă un titlu sugestiv “Vezuviul erupe” – expresie a pulsiunilor agresive care explodează, stare de tensiune interioară de nesuportat.

 

Fig. 10. Vezuviul erupe

În acest caz avem o situaţie abuzivă de tip emoţional prin neglijarea nevoilor vârstei şi atribuire de responsabilităţi ce depăşesc stadiul de maturare al copilului.

Aceasta situaţie se suprapune peste un complex de rivalitate fraternelă nerezolvat. Probele proiective evidenţiată indici pentru o tulburare depresivă.

S.A., în vârstă de 6 ani, este adus pentru următoarea simptomatologie aparută în urmă cu aproximativ 2 săptămâni:

— Pavor nocturn

— Agresivitate necontrolată

— Reacţii reflex de apărare

— Agitaţie psihomotorie

Anamneza relevă următoarele aspecte:

— 9 fraţi ( 2 – 28 ani)

— familie organizată

— tatăl – alcoolic cu TBC

QI = 84 (Binet-Simon)

În timpul întrevederilor remarcăm starea de agitaţie psihomotorie, se foieşte în scaun, cade frecvent, are vocea gâtuită, nu îşi găseşte cuvintele. Are momente când fixează insistent intercocutorul cu privirea şi momente când îşi ascunde capul după braţ. Are gesturi reflex de apărare când afirmativ vede urâtul careîl sperie.

Copilul desenează “Urâtul care îl sperie” (Fig. 11).

 

 

Fig,11.Uratul

 

Fig.12.Desenul arborelui

Comentează spontan acest desen:” din tufiş creste un alt copac, o ramură”.Simbolistica falică evidentă aduce semne de întrebare şi continuăm cu alte probe.

Protocol Rorschach

Planşa III: “Asta… asta… un animal, o fantomă,nu.. două fantome care pun mâna pe puii lor. Fantomele sunt rele”

Planşa IV:“ Monstrul pe care l-am văzut când dormeam’.

Planşa IX: “ O balenă tăiată în bucaţi, a mâncat-o poate un lup. şi bâtul ăsta e cel cu care a tăiat-o”.

Dacă planşele III şi IV fac trimitere la o posibilă situaţie abuzivă, la planşa IX avem expresia angoasei de anhilare resimţite.

La testul Fabulele Duss reţinem două răspunsuri:

Fabula 2. Aniversarea casătoriei – “copilul a plecat în grădină fiindcă a venit un vânt şi l-a dat peste cap şi apoi a venit o ploaie mare. Copilul s-a uitat pe geam şi vântul l-a luat. A văzut ceva… copacul rău care se leagănă”.

Fabula 10. Visul urât – “Un om negru care tot apare când este întuneric şi se dezbracă”.

Ne povesteşte apoi un vis propriu urât.

“Geamul e deschis şi era un coş în care era cineva care se uita la el. Acolo era un elefant mare şi rău –nu un om – care speria copilul care dormea”.

Redăm şi două răspunsuri la Testul CAT: 

Planşa VI: “… o groapă de urs. Cel mic stă de pază dar ursul cel mare, care arată ca un lup sare pe el şi-l mănancă”.

Planşa VIII: “maimuţele beau cafea şi unul îi spune la cel mic să meargă în copac că nu e nici un tigru prin zonă. Dar când au venit, au găsit maimuţica căzută pe jos, omorâtă de tigru”.

Tematica este oedipiană, încărcată de culpabilitate dar în corelaţie cu celelalte teste ne sugerează posibilitatea unui potenţial abuz şi face o trimitere şi la sursa pericolului – interiorul adăpostului – unde se simte expus, fără protecţie.

Interviu ulterior al mamei:

— în perioada sarcinii a fost agresată fi zic de către tatăl copilului şi a stat o vreme prin canale.

— copilul a fost lăsat la creşa săptămânală până la 3,5 ani, unde era lăsat să doarmă singur într-o cameră de la etaj.

— tata – dezinhibiţie pulsională

— condiţii locative – 2 camere

Mama evită să dea mai multe detalii.

 

“Copacul cu crengi“ (Fig. 13). Mai jos prezentămcomentariul făcut de băiat:

„Un copil s-a urcat într-un copac.. s-a suit să taie creanga asta mare… e ca un monstru copacul ăsta… tot cresc crengi. (începe să deseneze alte crengi) – De ce să o taie?… – A zis poliţia că trebuie să le taie că nu i-a plăcut să se mai prostească. Numai că, creanga era mai mare ca maşina poliţiei”(cea portocalie).

Un nou interviu al mamei:

— tata a avut probleme cu poliţia, pentru agresiune. Atitudinea tatălui faţă de autorităţi este de bătaie de joc.

— nu vrea să mai ofere nici o informaţie despre ce se întâmplă în casă.

În această situaţie, am considerat că peste problematica Oedipiană nerezolvată, se suprapune o situaţie abuzivă fi zică, emoţională şi posibil şi sexuală având ca rezultat o reacţie de stres posttraumatic.

S-a recomandat monitorizarea şi investigarea cazului de către Direcţia de protecţie a copilului.

B.R.I, în vârstă de 9,5 ani este prezentată clinicii la iniţiativa mamei dar însoţită de ambii părinţi pentru:

— Agitaţie psihomotorie

— Agresivitate fizică şi verbală faţă de mamă (recent a turnat detergent de vase în salata mamei).

— Nu mai vrea să stea la mamă şi ameninţă că se aruncă pe geam, după ce a fost un timp în perioada vacanţei de vară la tată.

Din anamneză reţinem:

— copil unic;

— familie dezorganizată prin divorţ de 1 an;

— fata se află în custodia mamei, tatăl nu a cerut drept de vizită.

Din protocolul Rorschach redăm următoarele:

Planşa II: “sânge… liliac din care curge sânge. O pasăre care a scuipat sânge.’

Planşa III: “două fete gemene, identice, care ţin o balanţă şi le curge sânge”

Planşa VII: “două fete cu capul în jos, făcute din fum, cenuşă, sunt gemene – una mai rebelă ţi una mai deşteaptă… Vampir cu colţi” (Dbl).

Reţinem:

— Răspunsurile sunt oferite cu o completă detaşare.

— Tematica dominantă este morbidă şi agresivă.

— Dificultate în conturarea unei imagini de sine stabile din cauza nediferenţierii între poziţia de agresor şi cea de agresat şi balansarea între cele două poziţii.

— Polaritate caracterială.

Intervenţia fantasmaticului la planşe color face pregnantă fantasma şi angoasa distrugerii, degradării.(răspunsurile sunt anatomice invocând degradarea:„mucegai care curge pe ficaţi, plămâni… păianjeni carescuipă muci, de fapt gândaci de muci”).

Din protocolul CAT reproducem răspunsul la planşa 10:
“Într-o zi mama căţeluşei a obligat-o să facă baie iar căţeluşa nu vroia. Dar căţeaua mare a ţinut-o şi a băgat-o cu capul în toaletă şi a omorât-o. Pe urmă a spălat-o pentru înmormântare şi plângea mama… de 3 ori plângea…”

Interviu mai structurat cu părinţii:

— bunica paternă este diagnosticată cu tulburare bipolară.

— tata prezintă o adicţie către jocurile de noroc motiv pentru care are datorii pe care nu le poate plăti.A fost agresat frecvent de creditori şi recent a stat o săptamană spitalizat – (la ieşirea din spital a luat fata la el).

— iniţial tata nu a cerut drept de vizită, a rămas în apartament şi de când sunt în proces de partaj, a luat fata la el iar aceasta refuză să se mai întoarcă la mamă.

— tatăl o agresa fizic pe mamă de faţă cu copilul care zâmbea asistând la aceste scene.

— mama a impus un orar strict şi reguli de bun simţ, calificate de fată ca “reguli stupide”.

— bunicii materni au ameninţat-o în repetate rânduri că ar putea ajunge nebună ca tata şi bunicii paterni.

— tatăl şi fata acuză mama de rele tratamente – agresiune fizică gravă pentru nerespectarea programului impus, fapt negat de mamă.

Desenul familiei ideale este expresia unei furiiexacerbate, fanatice şi nemotivate (Fig. 14).

 

 

Fig. 14. Desenul familiei ideale

Datele interviului şi probelor proiective conturează un abuz de tip alienator, care pe un fond vulnerabil genetic a dus la o tulburare de personalitate de tip prepsihotic, cu un mecanism de apărare de tip conduită hipomană.

 

REZULTATE ŞI CONCLUZII

Utilizarea testelor proiective în evaluarea psihologica a copiilor, ne relevă bogăţia şi fi neţea expresiei infantile,ne oferă informaţii privind funcţionarea psihică a copilului.

În plus aceasta metodă facilitează întâlnirea cu copilul, oferindu-i o modalitate de exprimare mai adecvată.

Copilul apare în cursul primei întrevederi prin simptome şi prin discursul pe care îl are anturajul (părinţii) despre el, adeseori controlat sau deformat involuntar sau intenţionat.

Interviul clinic al copilului nu pare a fi cea mai inspirată metodă de abordare, ci trebuie să îi oferim acestuia şansa altor modalităţi de exprimare.

Testele proiective au funcţie dublă: perceptivă şi proiectivă, prin urmare se urmăreşte atât adecvarea la situaţia reală cat şi materialul proiectat.

Analiza rezultatelor acestor teste poate fi un indicator pentru adecvarea unei psihoterapii constituind ulterior baza structurării ei.

În multe situaţii, s-a remarcat efectul cathartic asupra copilului. Momentul sintezei datelor este crucial şi trebuie ţinut cont de faptul ca psihodiagnosticul iniţial se poate modifica sau nuanţa în funcţie de sosirea unor noi informaţii. O interpretare nu este valabilă decât in situaţia în care se dovedeşte a fi sprijinită de alte teste congruente.

În final nu putem decât să insistăm în a recomanda aplicarea a cel puţin două teste proiective unui copil:Rorschach şi un test tematic.

BIBLIOGRAFIE

  1. Rausch de Traubenberg (N.) şi Boizou (M.F.), Le Rorschach en Clinique Infantile. L’imaginnaire et le reel chez l’enfant, Dunod, 1997.
  2. Exner ( J.E.), The Rorschach – a comprehensive system, New York, Wiley and Sons, 1974, 1978, 1982.
  3. Bohm (E.), Traite du psychodiagnostique de Rorschach, Maison Hans Huber, 1985.
  4. Loosli-Usteri (M.), Manuel pratique du test de Rorschach, Hermann, 1958.
  5. Rorschach (H), Manual de psihodiagnostic, Ed. Trei,2000.
  6. Duss (L.), Testul fabulelor, Bucureşti, Ed.Trei, 2009.
  7. Jourdan-Ionescu (C.) şi Lachance ( J.), Desenul familiei, Ed. Profex, 2006.
  8. Koch (K), Testul Arborelui, Ed. Profex, 2006.
  9. Aubin (H), Le dessin de l’enfant inadapté, Edouard Privat Editour.
  10. Bellak (L.) si Abrams (D.), Manual pentru testul apercepţiei la copii, Ed. Profex, 2005.
  11. Robert-Ouvray (S), Copil abuzat, copil neabuzat, Ed. Eurostampa, 2001.

 

Adresa de corespondenta:
Spl. T. Vladimirescu nr. 54, Timişoara lorica_gabrielalaura@yahoo.com, adiaconovici@yahoo.com