Prin acest studiu s-a dorit evidenţierea unei strânse legături între chestionarul de comunicare socială SCQ şi chestionarul de evaluare a copiilor ECI-4 utilizate în screening-ul copiilor cu tulburare de spectru autist. În acest sens s-au aplicat unui număr de 100 de preșcolari cu vârsta cuprinsă între 4 și 7 ani, chestionarele Social Communication Questionnaire (SCQ) și Early Childhood Inventory – 4 (ECI-4). În urma analizei statistice s-a  identificat o relaţie semnificativă între chestionarul de evaluare a copiilor (ECI-4) – scala tulburării de dezvoltare pervazivă şi chestionarul comunicării sociale (SCQ), utilizate în screeningul tulburărilor din spectrul autist, dar și între subscalele acestora.

INTRODUCERE

Tulburările de spectru autist sunt un complex de tulburări neurobiologice, ce au în comun, în plan clinic, un deficit calitativ în domeniul interacţiunii sociale, al comunicării, sfera intereselor fiind restrictivă şi putând apare manifestări comportamentale stereotipe. Aceste semne patognomonice ale tulburării pervazive trebuie să fie prezente în primii 3 ani de viaţă (DSM IV-TR, ICD 10).

Copiii mici (1-3 ani) şi preşcolarii cu tulburare de spectru autist prezintă deficite marcate în abilităţile de a comunica şi interacţiona, acestea fiind reflectate atât în perturbări ale contactului social – contact vizual, atenţie conjugată, reciprocitatea emoţională, capacitatea de a împărtăşi – cât şi în manifestările jocului simbolic sau funcţional. Jocul copiilor cu Tulburare de Spectru Autist (TSA) se diferenţiază cantitativ, dar şi calitativ de jocul copiilor cu dezvoltare normală sau cel al copiilor cu tulburări de dezvoltare. Această abilitate naturală a copiilor de a comunica şi a se juca face posibilă interacţiunea flexibilă în cadrul grădiniţelor şi, de asemenea, este un predictor al dezvoltării limbajului, funcţionării adaptative şi al performanţelor academic ulterioare.

Identificarea şi diagnosticarea precoce a Tulburărilor din spectrul autist permite o începere timpurie a programelor de abilitare, beneficiind de perioada maximă de plasticitate a sistemului nervos, ceea ce are un impact major în evoluţia ulterioară a acestor copii şi a integrărilor sociale.

Metodologie

Obiectivul lucrării de cercetare

Prin această lucrare s-a urmărit evidenţierea unei strânse legături între chestionarul de comunicare socială (Social Communication Questionnaire – SCQ) şi chestionarul de evaluare a copiilor (Early Childhood Inventory -4, ECI-4), utilizate în screeningul copiilor cu tulburare de spectru autist.

Subiecţii

Eşantionul a fost format din 100 de preşcolari, cu vârsta cuprinsă între 4-7 ani, integraţi în grădiniţa de masă. Pentru derularea activităţii de cercetare, s-a
obţinut acceptul instituţiei vizate.

Chestionarele au fost completate de către educatoarele preşcolarilor şi de către psihologul instituţiei. Cotarea și interpretarea chestionarelor s-a făcut de către o echipă separată din cadrul ACF. Subiecţii provin din mediul urban (localitatea Timişoara, judeţul Timiş), iar numele acestora a rămas anonim.

Instrumentele utilizate

În scopul testării ipotezelor avansate anterior, au fost aplicate următoarele instrumente de lucru:

Social Communication Questionnaire(SCQ) –
Chestionarul comunicării sociale, cunoscut anterior sub numele de Autism Screening Questionnaire (ASQ), este un instrument care evaluează competenţele de comunicare şi funcţionare socială, pentru copiii suspectaţi de tulburare de spectru autist.

Chestionarul poate fi folosit in evaluarea oricărui copil peste vârsta de 4 ani, cu o vârstă mentală de cel putin 2 ani. Un scor limită de 15 sau mai mare semnifică un posibil indicator TSA. În urma unui astfel de scor este necesară o evaluare mai amănunţită.

Itemii din chestionar se concentrează asupra:
interacţiunii sociale reciproce, a comunicării și a pattern-urilor de comportament restrâns, repetitiv sau stereotipic.

Chestionarul de evaluare a copiilor–4 (ECI-4) este un instrument de screening, bazat pe criteriile de diagnostic prevăzute de Asociaţia Americană de Psihiatrie (1994) în Manualul de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale (DSM IV), care evaluează cele mai frecvente tulburări psihiatrice la copiii cu vârste cuprinse între 3 şi 7 ani.

Chestionarul ECI-4, include 3 dintre tulburările specificate în DSM: Tulburarea autistă, tulburarea Asperger şi tulburarea de dezvoltare pervazivă fără altă specificaţie. Simptomele celor 3 tulburări sunt incluse într-o singură categorie (M), însă fiecare tulburare poate fi cotată separat.

Ariile de interacţiune, comunicare şi comportament sunt, de asemenea, considerate separat, scorul 1 (interacţiune socială) pe baza itemilor 97-100, scorul 2 (comunicare), pe baza itemilor 101-104, iar scorul 3 (comportament), pe baza itemilor 105-108. Cotarea pentru tulburarea de spectru autist se face însumând cele 3 scoruri, un posibil indicator TSA fiind un scor mai mare sau egal cu 6. (Kenneth D. Gadow, Joyce Sprafkin, ed. Cognitrom, 2010).

Analiza statistică

Tehnica statistică folosită este cea de corelaţie Pearson, acesta măsurând gradul de variaţie simultană dintre două variabile considerate fără nicio legătură cu alte variabile. Se urmăreşte dacă între cele două variabile există o legătură, fie direct, fie indirect, motiv pentru care se va folosi testul unilateral. Următoarea etapă a constat în cotarea testelor în vederea prelucrării datelor obţinute. Pentru aceasta s-a folosit programul statistic SPSS, în care au fost introduse cotele brute pentru a fi analizate şi a obţine rezultatele corespunzătoare.

REZULTATELE ŞI INTERPRETAREA

Ipoteza 1

Există o relaţie semnificativă între scorurile obţinute la chestionarul de evaluare a copiilor (ECI-4) –
scala tulburării de dezvoltare pervazivă şi scorurile chestionarului comunicării sociale (SCQ) utilizate  în screeningul tulburărilor din spectrul autist.(tabelul 1)

Tabelul 1– Valorile coeficientului de corelaţie între chestionarul (ECI-4)-scala tulburări de dezvoltare pervazivă şi chestionarul comunicării sociale (SCQ)

Ipoteza 2

Exista o relaţie semnificativă între subscalele chestionarului comunicării sociale (SCQ) şi subscalele chestionarului de evaluare a copiilor (ECI-4)- scala tulburări de dezvoltare pervazivă utilizate  în screeningul tulburărilor din spectru autist. (tabelul 2)

Tabelul  2 – Valorile coeficienţilor de corelaţie între subscalele chestionarului comunicării sociale (SCQ) şi subscalele chestionarului ( ECI-4)- scala tulburări de dezvoltare

Ipoteza 3

Există o relaţie semnificativă între subscalele chestionarului comunicării sociale (SCQ) utilizat în screeningul tulburărilor din spectru autist (tabelul 3)

Tabelul 3 – Valorile coeficienţilor de corelaţie între subscalele chestionarului comunicării sociale (SCQ)

Ipoteza 4

Există o relaţie semnificativă între subscalele chestionarului de evaluare a copiilor (ECI -4) scala tulburări de dezvoltare pervazivă utilizate în screeningul tulburărilor din spectru autist. (tabelul 4)

Tabelul  4 – Valorile coeficienţilor de corelaţie între subscalele chestionarului de evaluare a copiilor ( ECI-4)- scala tulburări de dezvoltare pervazivă

În urma interpretării scorurilor, se poate releva faptul că într-un lot de 100 copii cu vârste cuprinse între 4-7 ani, integraţi într-o grădiniţă de masă, există 3 copii care prezintă simptome relevante de tulburare de spectru autist și care necesită un consult ulterior de specialitate.

Prin calcularea coeficientului de corelaţie (tabelul 1)
se observă existenţa unei corelaţii pozitive (r=.865) între scorurile obţinute la chestionarul SCQ şi chestionarul ECI-4 – scala tulburării de dezvoltare pervazivă, la un prag de semnificaţie p=.000<.0

Astfel putem spune că cele două chestionare sunt în strânsă legătură, urmărind identificarea principalelor deteriorări din sfera tulburării de dezvoltare pervazivă: interacţiune socială, comunicare şi patternuri de comportamente stereotipe şi repetitive. Scorurile acestor chestionare utilizate în realizarea unui screening asupra tulburărilor din spectru autist oferă o mai mare acurateţe rezultatelor având în vedere corelaţia puternică dintre acestea. Ambele chestionare sintetizează principalele deficienţe ale tulburărilor de spectru autist.

Se urmăreşte interesul copiilor faţă de alţi copii, modul în care interacţionează cu ceilalţi, prezenţa zâmbetului social, dar şi abilitatea de oferire a ajutorului sau de a iniţia contacte sociale adecvate. În ceea ce priveste comunicarea la vârsta preşcolară, itemii vizează modalitatea de a comunica, corectitudinea limbajului verbal folosit, exprimările stereotipe, etc. Patternurile de comportament restrâns, repetitiv sau stereotip, incluzând interesele restrânse şi preocupările neobişnuite, a ritualurilor verbale, a manierismelor motorii stereotipe sau al intereselor senzoriale neobişnuite se regăsesc sub forma unor itemi în cele două chestionare.

De asemenea subscalele acestor chestionare sunt într-o strânsă legătură (coeficientul de corelație r=.718,la un prag de semnificaţie de p=.000<.0), obţinându-se în urma analizei statistice coeficiente de corelaţie pozitive (tabel nr.2). Importanţa identificării nivelului de dezvoltare a limbajului reprezintă un criteriu pentru un diagnostic ulterior, de aceea ambele chestionare includ itemi specifici aspectelor particulare ale limbajului în tulburările de dezvoltare pervazivă. Principalele aspecte asupra cărora s-au concentrat cele două subscale se referă la absenţa gestului de indicare sau de a atrage atenţia unui partener asupra unei situaţii, dar şi asupra deficitelor de mimică ce acompaniază limbajul. Alături de acestea, itemii pun un accent deosebit asupra nivelelor de realizare şi comprehensiune a limbajului.

Conform rezultatelor statistice putem remarca existenţa unui coeficient de corelaţie (r= .758) la un prag de semnificaţie de p=.000<.0, ce indică o relaţie semnificativă între subscalele interacţiune a celor două chestionare.

Subscalele comportament ale celor două chestionare sunt strâns legate (r= .671, la un prag de semnificaţie de p=.000<.0) şi sintetizează comportamente deficitare în mai multe arii (compulsii/ritualuri, ritualuri verbale, preocupări neobişnuite, interese senzoriale neobişnuite, utilizare repetitivă a obiectelor, manierisme motorii ale mâinilor şi degetelor).

Datele statistice relevă o legătură puternică între subscalele aceluiaşi chestionar (tabelul 3) astfel încât putem susţine că deficienţele prezente într-una dintre arii sunt strâns legate de deficienţele din celelalte arii. O comunicare deficitară și un limbaj sărăcăcios sunt strâns legate de imposibilitatea de a interacţiona, de a iniţia contacte sociale, de a empatiza şi de prezenţa unor comportamente stereotipe.  

Bibliografie

1. Mureșan, Cristina, (2004), „Autismul infantil. Structuri psihopatologice si terapie complexa”, editura Presa Universitara Clujeana, Cluj Napoca ( pg 65-67, pg 68-71).
2. Peeters, Theo (2009), „ Autismul – Teorie si interventie educationala”, editura Polirom, Iasi
3. Seach, Diana (2011), „ Jocul interactiv pentru copii cu autism”, editura Fides, Iasi (pg 148-149)
4. Bogdashina, Olga ( 2012), „Comunicarea in autism si sindromul Asperger”, editura Dianusa, Targu-Neamt ( pg 173-175)
5. Exkorn, Karen Siff ( 2010), „Sa intelegem autismul”, editura Aramis, Bucuresti (pg 92-94)
6. Gîfei, Margareta (2010), „Autismul la prescolari- ghid practic si metodologic”, editura Rovimed Publishers, Bacau (pg 14-17, pg 30)
7. Jessica R. Dykstra, Brian A. Boyd, Linda R. Watson, Elizabeth R. Crais and Grace T. Baranek, (25 July 2011), ”The impact of the Advancing Social-communication And Play (ASAP) intervention on preschoolers with autism spectrum disorder” Autism 16(1),  27–44
8. Luther G. Kalb, J. K. Law, Rebecca Landa, Paul A. Law Published online( 2 April 2010), ”Onset
9. Patterns Prior to 36 Months in Autism Spectrum Disorders” J Autism Dev Disord (2010) 40:1389–1402
10. Carly Veness, Margot Prior, Edith Bavin, Patricia Eadie, Eileen Cini and Sheena Reilly (Autism 2012 16: 163 originally published online 6 July 2011), ”Early indicators of autism spectrum disorders at 12 and 24  months of age: A prospective, longitudinal comparative study” Autism, 16(2) 163–177
11. Kingkaew Pajareya and Kaewta Nopmaneejumruslers (Autism 2011 15: 563 originally published online 13 June 2011), ”A pilot randomized controlled trial of DIR/Floortime – parent training intervention for pre-school children with autistic spectrum disorders” autism © 2011 SAGE Publications and The National Autistic Society, Vol 15(2), 1–15
12. Michelle Flippin, Linda R. Watson (September 2011), ”Relationships Between the Responsiveness of Fathers and Mothers and the Object Play Skills of Children With Autism Spectrum Disorders”, Journal of Early InterventionVolume 33 Number 3September 2011, 220-234
13. Michael Rutter, Anthony Bailey, Catherine Lord, (2003), ”SCQ – The social communication questionnaire”  ed. Wstern Psychological Services, 1-6
14. Kenneth D. Gadow, Joyce Sprafkin, (2010), ”Chestionarul de evaluare a copiilor-4”, .ed. Cognitrom, 11-23.